Nou-Născutul ( Patologia Nou-Născutului )

NOU-NĂSCUTUL ( PATOLOGIA NOU-NĂSCUTULUI )


Trebuie să cunoaștem faptul că, din cauza îmrejurări variate, nou-născuții
pot să nu aibă evoluția cea mai favorabilă, să prezinte anumite
modificări sau boli care să neliniștească mamele și anturajul.
Patologia nou-născutului este diferită de cea a sugarului mare, ea avînd
anumite particularități și traducîndu-se într-un anume mod.
Probleme importante în această perioadă.
- malformațiile apar datorită acțiunii diferiților factori asupra produsului
de concepție.
De cele mai multe ori malformațiile congenitale sînt asociate, întîlnindu-se
mai multe anomalii la același individ.
Subliniem că prin malformații înțelegem anomalii ale formei organismului
sau funcției lui, care poate interesa un organ întreg sau numai parțial.
Acestea sînt determinate, fie de anumiți factori ereditari ( cum se întîmplă
într-o boală numită Landon-Down ), sau carențiali, endocrini, în cazul unor
intoxicații cronice ( mai ales alcoolism ), în infecții.
- Truamatismul obstetrical reprezintă o altă problemă care se ridică în
legătură cu patologia nou-născutului.
Această entitate apare ca urmare a unei nașteri laborioase sau a unor intervenții
obstetricale dificile, fiind favorizată și de anumiți factori cum ar fi :
prematuritatea, unele afecțiuni ale fătului cu răsunet asuora mersului
normal a travaliului etc.
Factorii determinanți însă în traumatism rămîn : factorul mecanic care
poate determina leziuni cutanate, musculare, osoase sau chiar viscerale.
Dintre aceste multiple leziuni, care pot apărea în urma agresiunii mecanice,
este bine să vă facem cunoscute cîteva mai des întîlnite, desigur care neliniștesc
tinerele mame.

a).  Astfel, o leziune cutanată des întîlnită este aceea care poartă numele
de ,,bosa sero-sanguină” și care nu este altceva decît infiltrație sero-sanguinolentă
a tegumentelor și țesuturilor la nivelul craniului.
Prezența ei deformează capul nou-născutului, dar se reasoarbe după cîteva zile,
fără să necesite un tratament.

b) O altă leziune o constituie ,,cefalhematomul” care este o leziune osoasă ce se
constituie prin ruptura vaselor pericraniene.
Ea este de fapt un fel de vărsare de sînge între tabla externă a osului și așa-zisul periost.
Seamănă cu bosa sero-sanguină și deformează capul copilului, dar se deosebește de
aceasta prin faptul că el este mai fluctuent, are aspectul unei tumori de mărime variabilă
care respectă suturile și dispare numai după cîteva săptămîni printr-un proces de
resorbție spontană.

- Infecțiile nou-născutului ocupă încă încă un loc important în patologia acestuia,
cu toate eforturile care se fac în vederea profilaxiei corecte a acestei afecțiuni.
Ele constituie cca 1/3 din bolile care caracterizează patologia nou-născutului.
Frecvența oarecum ridicată a infecțiilor la această vîrstă este favorizată și de
lipsa de apărare a nou-născutului sau cum se numește ,,imunitatea activă” sau de
o eficiență redusă a forțelor de apărare, anticorpi transmiși de la mamă
( imunitate pasivă ).
Lipsa mijloacelor de apărare permite o difuzare rapidă a infecției și uneori
poate să ducă la o evoluție gravă a bolii.
Există mai multe posibilități de contaminare a organismului nou-născutului :
în timpul nașterii de exemplu se poate infecta lichidul amniotic, în aceeași măsură
poate contribui contactul cu flora microbiană patogenă din vagin în timpul
parcurgerii filierei pelvi-genitale.
După naștere, pot apărea o serie întreagă de infecții care au porți de
intrare multiple : cutanate, ombilicale, oculare, pulmonară ( pneumopatii (,
digestivă ( dispepsiile primitive ), cardiace ( miocardite ), meningeale
( meningite ), otice ( infecții ale urechii numite otite ) și altele.
- Boala hemolitică a nou-născutului cuprinde toate manifestările anormale
ale nou-născutului care se datoresc imunizării mamei în urma unei nepotriviri
serologice materno-fetale.
Cauzele acestei boli au fost lămurite odată cu descoperirea factorului Rh și nu mai
revenim asupra datelor prezentate la capitolul ,,Factorul Rh și sarcina ”.
Dacă ne reamintim de datele consemnate în acest capitol, vom reține că sînt
necesare una sau mai multe sarcini cu făt Rh pozitiv la o femeie Rh negativă
pentru a se dezvolta un grad important de sesibilizare și afectare a fătului.

Nou-Născutul ( Patologia Nou-Născutului )

NOU-NĂSCUTUL ( PATOLOGIA NOU-NĂSCUTULUI )


Trebuie să cunoaștem faptul că, din cauza îmrejurări variate, nou-născuții
pot să nu aibă evoluția cea mai favorabilă, să prezinte anumite
modificări sau boli care să neliniștească mamele și anturajul.
Patologia nou-născutului este diferită de cea a sugarului mare, ea avînd
anumite particularități și traducîndu-se într-un anume mod.
Probleme importante în această perioadă.
- malformațiile apar datorită acțiunii diferiților factori asupra produsului
de concepție.
De cele mai multe ori malformațiile congenitale sînt asociate, întîlnindu-se
mai multe anomalii la același individ.
Subliniem că prin malformații înțelegem anomalii ale formei organismului
sau funcției lui, care poate interesa un organ întreg sau numai parțial.
Acestea sînt determinate, fie de anumiți factori ereditari ( cum se întîmplă
într-o boală numită Landon-Down ), sau carențiali, endocrini, în cazul unor
intoxicații cronice ( mai ales alcoolism ), în infecții.
- Truamatismul obstetrical reprezintă o altă problemă care se ridică în
legătură cu patologia nou-născutului.
Această entitate apare ca urmare a unei nașteri laborioase sau a unor intervenții
obstetricale dificile, fiind favorizată și de anumiți factori cum ar fi :
prematuritatea, unele afecțiuni ale fătului cu răsunet asuora mersului
normal a travaliului etc.
Factorii determinanți însă în traumatism rămîn : factorul mecanic care
poate determina leziuni cutanate, musculare, osoase sau chiar viscerale.
Dintre aceste multiple leziuni, care pot apărea în urma agresiunii mecanice,
este bine să vă facem cunoscute cîteva mai des întîlnite, desigur care neliniștesc
tinerele mame.

a).  Astfel, o leziune cutanată des întîlnită este aceea care poartă numele
de ,,bosa sero-sanguină” și care nu este altceva decît infiltrație sero-sanguinolentă
a tegumentelor și țesuturilor la nivelul craniului.
Prezența ei deformează capul nou-născutului, dar se reasoarbe după cîteva zile,
fără să necesite un tratament.

b) O altă leziune o constituie ,,cefalhematomul” care este o leziune osoasă ce se
constituie prin ruptura vaselor pericraniene.
Ea este de fapt un fel de vărsare de sînge între tabla externă a osului și așa-zisul periost.
Seamănă cu bosa sero-sanguină și deformează capul copilului, dar se deosebește de
aceasta prin faptul că el este mai fluctuent, are aspectul unei tumori de mărime variabilă
care respectă suturile și dispare numai după cîteva săptămîni printr-un proces de
resorbție spontană.

- Infecțiile nou-născutului ocupă încă încă un loc important în patologia acestuia,
cu toate eforturile care se fac în vederea profilaxiei corecte a acestei afecțiuni.
Ele constituie cca 1/3 din bolile care caracterizează patologia nou-născutului.
Frecvența oarecum ridicată a infecțiilor la această vîrstă este favorizată și de
lipsa de apărare a nou-născutului sau cum se numește ,,imunitatea activă” sau de
o eficiență redusă a forțelor de apărare, anticorpi transmiși de la mamă
( imunitate pasivă ).
Lipsa mijloacelor de apărare permite o difuzare rapidă a infecției și uneori
poate să ducă la o evoluție gravă a bolii.
Există mai multe posibilități de contaminare a organismului nou-născutului :
în timpul nașterii de exemplu se poate infecta lichidul amniotic, în aceeași măsură
poate contribui contactul cu flora microbiană patogenă din vagin în timpul
parcurgerii filierei pelvi-genitale.
După naștere, pot apărea o serie întreagă de infecții care au porți de
intrare multiple : cutanate, ombilicale, oculare, pulmonară ( pneumopatii (,
digestivă ( dispepsiile primitive ), cardiace ( miocardite ), meningeale
( meningite ), otice ( infecții ale urechii numite otite ) și altele.
- Boala hemolitică a nou-născutului cuprinde toate manifestările anormale
ale nou-născutului care se datoresc imunizării mamei în urma unei nepotriviri
serologice materno-fetale.
Cauzele acestei boli au fost lămurite odată cu descoperirea factorului Rh și nu mai
revenim asupra datelor prezentate la capitolul ,,Factorul Rh și sarcina ”.
Dacă ne reamintim de datele consemnate în acest capitol, vom reține că sînt
necesare una sau mai multe sarcini cu făt Rh pozitiv la o femeie Rh negativă
pentru a se dezvolta un grad important de sesibilizare și afectare a fătului.

Nou-Născutul ( Scăderea în Greutate )

NOU-NĂSCUTUL ( SCĂDEREA ÎN GREUTATE )



În primele 3 - 4 zile nou-născutul pierde în
greutate cca. 150 - 250 g ( 5 - 8% din greutatea
de la naștere ).
În primele patru luni un sugar sănătos cîștigă
cca. 750 g lunar, de la 5 - 9 luni, 500 g, iar
de la nouă luni la un an 250 g.
Copiii născuți prematur revin la greutatea de
la naștere mai tîrziu, dar în lunile următoare
cresc în același ritm cu cei maturi.

Nou-Născutul ( Scăderea în Greutate )

NOU-NĂSCUTUL ( SCĂDEREA ÎN GREUTATE )



În primele 3 - 4 zile nou-născutul pierde în
greutate cca. 150 - 250 g ( 5 - 8% din greutatea
de la naștere ).
În primele patru luni un sugar sănătos cîștigă
cca. 750 g lunar, de la 5 - 9 luni, 500 g, iar
de la nouă luni la un an 250 g.
Copiii născuți prematur revin la greutatea de
la naștere mai tîrziu, dar în lunile următoare
cresc în același ritm cu cei maturi.

Nou-Născutul ( Urina )

NOU-NĂSCUTUL ( URINA )



Apare în general la ore neregulate.
De obicei prima urină apare la cîteva minute
după naștere, iar cantitatea zilnică depinde de
mărimea copilului, de alimentație, de starea
de sănătate și de temperatura camerei.
Copiii alimentați artificial urinează cam de
două ori mai mult decît ceilalți.

Nou-Născutul ( Urina )

NOU-NĂSCUTUL ( URINA )



Apare în general la ore neregulate.
De obicei prima urină apare la cîteva minute
după naștere, iar cantitatea zilnică depinde de
mărimea copilului, de alimentație, de starea
de sănătate și de temperatura camerei.
Copiii alimentați artificial urinează cam de
două ori mai mult decît ceilalți.

Nou-Născutul ( Scaunul Copiilor Hrăniți Artificial )

NOU-NĂSCUTUL ( SCAUNUL COPIILOR HRĂNIȚI ARTIFICIAL )



În general aceasta este găbui, bine format și nu prea
frecvent.
De obicei sînt mai puțin dese în cazul alimentației
la sîn, numărul lor normal fiind de aproximativ de
două pe zi.
Este foarte important să urmărim cu atenție aspectul,
cantitatea și numărul scaunelor copiilor alimentați
artificial, deoarece, în mod indirect, ele reprezintă
un indiciu că alimentația se desfășoară sau nu corect.

Nou-Născutul ( Scaunul Copiilor Hrăniți Artificial )

NOU-NĂSCUTUL ( SCAUNUL COPIILOR HRĂNIȚI ARTIFICIAL )



În general aceasta este găbui, bine format și nu prea
frecvent.
De obicei sînt mai puțin dese în cazul alimentației
la sîn, numărul lor normal fiind de aproximativ de
două pe zi.
Este foarte important să urmărim cu atenție aspectul,
cantitatea și numărul scaunelor copiilor alimentați
artificial, deoarece, în mod indirect, ele reprezintă
un indiciu că alimentația se desfășoară sau nu corect.

Nou-Născutul ( Alimentația Artificială )

NOU-NĂSCUTUL ( ALIMENTAȚIA ARTIFICIALĂ )



Există împrejurări în care - fie că tînăra mamă are o
secreție lactată deosebit de redusă, care nici pe
departe nu poate satisface nevoile copilului, fie în
cazul unor anumite boli - alăptarea la sîn este
contraindicată.
În aceste situații femeia este obligată să recurgă
la alimentația artificială, adică la alta decît aceea
cu lapte de mamă.
De obicei aceasta este realizată cu lapte praf.

Nou-Născutul ( Alimentația Artificială )

NOU-NĂSCUTUL ( ALIMENTAȚIA ARTIFICIALĂ )



Există împrejurări în care - fie că tînăra mamă are o
secreție lactată deosebit de redusă, care nici pe
departe nu poate satisface nevoile copilului, fie în
cazul unor anumite boli - alăptarea la sîn este
contraindicată.
În aceste situații femeia este obligată să recurgă
la alimentația artificială, adică la alta decît aceea
cu lapte de mamă.
De obicei aceasta este realizată cu lapte praf.

Nou-Născutul ( Scaunul Copiilor Alăptați la Sîn )

NOU-NĂSCUTUL ( SCAUNUL COPIILOR ALĂPTAȚI LA SÎN )




Scaunul inițial al nou-născutului este reprezentat
de ,,meconiu” care inițial este verde, dar dispare
cam în 3 - 4 zile după instalarea lactației și este
înlocuit de niște scaune galbene cu consistență
omogenă și un miros acru caracteristic.

Nou-Născutul ( Scaunul Copiilor Alăptați la Sîn )

NOU-NĂSCUTUL ( SCAUNUL COPIILOR ALĂPTAȚI LA SÎN )




Scaunul inițial al nou-născutului este reprezentat
de ,,meconiu” care inițial este verde, dar dispare
cam în 3 - 4 zile după instalarea lactației și este
înlocuit de niște scaune galbene cu consistență
omogenă și un miros acru caracteristic.

Nou-Născutul ( Alimentația )

NOU-NĂSCUTUL ( ALIMENTAȚIA )



În primele zile de naștere, glanda mamară secretă colostrul, care se
transformă în lapte în zilele următoare.
Acest proces de transformare este cunoscut sub numele de ,,suirea”
sai ,,furia laptelui”.
Colostrul, primul produs de secreție al glandelor mamare, este un lichid
vîscos, ușor gălbui, mai bogat în extract uscat și care, din punct de
vedere chimic, are o structură deosebită de a laptelui de mamă.
Asimilarea proteinelor este mult mai ușoară, lucru foarte important
pentru nou-născut din primele zile.
În general, colostrul este mai bine suportat în aceste prime zile de viață.
Laptele de mamă este produs de glanda mamară după colostru.
El este bogat în vitamine, substanțe minerale, fermenți și are valoare
calorigenă de 700 calori/kg.
În ceea ce privește alăptarea nou-născutului la termen, sănătos, este
recomandabil ca în primele 12 - 24 de ore să nu fie pus la sîn.
În această primă perioadă de viață va primi ceai.
Din a doua zi va fi pus la sîn de 6 - 7 ori pe zi și va suge cîte 5 minute
la fiecare sîn.
A treia zi va primi 7 mese la 3 ore interval cu repaus de 6 ore peste noapte.
În ziua următoare va vi ținut la sîn 10 minute, iar apoi 15 minute.
Acest timp nu trebuie depășit, deoarece ar deveni obositor pentru mamă.
Desigur că există și pericolul supraalimentației în primele zile ale alăptării,
de aceea este bine să ne orientăm în vederea calculării rației alimentare în
primele 7 - 10 zile.
În acest scop există chiar o formulă matematică care poate fi reprezentată astfel :
L = ( n - 1 ) x 70
în care cu ,,n” notăm numărul zilelor pe care le are noul-născut.
În general la vîrsta de o lună trebuie să primească aproximativ 600 g de lapte
de mamă.
Intervalul dintre supturi trebuie respectat.
La fiecare supt vom oferi un singur sîn și numai în cazul în cazul în care nu
avem lapte suficient vom oferi ambii sîni.
Durata suptului sigur este variabilă în funcție de cantitatea de lapte pe care o
aveți și de apetitul cu care suge.
După supt copilul va fi ținut în poziție verticală, sprijinit pe pieptul mamei
și bătut ușor pe spate pînă elimină aerul pe care l-a înghițit în timpul alăptării.
Evident, la toate aceste eforturi trebuie să adăugăm desigur și pe cele legate
de igiena alăptării ; spălarea mîinilor mamei, tăierea unghiilor, dezinfectare
mameloanelor și aplicarea copilului la sîn în poziția cea mai adecvată.
Dacă după cîteva zile laptele mamei nu este suficient, fapt care se constată
prin cîntărirea copilului înaintea și după fiecare supt, se poate adăuga
lapte pudră.
Această alimentație este cunoscută sub numele de alimentație mixtă.
Dacă laptele mamei nu reprezintă o treime din total, este bine să se dea
copilului numai lapte praf.
În acest caz realizăm o alimentație artificială.
Alimentația artificială trebuie să fie indicată numai de medic și efectuată
sub un contro strict al specialistului pedriatu.
Necîștigare în greutate, orele lungi de veghe ca și plînsul nesfîrșit pot
fi indicii că copilul nu primește suficientă hrană.

Nou-Născutul ( Alimentația )

NOU-NĂSCUTUL ( ALIMENTAȚIA )



În primele zile de naștere, glanda mamară secretă colostrul, care se
transformă în lapte în zilele următoare.
Acest proces de transformare este cunoscut sub numele de ,,suirea”
sai ,,furia laptelui”.
Colostrul, primul produs de secreție al glandelor mamare, este un lichid
vîscos, ușor gălbui, mai bogat în extract uscat și care, din punct de
vedere chimic, are o structură deosebită de a laptelui de mamă.
Asimilarea proteinelor este mult mai ușoară, lucru foarte important
pentru nou-născut din primele zile.
În general, colostrul este mai bine suportat în aceste prime zile de viață.
Laptele de mamă este produs de glanda mamară după colostru.
El este bogat în vitamine, substanțe minerale, fermenți și are valoare
calorigenă de 700 calori/kg.
În ceea ce privește alăptarea nou-născutului la termen, sănătos, este
recomandabil ca în primele 12 - 24 de ore să nu fie pus la sîn.
În această primă perioadă de viață va primi ceai.
Din a doua zi va fi pus la sîn de 6 - 7 ori pe zi și va suge cîte 5 minute
la fiecare sîn.
A treia zi va primi 7 mese la 3 ore interval cu repaus de 6 ore peste noapte.
În ziua următoare va vi ținut la sîn 10 minute, iar apoi 15 minute.
Acest timp nu trebuie depășit, deoarece ar deveni obositor pentru mamă.
Desigur că există și pericolul supraalimentației în primele zile ale alăptării,
de aceea este bine să ne orientăm în vederea calculării rației alimentare în
primele 7 - 10 zile.
În acest scop există chiar o formulă matematică care poate fi reprezentată astfel :
L = ( n - 1 ) x 70
în care cu ,,n” notăm numărul zilelor pe care le are noul-născut.
În general la vîrsta de o lună trebuie să primească aproximativ 600 g de lapte
de mamă.
Intervalul dintre supturi trebuie respectat.
La fiecare supt vom oferi un singur sîn și numai în cazul în cazul în care nu
avem lapte suficient vom oferi ambii sîni.
Durata suptului sigur este variabilă în funcție de cantitatea de lapte pe care o
aveți și de apetitul cu care suge.
După supt copilul va fi ținut în poziție verticală, sprijinit pe pieptul mamei
și bătut ușor pe spate pînă elimină aerul pe care l-a înghițit în timpul alăptării.
Evident, la toate aceste eforturi trebuie să adăugăm desigur și pe cele legate
de igiena alăptării ; spălarea mîinilor mamei, tăierea unghiilor, dezinfectare
mameloanelor și aplicarea copilului la sîn în poziția cea mai adecvată.
Dacă după cîteva zile laptele mamei nu este suficient, fapt care se constată
prin cîntărirea copilului înaintea și după fiecare supt, se poate adăuga
lapte pudră.
Această alimentație este cunoscută sub numele de alimentație mixtă.
Dacă laptele mamei nu reprezintă o treime din total, este bine să se dea
copilului numai lapte praf.
În acest caz realizăm o alimentație artificială.
Alimentația artificială trebuie să fie indicată numai de medic și efectuată
sub un contro strict al specialistului pedriatu.
Necîștigare în greutate, orele lungi de veghe ca și plînsul nesfîrșit pot
fi indicii că copilul nu primește suficientă hrană.

Îngrijirea Prematurului

ÎNGRIJIREA PREMATURULUI


Îngrijirile imediate și ulterioare ale prematurului sînt deosebite
de cele ale maturului, la fel și alimentația.
Iată cîteva din ele : îndată ce s-a născut, se iau măsurile de reanimare
și dezobstruare la fel ca și la matur, apoi, este învelit în scutece
sterile și calde.
Prima toaletă se face după șapte ore de la naștere și constă în curățirea
tegumentelor cu ulei de parafină sau cu ulei steril călduț.
După aceste prime măsuri, vom avea în vederea în continuarea
supravegherea respirației, menținerea unei temperaturi optime -
pe care o realizăm prin așezarea copilului într-o cameră încălzită,
încălzirea patului cu termofoare sau sticle calde învelite în scutece -
alimentația fiind poate una din cele mai importante probleme.

Reanimarea nou-născutului

Imaturii trebuie treziți la orele de noapte pentru supt.
De foarte multe ori sînt obosiți și nu reușesc să-și ia cantitatea necesară
la masă.
Deși vom reveni asupra acestor cînd vom discuta alimentația, dorim să
anticipăm probleme cînd vom discuta alimentația, dorim să anticipăm
că în această situație : prematurului i se va completa restul cu lingurița.
În caz de prematuritate gravă vor fi hrăniți cu sonda pînă la o suficientă
maturare a reflexului de sugere.
În toată această perioadă mama își va întreține secreția lactată printr-o
stoarcere regulată și completă a sînilor.
În sfîrșit, o altă problemă mare care ne-o ridică prematurul este rezistența
scăzută la infecții.
Față de acest lucru noi trebuie să fim mai exigenți în privința igienei
corpului, a tegumentelor, evitarea infecțiilor sau a bolilor molipsitoare.

Îngrijirea Prematurului

ÎNGRIJIREA PREMATURULUI


Îngrijirile imediate și ulterioare ale prematurului sînt deosebite
de cele ale maturului, la fel și alimentația.
Iată cîteva din ele : îndată ce s-a născut, se iau măsurile de reanimare
și dezobstruare la fel ca și la matur, apoi, este învelit în scutece
sterile și calde.
Prima toaletă se face după șapte ore de la naștere și constă în curățirea
tegumentelor cu ulei de parafină sau cu ulei steril călduț.
După aceste prime măsuri, vom avea în vederea în continuarea
supravegherea respirației, menținerea unei temperaturi optime -
pe care o realizăm prin așezarea copilului într-o cameră încălzită,
încălzirea patului cu termofoare sau sticle calde învelite în scutece -
alimentația fiind poate una din cele mai importante probleme.

Reanimarea nou-născutului

Imaturii trebuie treziți la orele de noapte pentru supt.
De foarte multe ori sînt obosiți și nu reușesc să-și ia cantitatea necesară
la masă.
Deși vom reveni asupra acestor cînd vom discuta alimentația, dorim să
anticipăm probleme cînd vom discuta alimentația, dorim să anticipăm
că în această situație : prematurului i se va completa restul cu lingurița.
În caz de prematuritate gravă vor fi hrăniți cu sonda pînă la o suficientă
maturare a reflexului de sugere.
În toată această perioadă mama își va întreține secreția lactată printr-o
stoarcere regulată și completă a sînilor.
În sfîrșit, o altă problemă mare care ne-o ridică prematurul este rezistența
scăzută la infecții.
Față de acest lucru noi trebuie să fim mai exigenți în privința igienei
corpului, a tegumentelor, evitarea infecțiilor sau a bolilor molipsitoare.

Îngrijirea Nou-Născutului la Termen

ÎNGRIJIREA NOU-NĂSCUTULUI LA TERMEN



Primele îngrijiri date nou-născutului normal se referă
la îngrijirea pielii, a bontului ombilical și a ochilor.
Tegumentele vor fi curățate numai dacă acestea sînt
murdărite cu meconiu, lichid amniotic infectat sau
cu sînge.
Vernix caseosa nu se înlătură cu ocazia băilor.
Imediat după naștere, copilul va fi cîntărit și măsurat
în grabă pentru ca să evităm pierderile de căldură.
Curățirea pielii se face zilnic, utilizînd metoda băii
parțiale și insistînd mai mult la nivelul plicilor și după
ureche ( retroauricular ).
Regiunea perineală va fi protejată cu diferite unguente, iar
cordonul ombilical se pansează cu comprese sterile
care se schimbă de cîteva ori pe zi.

Îngrijirea Nou-Născutului la Termen

ÎNGRIJIREA NOU-NĂSCUTULUI LA TERMEN



Primele îngrijiri date nou-născutului normal se referă
la îngrijirea pielii, a bontului ombilical și a ochilor.
Tegumentele vor fi curățate numai dacă acestea sînt
murdărite cu meconiu, lichid amniotic infectat sau
cu sînge.
Vernix caseosa nu se înlătură cu ocazia băilor.
Imediat după naștere, copilul va fi cîntărit și măsurat
în grabă pentru ca să evităm pierderile de căldură.
Curățirea pielii se face zilnic, utilizînd metoda băii
parțiale și insistînd mai mult la nivelul plicilor și după
ureche ( retroauricular ).
Regiunea perineală va fi protejată cu diferite unguente, iar
cordonul ombilical se pansează cu comprese sterile
care se schimbă de cîteva ori pe zi.

Nou-Născutul Prematur

NOU-NĂSCUTUL PREMATUR


Față de nou-născutul la termen, cel prematur prezintă o serie
întreagă de particularități, așa cum am arătat anterior :
greutatea acestuia este sub 2500 g, lungimea sub 47 cm, ca limită
inferioară a viabilității fiind luată greutatea de minimum 1000 g
și lungimea de 35 cm.
Fața copilului este mică, pavilioanele urechilor sînt lipite de cap,
toracele este mic comparativ cu abdomenul care este mult mai
mare și cu pereții subțiri.
Organele genitale sînt incomplete dezvoltate.
Pielea este subțire, roșie și cu o sensibilitate crescută față de cea
a maturului.
Adeseori sînt prezente edemele.
Scăderea fiziologică a prematurilor este mică în comparație cu
aceea a nou-născuților la termen.
Mișcările sînt mai reduse, plînsul lor este mai slab.
Sînt copii care dorm aproape continuu.
Prematurii sînt copii care ne dau mai mult de lucru la ora suptului
și aceasta din cauza insuficienței maturități a reflexului de sugere.
Datorită unei activități musculare slabe și a imaturității  proceselor
de termoreglare, prematurii au tendința la hipotermie, adică la scăderea
temperaturii corpului cu diferențe mici față de temperatura mediului
ambiant.
De aceea prematurul va fi ocrotit în saloane mai bine încălzite, iar cu o
prematuritate gravă vor fi ținuți în incubatoare.
Rezistența față de infecții este mult mai scăzută.
Ritmul de creștere va fi din cele mai bune, în sensul că creșterea
greutății prematurului va fi mai accelerată ; la trei luni își dublează greutatea,
la 5-6 luni de viață o triplează, iar în jurul vîrstei de un an se apropie de
greutatea medie ideală la această vîrstă.
Dentiția și mersul, vor fi mai întîrziate față de nou-născutul la termen
de aceeași vîrstă cu prematurul.

Nou-Născutul Prematur

NOU-NĂSCUTUL PREMATUR


Față de nou-născutul la termen, cel prematur prezintă o serie
întreagă de particularități, așa cum am arătat anterior :
greutatea acestuia este sub 2500 g, lungimea sub 47 cm, ca limită
inferioară a viabilității fiind luată greutatea de minimum 1000 g
și lungimea de 35 cm.
Fața copilului este mică, pavilioanele urechilor sînt lipite de cap,
toracele este mic comparativ cu abdomenul care este mult mai
mare și cu pereții subțiri.
Organele genitale sînt incomplete dezvoltate.
Pielea este subțire, roșie și cu o sensibilitate crescută față de cea
a maturului.
Adeseori sînt prezente edemele.
Scăderea fiziologică a prematurilor este mică în comparație cu
aceea a nou-născuților la termen.
Mișcările sînt mai reduse, plînsul lor este mai slab.
Sînt copii care dorm aproape continuu.
Prematurii sînt copii care ne dau mai mult de lucru la ora suptului
și aceasta din cauza insuficienței maturități a reflexului de sugere.
Datorită unei activități musculare slabe și a imaturității  proceselor
de termoreglare, prematurii au tendința la hipotermie, adică la scăderea
temperaturii corpului cu diferențe mici față de temperatura mediului
ambiant.
De aceea prematurul va fi ocrotit în saloane mai bine încălzite, iar cu o
prematuritate gravă vor fi ținuți în incubatoare.
Rezistența față de infecții este mult mai scăzută.
Ritmul de creștere va fi din cele mai bune, în sensul că creșterea
greutății prematurului va fi mai accelerată ; la trei luni își dublează greutatea,
la 5-6 luni de viață o triplează, iar în jurul vîrstei de un an se apropie de
greutatea medie ideală la această vîrstă.
Dentiția și mersul, vor fi mai întîrziate față de nou-născutul la termen
de aceeași vîrstă cu prematurul.