www.Zapaciti.ro

REGIMUL ALIMENTAR ÎN ASTM, RINITE ALERGICE, BRONȘITĂ ASTMATIFORMĂ Manifestările alergice cu localizare la nivelul arborelui respirator, au de obicei ca alergen substanțe introduse pe cale respiratorie ( alergene inhalate ). Din punct de vedere dietetic, se tratează numai terenul alergic ( predispoziția la alergie ). Aceasta se poate realiza prin respectarea regulilor pe care le-am enumerat mai sus, pentru toate manifestările alergice.

MĂSURI DIETETICE Pentru sugarul mic cu tendința la eczeme și alimentat la sîn nu se fac modificări de regim, decît în sensul respectării orelor de supt și evitarea supraalimentației prin limitarea supturilor, dacă copilul este prea gras. Se vor introduce precoce, în jurul vîrstei de 1-2 luni sucul de fructe și de la 3 luni masa de fructe sau supă de zarzavat, dacă copilul primește și o suportă. Diversificarea se va face axîndu-ne în special pe zarzavaturi și fructe, și mai puțin făinoase și lapte. Mama va supraveghea modul cum copilul suportă regimul administrat, pentru a depista acele alimente care, eventual pot determina apariția manifestărilor alergice la copil. Pentru copiii mai mari și cu alimentație variată, apariția unor manifestări alergice, pune problema depstării alimentelor care le-au provocat. În ordinea reputației de a determina manifestări alergice sunt recunoscute următoarele alimente. - alimente de origine animală de porc, de oaie, de vită, mai ale...

REGIMUL ALIMENTAR ÎN BOLILE ALERGICE Manifestările alergice la copii sunt foarte frecvente. Ele se manifestă, cel mai adesea, sub forma alergiilor cutanate ( urticarie, prurigo, eczemă ) dar și sub forma alergiilor respiratorii, cum sunt astmul, rinita alergică, bronșita astmatiformă și a alergiilor digestive, manifestate prin crampe abdominale, diaree, uneori vărsături. Alergenele, adică substanțele care sunt capabile să producă manifestări alergice,sunt de natură diferită. Pot fi - alimente, infecții ( cu microbi, fungi ) alergene introduse în organism pe cale respiratorie ( praf, polen, etc.) și medicamente. În apariția fenomenelor alergice există mai multe componente: una care ține de organism, mai precis de modul de reacție deosebit al organismului față de anumite substanțe, aceasta creează o stare de predispoziție la fenomele alergice. Ea poate să se manifeste sau nu în raport cu condiiile în care este pus organismul. Al doilea factor, zis declanșator, este re...

REGIMUL ALIMENTAR ÎN RAHITISM Alimentația deține un rol foarte important în prevenirea și tratamentul rahitismului, a cărui profilaxie trebuie să înceapă încă din viața intrauterină. Femeia gravidă are nevoie de alimentație foarte variată, bogată în principii nutritive de bază, în săruri minerale și vitamine ( carne, pește, gălbenuș de ou, unt, lapte, brînzeturi, fructe și zarzavaturi proaspete - vezi capitolul dedicat principiilor alimentației corecte. La sugar alimentația este exclusivă în primele luni de viață. De aceea, el trebuie să primească un lapte cît mai adaptat posibilităților sale digestive. Laptele de mamă avînd propietatea de a se emulsiona mai fin în stomacul copilului, fiind deci mai ușor de digerat, asigură o mai bună resobție a calciului și este antirahitigen. În comparație cu laptele de vacă, el conține o cantitate mai mare de lactoză, care are propietatea de a reține sărurile de calciu, fosfor și magneziu necesare în compoziția oaselor. Mai mult î...

TRATAMENTUL DISTROFIEI În distrofia ușoară de gradul 1 trebuie sesizată din primul moment cauza care a produs-o, căutată și remediată. Se va corecta greșeala respectivă din alimentație, revenind la regimul alimentar care să acopere nevoile în substanțe nutritive, și în special, nevoia în proteine, ( diluția laptelui să corespundă cu necesitate, după vîrstă ). În caz că denutriția s-a produs în cursul unei îmbolnăviri, se va trata boala respectivă. Se vor evita dietele prelungite, prea des repetate. În distrofia avansată se are în vedere, în primul rînd, instituirea alimentației rașionale în raport cu vîrsta, tatonînd toleranța digestivă, care, în acest caz, este în general scăzută. Cînd se impune introducerea unui alt fel de lapte sau orice aliment nou, acesta se va da, la început, în cantități mici, complectînd cu vechiul aliment și crescînd, treptat, pe del nou. Se are în vedere și preferințele copilului pentru un anumit aliment. În caz că refuză alimentația la o ...

REGIMUL ALIMENTAR ÎN DISTROFIE Curba de creștere a copilului reprezintă în ultimă instanță bilanțul dezvoltării sale fizice, în special la sugar și la copilul mic. Cînd acesta este continuu ascendentă, denotă o stare de nutriție perfectă, care corelată cu factorii de dezvoltare phihomotorie, ne dă starea de euforie. Dacă curba de creștere staționează sau chiar scade, înseamnă că organismul suferă din diferite cauze cu consecințe directe asupra nutriției, iar copilul intră în stare de distrofie.* Distrofia este o tulburare cronică de nutriție a sugarului și copilului mic, datorită unui aport nutritiv scăzut, provocat de diferite cauze. Acestea pot fi cauze de natură alimentară, cauze infecțioase, cauze care țin de starea constituțională a copilului și cauze care țin de mediul extern. Starea de distrofie a copilului este apreciată după deficitul de greutate, asociat cu factorii trofici, după cum urmează: Distrofia de gradul 1   Prezintă un dificit de 10-20%...

REGIMUL ALIMENTAR ÎN ANEMII Anemia este o boală relativ frecventă întîlnită în copilărie și are ca manifestare principală scăderea numărului de globule roșii ( hematiile ). Viața unei globule roșii fiind de circa 120 de zile, numărul mai mic al hematiilor poate fi rezultatul fie al unei producții scăzute, fie al unei pierderi sau distrugeri exagerate. Drpistarea motivului pentru care se produc mai puține hematii sau au o viață mai scurtă, se face cu ajutorul laboratorului, conducîndu-l pe medic la diagnosticul tipului de anemie, care duce la stabilirea unor indicații de tratamente corecte. În afara anemiilor ereditare, de astfel foarte rare, marea majoritate sunt urmarea pierderilor de sînge, carențelor de aport alimentar, parazitozelor, infecțiilor etc. Este firesc ca indicațiile dietetice să țină seama și de ele de cauza anemiei și să se identifice cu cele din boala de bază, cu unele corectări pe care le face medicul pentru fiecare caz în parte. O situație specială...

REGIMUL ALIMENTAR ÎN LITIAZELE URINARE Există mai multe tipuri de litiaze, după compoziția chimică a calculilor, și anume : litiaza calcică, cea mai frecventă la copii, litiazaele urică, oxialică, cistinică și xantinică ( ulltimile două, foarte rar întîlnite ). Indiferent de tipul de litiază, cîteva reguli dietetici trebuie respectate în mod aproape permanent. 1. Creșterea cantității toate de lichide consumate în 24 de ore. Prin această măsură, crește cantitatea de urină și scade concentrația sărurilor, deci și posibilitatea  lor de a precipita. La copii, suplimentarea de lichide poate să fie între 300-500 ml peste nevoile obișnuite, în raport cu vîrsta și greutatea. Este important ca o parte din aceste lichide să fie date seara, la culare, sau chiar în timpul nopții, pentru a evita hiperconcentrația nocturnă și dimineața, pe nemîncate, pentru a forța diureza. Lichidele pot fi luate sub formă de apă, ceaiuri, compoturi, limonadă. Apele minerale vor fi folosit...

REGIMUL ALIMENTAR ÎN SINDROMUL NEFROTIC Sindromul nefrotic sau nefrozele reprezintă, în general, boli cu evoluție cronică. În perioadele de acutizare, dieta va fi aceeași ca în glomerulonefrita acută difuză. În perioadele de remisiune, se va menține un regim sărac în sare ( 1-2 g pe zi, adică fără adaos de sare în alimente ), relativ bogat în proteine ( 2-3 g pe kilocorp/zi ). Proteinele trebuie să fie de origine animală, din alimente ca laptele, ouăle, carnea, și de origine vegetală din zarzavaturi cum sunt cartofi, mazărea, conopida. Rația de lipide va fi limitată la 5-29 g/zi. Complectarea rației calorice se va face cu glucide din alimente cum sunt: orezul, pîinea, pastele făinoase, și mai ales, legume și fructe. Rația acestor bolnavi este bine să fie calculată zilnic, ca la bolnavii de diabet. Regimul va fi strict individualizat în raport cu vîrsta copilului, cu greutatea și activitatea sa.

REGIMUL ALIMENTAR ÎN GLOMERULONEFRITA ACUTĂ Glomerulonefrita este o boală datorită tot unor cauze infecțioase, dar infecția este la distanță, microbul nu ajunge în țesutul renal. Mecanismul de declanșarea a bolii este complex. Cel mai adesea focarul de infecție este faringoamigdalian, iar microbul care dă cel mai frecvent aceste îmbolnăviri este streptococul. Îmbolnăvirea rinichiului poate surveni în timpul dar, mai ales, după un interval de 10-12 zile de la debutul infecției faringoamigdaliene. Boala apare adeseori după scarlatină. În glomerulonefrită există deseori mari de simptologie și gravitate. Important din punc de vedere practic, este ca boala să fie recunoscută în stadiul cel mai incipient trecerea de la o formă la alta, aparișia unor complicații și evoluția spre cronicizare fiind posibile în toate formele. Pentru evitarea acestor neajunsuri, nefritele sub orice formă trebuie privite ca boli cu caracter de urgență medicală. Regimul dietetic în aceste boli a...

REGIMUL ALIMENTAR ÎN INFECȚIILE URINARE ȘI ÎN PIELONEFRITE Infecțiile urinare sunt cele mai frecvente boli ale aparatuli urinar la copii. Pot să apară la toate vîrstele, de la nou-născut, pînă la adolescent. Infecția pornește de la căile urinare inferioare, adică de la uretră și vezică și poate să urce către bazinete și rinichi. Gradul de cuprindere a țesutului renal greu de precizat, de aceea măsurile terapeutice, inclusiv regimul alimentar, trebuie aplicate cu prudență și discernămînt. este necesar ca bolnavii să fie urmăriți în timp. Mama va prezenta regulat copilul la control medical. De reținut că la copii ”infecțiile urinare repetate” creează suspiciunea de malformații ale aparatului urinar și necesită cercetarea în acest sens în serviciile de urologie. În formele acute la sugari și copii mici boala este de obicei, însoțită de febră și, adesea de tulburări digestive. Regimul dietetic va fi cel indicat pentru febră și tulburări digestive acute. După rezolvarea...

REGIMUL ALIMENTAR ÎN BOLILE APARATULUI URINAR În majoritatea bolilor aparatului urinar, regimul alimentar este o componentă - deseori cea mai importantă - a tratamentului. Efectul terapeutic al regimului se realizează prin reducerea sau suspendarea temporară din alimentație a acestor substanțe care, prin transformări metabolice și exces de acumulare în organism, produc efecte nocive. De exemplu, acumulare de apă și clorură de sodiu duce la apariția edemelor, cu încărcarea aparatului circulator și suferința din partea inimii și vaselor, putînd apărea hipertensiune arterială și insuficiență cardiacă. Retenția de uree ( ureea reprezentînd reziduurile metabolice ale substanțelor proteice ) are efect novice asupra întregului organism. Prin regim se curăță funcția renală alterată de boală, într-o perioadă critică, se cîștigă timp pentru dezintoxicarea și refacerea organismului. Îmbolnăvirile aparatului urinar la copii sunt dominate de factori infecțioși. Căile și moduril...

CUM ALEGEM PREPARATELE DIETETICE PENTRU PERIOADA DE REALIMENTARE Pentru sugarii mici pînă la 3-4 luni, după dieta hidrică și alimentația cu supă de morcovi dau făina de roșcove, deci în medie la 2-3 zile de la începutul tratamentului, se începe introducerea alimentului dietetic. Regimul fiind exclusiv lactat la această vîrstă, alimentul dietetic să fie tot un preparat de lapte. Acesta trebuie să îndeplinească unele condiții : să fie sărac în grăsimi, relativ sărac în zaharuri, să aibă proteinele modificate în așa fel, încît să fie mai  ce poate acoperi cel puțin o parte din nevoile nutritive ale copilului. În raport cu vîrsta, starea copilului, forma de boală și posibilitățile de procurare pot fi folosite următoarele preparate: Eledonul, Humana H, Lacto, laptele praf integral, simplu sau acidulat ( cu zeamă de lămîie sau acid citric ) Folosirea laptelui de vacă  în realimentarea sugarului mic se va face numai în cazul în care nu există posibilitatea procură...

REGIMURI ALIMENTARE ÎN BOLILE APARATULUI DIGETIV Regimul alimentar în tulburările digestive acute ale sugarului și copilului mic. Tulburările digestive la sugur și copilul mic au ca simptom principal diaree ( de unde și numele de boli diareice ), adică apariția de scaune frecvente și modificate ca aspect, consistență și conținut. Scaunele pot fi lichide, semilichide, grunjoase, cu mucozități, striuri sanguinolente sau puroi. Aspectul și evoluția scaunului pot da unele indicii asupra cauzelor îmbolnăvirii. De exemplu, scaunele cu striuri sanguinolente sunt aproape specifice infecțiilor cu bacili dizenterici. Scaunele grăsoase sunt specifice unor tulburări în absorbția grăsimilor. Mamele trebuie să observe permenent scaunele copiilor, pentru a putea remarca cît mai precoce modificările produse. Apariția diareice poate să fie precedată, însoțită sau urmată de apariția și a altor semne de boală, cum sunt: lipsa de poftă de mancare, vărsăturile, durerile abdominale, feb...

REGIMUL ALIMENTAR ÎN HEPATITA CRONICĂ Dieta în hepatita cronică are o importanță covîrșitoare. Ea rebuie să procure substanțe alimentare ce intervin în repararea leziunilor celulei hepatice și în regenerarea țesutului, pentru a-i reda capacitatea funcțională. Acestea sunt proteinele de calitate superioară, hidrocarbonatele și vitaminele. Vor fi restrînse grăsimile și sarea. Totodată, dieta fiind prelungită, este necesar aportul de substanțe plastice, care să asigure creșterea și dezvoltarea organismului copilului, ca și cheltuielile mari energetice produse la această vîrstă. Proteinele sunt asigurate prin lapte și derivatele sale: iaurt, kefir, apoi, carnea slabă de vițel sau de vită, de găină și de pui, albușul de ou. Glucidele trebuie asigurate prin: legume, fructe, făinoase și dulciuri. În medie, copilul mare i se dau în cantitate de 300-350 g pe zi, asigurate de pastele făinoase, cartofi, orez, pîinea albă veche de o zi, prăjiturile de casă, nedospite, zahăr, dul...

CUM SE GĂTEȘTE PENTRU COPILUL BOLNAV DE HAPTITA ACUTĂ Dată fiind starea de suferință a întregului organism, copiii convalescenți după hepatita virală sunt în general, debili, apatici, nu se joacă, refuză alimentația fiind anorexici. Vom căuta să stimulăm, prezentîndu-le alimentele sub un aspect cît mai atrăgător și în meniuri cît mai variate. Trebuie servite 5-6 mese pe zi, în cantități mici. Copiii vor fi îndrumați să mănînce încet și să mestece bine alimentele. Se va ține întotdeauna seama de gustul lor, preparîndu-le mîncărurile preferate. În modul de preparare a alimentelor se va urmări ca celula ficatului să fie cît mai crutată, deoarece ea reprezintă laboratorul la nivelul căruia toate substanțele alimentare suferă transformări radicale, devenind substanțe propii organismului. În caz de suferință a acestei celule, cum este în hepatită, intoxicații sau alte boli, ea trebuie supusă unui efort funcțional cît mai mic, tocmai spre a-i putea da răgazul să se refacă....

REGIMUL ALIMENTAR ÎN HEPATITA ACUTĂ VIRALĂ În rîndul populației infantile, hepatita acută virală este o boală de temut pentru toate vîrstele. Virusul acestei boli afectează celula, hepatica și deci tratamentul și în special regimul alimentar trebuie să aibă în vedere cruțarea acestei celule, pentru a-i da posibilitatea să se refacă. La copil, regimul alimentar trebuie dirijat după vîrstă și după stadiul de evoluție a bolii. Sugarului i se poate menține alimentația obișnuită, în funcție de toleranța digestivă. Pentru copiii trecuți de 1 an, regimul alimentar trebuie să aibă în vedere, în primul rînd stadiul bolii. În stadiul incipient, cînd există numai suspiciunea de hepatită pînă la internarea copilului, se instituie un regim alimentar bazat pe lichide zaharate, pe proteine lactate și pe vitamine din grupurile C și B complex, naturale. Astfel, se pot da ceaiuri de plante ( mușețel, mentă, sunătoare ), sucuri de fructe îndulcite și în mod special citrice ( portoc...

REGIMUL ALIMENTAR ÎN ENTEROCOLITELE ACUTE Enterocolitele acute reprezintă un grup de boli în care manifestările clinice, modul de evoluție și gravitatea cazurilor depind în cea mai mare măsură de cauzele care le-au provocat. Pentru transportul corect, atît dietetic cît și medicamentos, este necesară precizarea cauzei. Unele forme de manifestări și împrejurările în care s-a produs îmbolnăvirea pot sugera cauza. La apariția unei enterocolite, trebuie să se precizeze ce alimente a consumat copilul, dacă și alți membri ai familiei și colectivității prezintă tulburări digestive. Adesea pentru precizarea cauzelor este necesară efectuarea unor examene de laborator a coproculturii și a examenului coproparazitologic. În formele ușoare și medii, de fapt, formele cele mai des întîlnite, tulburătile digestive sunt prezente prin inapetență, dureri abdominale, 1-2 vărsături, cîteva scaune diareice. Starea generală este bună. Cauzele cele mai frecvente ale acestor îmbolnăviri s...

REGIMUL ALIMENTAR ÎN DIZENTERIE Dizenteria este o boală infectocontagioasă produsă de bacilul dizenteric. Localizarea infecției este pe tubul digestiv. Manifestările bolii sunt acelea ale unei entercolite acute ( vezi ”regimul alimentar în entercolite acute ) adesea însoțite de febră și alterarea stării generale. Scaunele sunt foarte numeroase, cu mucozități și uneori cu sînge. Pentru prezicerea diagnosticului este necesară efectuare coproculturii. Tratamentul se face, în general, în spital, dar formele ușoare se poate aplica și la domiciliu, sub stricta supraveghere medicală. Regimul alimentar este cel indicat în entercolitele acute . O atenție deosebită trebuie acordată măsurilor de igienă pentru a împiedica răspîndirea bolii. Este necesar dezinfecția permanentă a tot ce ar putea avea contact cu materiile fecale ale bolnavului ( oliță, rufăraie, mîini, etc ).

REGIMUL ALIMNTAR ÎN TOXIINFECȚIILE ALIMETARE Toxiinfecțiile alimentare sunt boli cauzate de ingerarea unor alimente contaminate cu microbi sau cu toxinele lor. Semnele de boală apar, în general, la scurt timp după consumarea alimentelor și afectează toate persoanele care au mîncat din acel aliment. Totuși, copiii fiind mai sensibilii, menifestările de boală pot să apară în primul rînd la ei și să fie de intensitate mai mare. Manifestările bolii sunt predominant digestive: grețuri, vărsături, scaune diareice, aproape totdeauna însoțite de alterarea stării generale ( stare de rău, tegumente palide, copilul nu se poate ține pe picioare, stare de leșin ) Măsura cea mai urgentă este de a prezenta copilul la medic. Regimul alimentar, pînă la consultația medicului, constă în administrarea de lichide, ceaiuri, ape minerale, sifon, în cantități mici și dese, pentru a combate deshridatarea. Tratamentul medical complex va restabili starea generală și funcția digestivă. În ap...