www.Zapaciti.ro

NOU-NĂSCUTUL ( PATOLOGIA NOU-NĂSCUTULUI ) Trebuie să cunoaștem faptul că, din cauza îmrejurări variate, nou-născuții pot să nu aibă evoluția cea mai favorabilă, să prezinte anumite modificări sau boli care să neliniștească mamele și anturajul. Patologia nou-născutului este diferită de cea a sugarului mare, ea avînd anumite particularități și traducîndu-se într-un anume mod. Probleme importante în această perioadă. - malformațiile apar datorită acțiunii diferiților factori asupra produsului de concepție. De cele mai multe ori malformațiile congenitale sînt asociate, întîlnindu-se mai multe anomalii la același individ. Subliniem că prin malformații înțelegem anomalii ale formei organismului sau funcției lui, care poate interesa un organ întreg sau numai parțial. Acestea sînt determinate, fie de anumiți factori ereditari ( cum se întîmplă într-o boală numită Landon-Down ), sau carențiali, endocrini, în cazul unor intoxicații cronice ( mai ales alcoolism ), în infecții....

NOU-NĂSCUTUL ( SCĂDEREA ÎN GREUTATE ) În primele 3 - 4 zile nou-născutul pierde în greutate cca. 150 - 250 g ( 5 - 8% din greutatea de la naștere ). În primele patru luni un sugar sănătos cîștigă cca. 750 g lunar, de la 5 - 9 luni, 500 g, iar de la nouă luni la un an 250 g. Copiii născuți prematur revin la greutatea de la naștere mai tîrziu, dar în lunile următoare cresc în același ritm cu cei maturi.

NOU-NĂSCUTUL ( URINA ) Apare în general la ore neregulate. De obicei prima urină apare la cîteva minute după naștere, iar cantitatea zilnică depinde de mărimea copilului, de alimentație, de starea de sănătate și de temperatura camerei. Copiii alimentați artificial urinează cam de două ori mai mult decît ceilalți.

NOU-NĂSCUTUL ( SCAUNUL COPIILOR HRĂNIȚI ARTIFICIAL ) În general aceasta este găbui, bine format și nu prea frecvent. De obicei sînt mai puțin dese în cazul alimentației la sîn, numărul lor normal fiind de aproximativ de două pe zi. Este foarte important să urmărim cu atenție aspectul, cantitatea și numărul scaunelor copiilor alimentați artificial, deoarece, în mod indirect, ele reprezintă un indiciu că alimentația se desfășoară sau nu corect.

NOU-NĂSCUTUL ( ALIMENTAȚIA ARTIFICIALĂ ) Există împrejurări în care - fie că tînăra mamă are o secreție lactată deosebit de redusă, care nici pe departe nu poate satisface nevoile copilului, fie în cazul unor anumite boli - alăptarea la sîn este contraindicată. În aceste situații femeia este obligată să recurgă la alimentația artificială, adică la alta decît aceea cu lapte de mamă. De obicei aceasta este realizată cu lapte praf.

NOU-NĂSCUTUL ( SCAUNUL COPIILOR ALĂPTAȚI LA SÎN ) Scaunul inițial al nou-născutului este reprezentat de ,,meconiu” care inițial este verde, dar dispare cam în 3 - 4 zile după instalarea lactației și este înlocuit de niște scaune galbene cu consistență omogenă și un miros acru caracteristic.

NOU-NĂSCUTUL ( ALIMENTAȚIA ) În primele zile de naștere, glanda mamară secretă colostrul, care se transformă în lapte în zilele următoare. Acest proces de transformare este cunoscut sub numele de ,,suirea” sai ,,furia laptelui”. Colostrul, primul produs de secreție al glandelor mamare, este un lichid vîscos, ușor gălbui, mai bogat în extract uscat și care, din punct de vedere chimic, are o structură deosebită de a laptelui de mamă. Asimilarea proteinelor este mult mai ușoară, lucru foarte important pentru nou-născut din primele zile. În general, colostrul este mai bine suportat în aceste prime zile de viață. Laptele de mamă este produs de glanda mamară după colostru. El este bogat în vitamine, substanțe minerale, fermenți și are valoare calorigenă de 700 calori/kg. În ceea ce privește alăptarea nou-născutului la termen, sănătos, este recomandabil ca în primele 12 - 24 de ore să nu fie pus la sîn. În această primă perioadă de viață va primi ceai. Din a doua zi va f...

ÎNGRIJIREA PREMATURULUI Îngrijirile imediate și ulterioare ale prematurului sînt deosebite de cele ale maturului, la fel și alimentația. Iată cîteva din ele : îndată ce s-a născut, se iau măsurile de reanimare și dezobstruare la fel ca și la matur , apoi, este învelit în scutece sterile și calde. Prima toaletă se face după șapte ore de la naștere și constă în curățirea tegumentelor cu ulei de parafină sau cu ulei steril călduț. După aceste prime măsuri, vom avea în vederea în continuarea supravegherea respirației, menținerea unei temperaturi optime - pe care o realizăm prin așezarea copilului într-o cameră încălzită, încălzirea patului cu termofoare sau sticle calde învelite în scutece - alimentația fiind poate una din cele mai importante probleme. Reanimarea nou-născutului Imaturii trebuie treziți la orele de noapte pentru supt. De foarte multe ori sînt obosiți și nu reușesc să-și ia cantitatea necesară la masă. Deși vom reveni asupra acestor cînd vom discut...

ÎNGRIJIREA NOU-NĂSCUTULUI LA TERMEN Primele îngrijiri date nou-născutului normal se referă la îngrijirea pielii, a bontului ombilical și a ochilor. Tegumentele vor fi curățate numai dacă acestea sînt murdărite cu meconiu, lichid amniotic infectat sau cu sînge. Vernix caseosa nu se înlătură cu ocazia băilor. Imediat după naștere, copilul va fi cîntărit și măsurat în grabă pentru ca să evităm pierderile de căldură. Curățirea pielii se face zilnic, utilizînd metoda băii parțiale și insistînd mai mult la nivelul plicilor și după ureche ( retroauricular ). Regiunea perineală va fi protejată cu diferite unguente, iar cordonul ombilical se pansează cu comprese sterile care se schimbă de cîteva ori pe zi.

NOU-NĂSCUTUL PREMATUR Față de nou-născutul la termen, cel prematur prezintă o serie întreagă de particularități, așa cum am arătat anterior : greutatea acestuia este sub 2500 g, lungimea sub 47 cm, ca limită inferioară a viabilității fiind luată greutatea de minimum 1000 g și lungimea de 35 cm. Fața copilului este mică, pavilioanele urechilor sînt lipite de cap, toracele este mic comparativ cu abdomenul care este mult mai mare și cu pereții subțiri. Organele genitale sînt incomplete dezvoltate. Pielea este subțire, roșie și cu o sensibilitate crescută față de cea a maturului. Adeseori sînt prezente edemele. Scăderea fiziologică a prematurilor este mică în comparație cu aceea a nou-născuților la termen. Mișcările sînt mai reduse, plînsul lor este mai slab. Sînt copii care dorm aproape continuu. Prematurii sînt copii care ne dau mai mult de lucru la ora suptului și aceasta din cauza insuficienței maturități a reflexului de sugere. Datorită unei activități muscular...

NOU-NĂSCUTUL LA TERMEN Copilul născut la termen cîntărește în medie între 3000 - 3500 g, băieții avînd în general o greutate ceva mai mare decît a fetițelor. Sub această limită, dar pînă la 2500 g copiii sînt considerați subponderali. Copii, născuți cu greutate sub 2500 g sînt prematuri, limita viabilității fiind reprezentată de cifra de 1000 g. Lungimea unui nou-născut la termen este apreciată între 49 - 52 cm, cea a subponderalilor fiind între 47 - 49 cm. Copiii a căror lungime este sub cm sînt considerați prematuri. Am ținut să subliniem aceste date deoarece, așa cum subliniam într-un capitol recent, ele nu au numai valoarea clinică, dar și medico-legală, în legătură cu precizarea vîrstei sarcinii. Nou-născutul are o serie de particularității, atît morfologice cît și funcționale, care îl fac să se deosebească de sugar mic și care țin de procesul de adaptare la viața extrauterină. Printre particularitățile morfologice se notează : prezența pe suprafața pielii a ...

NOU-NĂSCUTUL Perioada de nou-născut ( n.n. ) reprezintă o etapă de adaptarea a organismului fetal la noile condiții din viața extrauterină și este socotită durînd de la naștere aproximativă 30 de zile. Primele șapte zile de viață constituie deosebire repercusiunile nașterii copilului. Ca urmare a nașterii poate apărea așa-numita bosă sero-sanguină. Nasul poate să fie deformat, turtit, mai ales cînd în timpul nașterii copilul este îndreptat cu fața spre osul sacrat. Alteori, într-o naștere cu forceps și în urma presiunii exercitată, pe nervi care interesează mușchii ce dau expresie feței, poate să apară o paralizie facială temporară. Pentru nou-născut lumea exterioară cuprinde doi factori noi : temperatura ambiantă și lumina. În primele 30 de zile, în așa-zisa perioadă de nou-născut, se petrec o serie de fenomene fiziologice sau chiar patologice care sînt legate strict de trecerea la viața extrauterină : căderea cordonului ombilical, scăderea fiziologică în greutate,...

LĂUZIA ( COMPLICAȚIILE LĂUZIEI ) ( hemoragia, infecțiile, tromboflebita, infecția sînului ) După cum orice bolă poate să apară în timpul sarcinii, tot așa o serie de afecțiuni pot apărea și în timpul lăuziei. Unele dintre ele pot fi boli infecțioase cum sunt : pojarul, scarlatina, oreionul și altele, dar cele mai frecvente sînt legate de însăși starea de lăuzie. Aceste complicații pot fi de multe feluri : 1.  HEMORAGIA Hemoragia poate să apară în orice perioadă a lăuziei. Dacă se instalează după primele 2 - 4 ore de la naștere, deci în lăuzia imediată, poate fi explicată prin lipsa de contracție a uterului, fără persistența globului de siguranță. Această tuburare se numește ,,inerție uterină” și apare în special în uterele destinse, obosite, după o naștere prelungită, în cazul nașterilor multiple, a unor utere malformate etc., sau este condiționată de reținerea unor porțiuni de placente sau membrane la nivelul colului uterin, vaginului, vulvei sau perineului,...

LĂUZIA ( PĂRĂSIREA MATERNITĂȚII ) Dacă toți parametri pe care i-am descris mai sus : starea generală, temperatura, pulsul, involuția uterului, drenarea lohiilor, declanșarea și persistența lactației, micțiunile și scaunul devin normale, după aproximativ o săptămînă femeia poate părăsi maternitatea. Veți putea relua băile la aproximativ 2 - 3 săptămîni după naștere și raporturile sexuale cu soțul în jurul a 6 săptămîni. Veți încheia acestă perioadă cu un control în ginecolog, cu care ocazie vi se va face un examen complet care este bine să aibă loc cam la două luni de la naștere.

LĂUZIA ( SCULAREA DIN PAT ) În trecut există părerea că lăuza să nu se scoale din pat decît după  aproximativ 3 săptămîni de la naștere. În prezent însă, dimpotrivă, s-a observat că asemenea îndicația favorizează o stagnarea a circulației sîngelui, o senzație de slăbiciune a femeii ținută la pat, tromboze senzație de slăbiciune a femeii ținută la pat, tromboze și atrofii musculare. Din acest motiv noi recomandăm scularea din pat după 12 ore, respectiv a doua zi după naștere, fără să se întîmple nimic rău. Este adevărat că unele lăuze se ridică și mai devreme fără să se prezinte tulburări. Din cauza ridicării precoce din pat , timpul de spitalizare se reduce foarte mult , la o săptămînă sau chiar la 5-6 zile și totul se va desfășura normal. Femeia va putea să se deplaseze singură la toaletă, să urineze să se spele. Femeile care au născut prin cezariană vor respecta regulile la care sînt supuse femeile operate, dar mobilizarea precoce este totuși lucru foarte im...

LĂUZIA ( LACTAȚIA ) În timpul gravidității se produce o modificare de volum a sînilor în sensul că aceștia cresc în dimensiuni și se pregătesc pentru a furniza viitorului copil alimentația necesară, adică atît de prețiosul lapte de mamă. La 2 - 3 zile după naștere veți constata că sînii se umflă și mai puternic și se întăresc în mod deosebit, fenomen ce trădează starea firească a declanșării secreției lactate. Veți observa că sînii încep să secrete lapte, la început mai diluat, dar care ulterior primește concentrația normală. Cum se explică apariția secreției lactate ? În timpul sarcinii, sub influența acțiunii ovarelor și placentei, glandele mamare se dezvoltă, canalele care conduc laptele la mameleon se dilată. Hipofiza începe să secrete un nou hormon numit prolactina, sub acțiunea căruia se va declanșa și secreție lactată. El nu acționează însă dacă placenta nu a fost eliminată. Sîngele transportă hormonul prolactina hipofizară la glandele mamare. Din acest mom...

LĂUZIA Nașterea fiind realizată și copilul adus pe lume, începe o etapă nouă, aceea în care toate modificările suferite de organismul Dvs, în timpul sarcinii dispar treptat și vă reluați starea dinainte de graviditate. perioada aceasta care se întinde pe aproximativ 40 de zile, este cunoscută sub numele de lăuzie. Ea se împarte în mai multe etape : primele patru ore după naștere reprezintă așa-zisa lăuzie imediată și, după cum remarcați, fac parte din ceea ce unii numesc perioada a 4-a a nașterii. Lăuzia propriu-zisă este reprezentată de următoarele 10 zile de la naștere, în timp ce ultimele 30 de zile exprimă lăuzia îndepărtată. Aceasta este o clasificare mai mult didactică, în funcție de care putem eșalona principalele modificări care survin după naștere, modul în care ele se realizează și timpul de cînd se poate considera o femeie absolut normală. Dar, cum spuneam, perioada de lăuzie implică o serie de transformări care fac ca organele genitale să ajungă din nou ...

NAȘTEREA Intervențiile la naștere Ultima parte Există împrejurări în care nașterea nu se poate realiza decît cu ajutorul unor intervenții speciale ; acestea se impun fie din cauza evoluției traveliului, fie din cauza stării fătului. Scopul final pe care îl urmărim este asigurarea la maximului de confort al mamei și deplina sănătate a ei și a nou-născutului. În cazul în care, din momtivele arătate, am putea avea surprize neplăcute, sîntem obligați să intevenim cu diverse metode. Ele își au locul mai ales în cazul prezentațiilor vicioase, în cazul bazinelor strîmte sau anormale, a tulburării contracțiilor uterine. Mijloacele cu care intervenim în această situație pot fi : forcepsul și un instrument care acționează pe principiul unei ventuze care ajută la extragerea copilului și se numește ,,vacuum extractor” sau, în ultima instanță, operația cezariană. Forcepsul este un instrument cu ajutorul căruia se apucă partea prezentată, oprită în progresiune și se faciliteaz...

NAȘTEREA Fără durere anestezia la naștere Partea a-13-a Problema durerilor la naștere, ameliorarea lor și în consecință înlăturarea groazei pe care o au încă unele femei a reprezentat și reprezintă și astăzi o preocupare importantă pentru medicii obstetricieni. În cadrul nașterii se utilizează o mulțime de medicamente care fac să diminueze durerile așa încît actul propriu-zis să devină suportabil. Metodele care se utilizează pentru a face nașterea mai puțin dureroasă, sînt cunoscute : anestezia și analgezia. Prin urmare, atunci cînd vom auzi asemenea termeni să înțelegem că reprezintă totalitatea eforturilor și metodelor în vederea ușurării procesului nașterii. În general însă, trebuie să afirmăm că o femeie normală, născînd normal și avînd o bună pregătire psihoprofilactică, trebuie să aibă tot interesul, în ce o privește pe ea și copilul ei, de a naște fără anestezie. Femeia cea mai echilibrată nu va spune niciodată referindu-se la naștere că este vorba de un...

PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ A NAȘTERII Partea a-12-a Este aproape firească teama pe care o încearcă femeile care se găsesc la prima sarcină, atunci cînd se gîndesc că vor trebui să nască. Această teamă decurge fie din lipsa cunoștințelor elementare în legătură cu desfășurarea actului nașterii, fie din cauza unor discuții nepotrivite cu unele femei, prietene sau rude, care din nefericire și în mod izolat au avut parte de o naștere mai dificilă. Sperăm, din cele prezentate pînă acum, să vă fi convins că nașterea reprezintă un act pe cît de normal pe atît de necesar. Continuare partea a-13-a