www.Zapaciti.ro

SUFLEU DE BRÎNZĂ DE VACI CU GRIȘ ( 15 porții x 100 g ) Ingrediente - Brînză de vaci 1 kg - griș 100 g - zahăr 150 g - 4 ouă - lapte 50 ml - unt 25 g - sare 5 g - zahăr pudră 30 g - și eventual smîntînă 100 g Mod de preparare Grișul se fierbe în lapte, se lasă să se răcească și se amestecă apoi cu brînza de vaci, trecută prin sită. Gălbenușurile se presară cu sare, se lasă 5 - 10 minute, se freacă cu zahărul, după care se amestecă cu brînza și, la sfîrșit, cu albușurile bătută spumă. Compoziția se coace în cuptor, pe baie de apă, 35 - 40 minute, într-o formă unsă cu unt, presărat cu zahăr pudră sau cu smîntînă. Calorii    170/porție

SUFLEU DE ROȘII CU BRÎNZĂ DE VACI ( 4 porții x 100 g ) Ingrediente - Roșii 250 g ( 4 buc potrivite ) - făină 15 f - unt 15 g - lapte 50 ml - brînză de vaci 40 g - 2 ouă - sare 2 g Mod de preparare Roșiile, spălate, se taie în două, se scobesc de miez, se așază cu gura în jos, ca să se scurgă. Separat, se prăjește făina în unt și se stinge cu lapte; apoi se adaugă brînza de vaci, gălbenușurile, sarea, și la urmă, albușurile bătute spumă. Se umplu roșiile cu această compoziție și se dau la cuptor circa 20 de minute. Calorii  110/porție

SUFLEU DIN BRÎNZĂ DE VACI CU MORCOVI ( 3 porții x 120 g ) Ingrediente - Brînză de vaci 100 g - morcov 200 g - lapte 50 ml - ulei 10 ml - făină 10 g - 1 ou - unt 10 g - sare 1 - 2 g Mod de preparare Se amestecă brînza de vaci cu sarea, 1/2 din gălbenuș și 1/2 din albuș, bătut spumă. Separat, se spală morcovii, se rad pe răzătoare și se înăbușă în puțin ulei cu apă. Din lapte 1/2 din cantitatea de unt și făină, se prepară sos alb, dietetic, care, după ce s-a răcit, se amestecă cu morcovii înăbușiți și cu restul de albuș bătut spumă. Într-o formă unsă cu puțin unt și pudrată cu restul de făină, se pune, alternînd, un strat din amestecul de morcovi și unul de brînză de vaci. Stratul de deasupra se unge cu 1/2 din gălbenuș, păstrat. Se fierbe, acoperit, la baie de apă, 30 minute., apoi se răcește 5 - 10 minute., după care se răstoarnă din formă pe o farfurie și se adaugă restul de unt. Calorii   120/porție

SUFLEU DE BRÎNZĂ DE VACI ( 2 porții x 100 g ) Ingrediente - Brînză de vaci 120 g - 1 ou - unt 10 g - sare 2 g Mod de preparare Se trece brînza de vaci prin sită, se amestecă cu 5 g unt, cu sarea și cu albușul bătut spumă. Se toarnă amestecul într-o formă unsă cu restul de unt, se unge suprafața sufleului cu gălbenuș și se pune la fiert, în baie de apă, circa 30 minute. Se lasă apoi să se răcească cca 10 minute, după care se răstoarnă pe o farfurie. Calorii   135/porție

SUFLEURI Sufleurile se aseamănă cu budincile; deosebire constă în faptul că structura lor este mai ușoară, pufoasă, afînată, datorită utilizării albușului de ou bătut spumă și amestecat cu materiile prime de conținut ( brînză de vaci, telemea, care, legume, fructe etc ). În lipsa vaselor de construcție specială ( gratenuri ), sufleurile se pot prepara în oale obișnuite sau în cratițe cu pereți mai înalți. Prin digestibilitatea lor ridica, sufleurile sînt indicate fie în structura meselor de prînz, care abundă în mîncăruri grele ( ca antreuri ), fie ca preparate de bază pentru cină. Sufleurile dulci se servesc ca desert.

BUDINCĂ CARAMEL ( 8 porții x 120 g ) Ingrediente - Orez 200 g - lapte 300 ml - zahăr 200 g - 3 ouă - vanilie 1/2 baton sau zahăr vanilat 1 plic Mod de preparare Se fierbe laptele cu vanilia și cînd clocotește, se toarnă orezul ales și spălat, amestecînd ca să nu se prindă de vas. Se continuă fierberea pînă cînd orezul e bine fiert și a absorbit tot laptele. Se trage vasul deoparte, se adaugă zahărul, se lasă compoziția să se mai răcească, apoi se adaugă gălbenușurile, pe rînd și numai un albuș bătut spumă. Separat, se caramelizat 4 linguri de zahăr ( reținute din cele 200 g ), îmbrăcînd cu el bine o formă sau o cratiță, pe fund și pe lături. Cînd zahărul este bine prins, se toarnă compoziția de orez și se coace în cuptor, pe baie de apă 25 - 30 minute. După ce este gata, se lasă să se răcească în formă, apoi se răstoarnă pe un platou. Se servește cu sosul lăsat de budincă. Se poate garnisi cu frișcă 120 g. Calorii   245/porție

BUDINCĂ DE CĂPȘUNI SAU FRAGI ( 18 porții x 100 g ) Ingrediente - Căpșuni 1 kg - griș 150 g - lapte 500 ml - zahăr 200 g - albușuri 6 buc - făină 5 g - unt 25 g Mod de Preparare Căpșunile sau fragii se trec prin sită sau se zdrobesc cu furculița și se fierb împreună cu zahărul, cca 15 minute, pînă se formează o pastă consistentă. Separat, se fierbe grișul cu lapte, se lasă să se răcorească, apoi se amestecă cu făina, cu pasta de căpșuni și cu albușurile bătute spumă. Compoziția se coace la cuptor, pe baia de apă, la foc potrivit, 40 - 50 minute, într-o formă unsă cu unt. Cînd este gata, se lasă să stea cîteva minute în formă, apoi se răstoarnă pe farfurie. Se servește pudrată cu zahăr. În loc de căpșuni puteți folosi și fragi. Calorii 135/porție

BUDINCĂ DE PORTOCALE ( 8 porții x 100 g ) Ingrediente - Zahăr 80 g - făină 80 g - unt sau margarină 80 g - lapte 200 ml - 3 ouă - 1 - 2 buc portocale - sare 2 - 3 g Mod de preparare Untul se topește într-o cratiță, se amestecă cu făina cernută, după care se toarnă laptele fierbinte, aromatizat cu coaja unei portocale. Cînd compoziția s-a omogenizat, se pune cratița pe foc, amestecînd continuu, pînă cînd se îngroașă și se desface de pe lingură. Se ia de pe foc, se adaugă zahărul și 4 gălbenușuri, sarea și apoi 3 albușuri bătute spumă foarte tare. Se unge cu unt o formă și se garnisește cu felii de portocale. Deasupra se toarnă compoziția și se fierbe, în baia de apă, 35 - 40 minute, punînd deasupra o hîrtie unsă. Se poate servi cu frișcă 80 g, aromatizată cu coajă de portocală. Calorii    cca 210/porție

BUDINCĂ DE LĂMÎIE ( 6 porții x 70 g ) Ingrediente - 2 buc Lămîi - zahăr 150 g - 2 ouă - făină 20 g - unt 40 g Mod de preparare Se rad lămîile de coajă și apoi se stoarce zeama. Făina se desface în zeama de lămîie, apoi se amestecă cu 30 g unt cald și se adaugă, treptat, zahărul, coaja de lămîie și gălbenușurile. Cînd compoziția devine pufoasă, se înglobează albușurile bătute spumă și se toarnă într-o formă unsă cu unt. Se coace în cuptor, pe baie de apă, cca 40 minute. Cînd este gata, se lasă puțin în formă să se aburească, apoi se răstoarnă pe un platou. Se servește rece. Calorii    190/porție

BUDINCĂ DE MERE ( 10 porții x 100 g ) Ingrediente - Mere 600 g - 3 ouă - făină 25 g - unt sau margarină 100 g - zahăr 50 g - zahăr vanilat 1 plic - pesmet 5 g - sirop ( simplu sau de dulceață ) 200 g Mod de preparare Merele, curățate, se dau pe răzătoare ( trebuie să se obțină o farfurie adîncă plină ), apoi se presară zahărul peste ele. Într-un castron se freacă gălbenușurile cu untul și zahărul vanilat, pînă se obține o cremă omogenă. Se adaugă făina, apoi merele rase și, la sfîrșit, albușurile bătute spumă. Compoziția se coace la cuptor, la foc potrivit, cca 45 de minute, într-o formă bine unsă cu unt și tapetată cu pesmet. Cînd este gata, se rostoarnă pe o farfurie, se lasă să se răcorească și se garnisește cu sirop. Calorii     170/porție

BUDINCĂ DE OREZ CU DULCEAȚĂ ( 12 porții x 120 g ) Ingrediente - Orez 200 g - lapte 1 litru - zahăr 80 g - unt 50 g - 4 ouă - dulceață 100 g ( 6 linguri ) - vanilie 1/2 baton sau zahăr vanilat 2 plicuri Mod de preparare Orezul, ales și spălat, se fierbe în laptele aromat cu vanilie. După ce a fiert, se adaugă zahărul, se lasă să se răcorească și se amestecă cu untul și cu gălbenușurile, puse unul cîte unul. Cînd compoziția devine omogenă, se adaugă albușurile bătute spumă, amestecînd ușor. Într-o formă potrivit de mare, bine unsă cu unt, se toarnă mai întîi 1/2 din compoziție, se adaugă un strat de dulceață, peste care se pune restul de orez. Se netezește frumos deasupra și se dă pentru 30 - 35 minute la cuptor, la foc potrivit. Calorii    225/porție

BUDINCĂ DE CARTOFI DESERT ( 6 porții x 130 g ) Ingrediente - Cartofii 500 g - 2 ouă - unt 50 g - făină 5 g - zahăr 50 g - praf de copt 1/2 plic - zeamă de lămîie 5 ml - pesmet 5 g - sirop sau suc de fructe 200 ml - sare 2 - 3 g Mod de preparare Cartofii, curățați și spălați, se dau pe răzătoarea mică, se amestecă cu făina, praful de copt diluat în zeama de lămîie cu zahărul 40 g untul și cu gălbenușurile. Cînd compoziția este omogenă, se adaugă albușurile bătute spumă, se amestecă ușor și se toarnă într-o formă unsă cu restul de unt și tapetată cu pesmet. Se coace la cuptor, pe baia de apă, la foc potrivit, 70 - 80 de minute. Se servește rece, cu sirop sau suc de fructe. Calorii   220/porție

BUDINCĂ DE PÎINE CU MERE ( 12 porții x 130 g ) Ingrediente - Pîine albă 1/2 buc - 2 ouă - lapte 250 ml - zahăr 40 g - zahăr vanilat 1 plic - unt 25 g - pesmet 25 g Pentru compoziție - mere 1 kg - zahăr 80 g - ulei 50 ml Mod de preparare Se amestecă ouăle cu 40 g zahăr, cu laptele și cu zahărul vanilat. În această compoziție se pune la muiat pîinea, tăiată felii. Între timp, se curăță merele de coajă și se dau pe răzătoarea de sticlă. Se pune apoi la călit în ulei și, cînd sînd bine scăzute, se adaugă 80 g zahăr, după care se mai fierb 10 - 15 minute. Se ia vasul de pe foc, se lasă să se răcorească și se adaugă 15 g pesmet. Într-o formă unsă cu unt și tapetată cu restul de pesmet, se așazp întîi un strat de felii de pîine, se toarnă merele călite, se netezește suprafața și se acoperă cu restul de felii. Se pune forma în cuptorul încins, la foc potrivit, 15 - 20 minute. Cînd este aproape gata, se presară deasupra puțin zahăr și se lasă să se carameliz...

BUDINCĂ DE GRIȘ CU CIOCOLATĂ ( 12 porții x 120 g ) Ingrediente - Lapte 1 litru - griș 80 g - zahăr 80 g - 4 ouă - ciocolată 60 g ( cacao 20 g ) - unt 10 g - sos caramel 120 g Mod de preparare Grișul se fierbe în lapte, apoi se adaugă zahărul, se mai lasă să fiarbă puțin, după care vasul se dă deoparte. Cînd se răcorește, se adaugă pe rînd gălbenușurile, apoi albușurile bătute spumă și se amestecată bine. În 1/2 din această compoziție se încorporează ciocolata topită ( cacao). Se unge o formă cu unt, apoi se pune un strat de griș cu ciocolată ( cacao ), se apasă și se netezește o lingură udată în apă rece; peste el se așază un alt rînd de griș, fără ciocolată și așa mai departe, pînă se epuizează compoziția. Se răstoarnă și se servește cu sos caramel vezi rețeta sau sos de vanilie vezi rețeta. Calorii 110/porție

BUDINCĂ DE TĂIȚEI CU SOS DE VANILIE ( 12 porții x 120 g ) Ingrediente Pentru budincă - Lapte 500 ml - tăiței cu ou 200 g - zahăr 100 g - 2 ouă - zahăr vanilat 1 plic - unt 20 g - sare 5 g Ingrediente Pentru sos - Lapte 250 ml - zahăr 100 g - 2 ouă - vanilie 1/4 baton sau 2 plicuri de zahăr vanilat - zeamă de lămîie 1 - 2 lingurițe Mod de preparare Tăițeii se pun la fiert cu lapte. Cînd sînt aproape fierți, se adaugă zahărul vanilat și se mai lasă pe foc, pînă scade tot lichidul. Cînd tăițeii s-au răcit, se adaugă gălbenușurile frecate cu sare, apoi albușurile bătute spumă. Compoziția, bine omogenizată, se toarnă într-o formă unsă cu unt și presărată cu zahăr tos. Se pune în cuptor încălzit în prealabil și se ține 30 - 35 minute, la foc potrivit, apoi se lasă să se răcească și se taie în pătrate sau romburi. Se servește cu sos de vanilie, care se prepară astfel : se fierbe laptele cu vanilia sau zahărul vanilat. Ouăle se bat bine cu zahărul, apo...

BUDINCĂ DE GRIȘ CU MERE ( 20 porții x 110 g ) Ingrediente - Mere 1 kg - zahăr 200 g - unt sau margarină 100 g - lapte 1 litru - griș 60 g - 3 ouă - vanilie 1/2 baton sau 2 plicuri de zahăr vanilat - sare 5 g Mod de preparare Merele se spală, se curăță de coajă și se taie felii. Într-o cratiță se pune untul, zahărul așezat într-un strat uniform și, deasupra, feliile de mere. Se dă la cuptor, la foc potrivit. După cca 15 minute, cînd zahărul s-a caramelizat, se scoate cratița din cuptor și se lasă să stea. În acest timp, se pune la fiert laptele cu vanilia  sau zahărul vanilat și sarea. Cînd laptele dă în clocot, se adaugă grișul ,,în ploaie”, amestecînd mereu. După ce grișul a fiert, se lasă să se răcească, apoi se amestecă cu ouăle, puse unul cît unul, bătînd bine ca să se omogenizeze compoziția. Compoziția se toarnă peste mere, introducînd din nou cratița la cuptor, la foc potrivit, cca 30 - 35 minute, pînă budinca se rumenește; se răstoarnă pe u...

BUDINCĂ DULCE DE SMÎNTÎNĂ ( 6 porții x 100 g ) Ingrediente - Smîntînă 200 g - 3 ouă - zahăr pudră 100 g - făină 20 g - vanilie 1/2 baton ( zahăr vanilat 1 plic ) - coajă rasă de lămîie - unt 20 g  Mod de preparare Se freacă gălbenușurile cu zahărul, se adaugă vanilia tăiată mărunt sau pisată, ( ori zahărul vanilat ), coaja de lămîie și smîntîna, apoi se fierbe pe baia de apă, amestecînd mereu, pînă se îngroașă. Se trage de pe foc, se lasă să se răcească, se pune făina, amestecînd pînă ce se încorporează complet și se adaugă apoi albușurile bătute spumă. Compoziția se coace în formă unsă cu unt, pe baia de apă, cca o oră; se lasă puțin în formă apoi se răstoarnă pe platou. Se servește zaldă sau rece. Calorii   220/porție

BUDINCĂ DE BRÎNZĂ DE VACI CU MORCOVI ( 12 porții x 130 g ) Ingrediente - Brînză de vaci 1 kg - morcovi 200 g - griș 40 g - făină 30 g - zahăr 100 g - 2 ouă - unt 50 g - lapte 100 ml Mod de preparare Morcovii, curățați și spălați, se taie felii și se fierb în puțină apă, apoi se trec prin sită, împreună cu brînza de vaci. Grișul se fierbe în lapte și se amestecă cu brînza de vaci și cu morcovul, adăugînd și făina. Gălbenușurile se freacă cu zahărul, pînă se obține o cremă spumoasă, care se încorporează în compoziție. Se adaugă apoi albușurile bătute spumă și se toarnă compoziția într-o formă unsă cu unt. Se coace la cuptor, pe baia de apă, cca 45 de minute. Se servește pudrată cu zahăr, sos de fructe sau sirop de fructe. Calorii   190/porție

BUDINCĂ DULCE DIN BRÎNZĂ DE VACI ( 8 porții x 130 g ) Ingrediente - Brînză de vaci 500 g - lapte 300 ml - 2 ouă - făină 40 g - zahăr 100 g - zahăr vanilat 1 plic - unt 20 g - sare 5 g Mod de preparare Din lapte, făină, unt și sare se prepară un sos alb . Se lasă puțin să se rocorească și se adaugă zahărul. După ce s-a răcit, se adaugă zahărul vanilat și gălbenușurile, apoi se amestecă cu brînza trecută prin sită și la sfîrșit se încorporează albușurile bătute spumă. Se coace în formă unsă cu unt, în cuptor, pe baie de apă, la foc potrivit, 30 - 35 de minute. Se servește pudrată cu zahăr. Calorii    195/porție

BUDINCĂ SIMPLĂ ( 10 porții x 100 g ) Ingrediente - Lapte 500 ml - zahăr pudră 100 g - făină 100 g - unt 120 g - 5 ouă Mod de preparare Se freacă untul cu zahărul, pînă se obține o cremă omogenă, apoi se încorporează făina și laptele, turnînd cîte puțin. Se fierbe pe foc viu, amestecînd mereu, pînă se opține o pastă destul de consistenă. Se ia vasul de pe foc, se lasă să se răcorească, apoi se adaugă gălbenușurile, unul cîte unul și, la sfîrșit, albușurile bătute spumă, amestecînd ușor, de jos în sus. Compoziția se coace într-un vas uns abundent cu unt, pe baie de apă, în cuptor, la foc potrivit, circa o oră. Se scoate din cuptor, se lasă să se aburească puțin n vas, apoi se răstoarnă pe un platou. Se poate garnisi cu dulceață. Calorii    205/porție

BUDINCĂ DE CARTOFI CU CARNE ( 6 porții x 150 g ) Ingrediente - Carne de vacă 300 g - cartofi 500 g - lapte 250 ml - ulei 20 ml - unt 30 g - făină 5 g - smîntînă 30 g - sare 5 g - 2 ouă Mod de preparare Carnea se fierbe, apoi se trece prin mașina de tocat și se amestecă cu sarea și cu uleiul crud. Separat, se prepară un piure din cartofii fierbinți, lapte, unt și gălbeușul de ou, la sfîrșit se adaugă albușul bătut spumă. Într-o tavă neunsă, dar pudrată cu făină, se pune un strat de piure, unul de carne și deasupra altul de piure. Se unge cu lapte și gălbenuș de ou, apoi se coace la cuptor, în baie de apă. Înainte de a se servi se adaugă smîntîna. Calorii   265/porție

BUDINCĂ DE CARTOFI CU ȘUNCĂ PRESATĂ SAU PARIZER ( 10 porții x 120 g ) Ingrediente - Cartofi 1 kg - șuncă presată sau parizer 250 g - unt sau margarină 50 g - lapte 100 ml - pesmet 10 g - sare 10 g - 2 ouă Mod de preparare Cartofii, fierți în apă clocotită cu sare, se curăță fierbinți și se zdrobesc; se prepară un piure, adăugînd untul și laptele fierbinte. În piureul pufos obținut, se înglobează albușurile bătute spumă și șuncă ( parizerul ), tăiate cubulețe. Compoziția se toarnă într-o formă unsă cu unt și presărată cu pesmet. Se netezește frumos deasupra, apoi se toarnă gălbenușurile bătute cu puțin lapte și se introduce budinca în cuptorul încins, să se rumenească. Se servește imediat. Calorii   cca 200/porție

BUDINCĂ DE CARTOFI CU VERDEAȚĂ ( 10 porții x 120 g ) Ingrediente - Cartofi 1 kg - unt 100 g - lapte 200 ml - 4 ouă - smîntînă 100 g - telemea 100 g - verdeață ( mărar, pătrunjel ) 20 g - sare 6 g Mod de preparare Din cartofi, lapte, unt și sare se prepară un piure obișnuit, care se amestecă cu verdeața tocată mărunt. Se unge bine o cratiță cu unt și se pune piure în ea. Separat, se bat ouăle, se amestecă cu smîntîna și cu brînza rasă, apoi se toarnă peste piure. Se pune cratița în cuptorul încins și se ține 20 - 25 minute, să se rmenească. Se servește imediat. Calorii   235/porție

BUDINCĂ DE CARTOFI CU BRÎNZĂ ( 10 porții x 120 g ) Ingrediente - Cartofi 1 kg - brînză vaci 100 g - telemea 200 g - unt 15 g - 2 ouă Mod de preparare Cartofii, fierți în coajă ( nu prea tare ) se curăță și se taie felii. Brînza telemea, desărată și rasă, se amestecă cu cea de vaci și cu ouăle întregi. Se adaugă cartofii, apoi se așează într-o formă unsă cu unt ( se pune puțin și deasupra ) și se coace în cuptor 30 minute. Se poate prepara și din cartofi făcuți pireu, cu 400 g lapte și 20 g unt. Se așază cartofii și brînza în straturi: se pune budinca la cuptor, pînă se rumenește. Se poate adăuga smîntînă, 100 g. Calorii    170 - 190 ( cu smîntînă )/porție

BUDINCĂ DE CARTOFI CU SOS DE SMÎNTÎNĂ ( 12 porții x 150 g ) Ingrediente - Cartofi 1 kg - telemea 200 g - unt 100 g - 4 ouă - sare 5 g - sos de smîntînă ( smîntînă 150 g, unt 50 g, făină 75 g, lapte 100 g, sare 5 g ) Mod de preparare Cartofi se fierb, se curăță de coajă, se pasează sau se trec prin mașina de tocat carne, se amestecă cu untul, se adaugă gălbenușurile, cîte unul, frecînd bine, pînă compoziția devine cca o cremă, se adaugă apoi 5 g de sare, albușurile bătute spumă și brînză rasă. Amestecul, pus într-o formă unsă cu unt, acoperită cu capac, se fierbe în baie de apă, o oră. Se răstoarnă și se adaugă sosul de smîntînă din unt, făină, lapte, sare 5 g și smîntînă vezi rețeta. Calorii      285/porție

BUDINCĂ DE CARTOFI ( 10 porții x 120 g ) Ingrediente - Cartofi 1 kg - unt 50 g ( ulei 50 ml ) - 1 ou - gălbenușuri 2 buc - 1 ou - smîntînă 150 g ( lapte 200 ml ) - sare 6 - 7 g Mod de preparare Cartofii, fierți și decijiți, se zdrobesc cu furculița și se amestecă cu untul ( uleiul ), gălbenușurile și sarea. Compoziția se pune într-o cratiță bine unsă și deasupra se toarnă oul bătut cu smîntînă ( laptele ). Se pune la cuptor să se rumenească. Se servește caldă. Calorii    160 - 180/porție

BUDINCĂ DE DOVLECEI CU CARNE ȘI OREZ ( 6 porții x 150 g ) Ingrediente - Dovlecei 600 g - carne de vită 250 g - orez 20 g - ulei 30 ml - 2 ouă - smîntînă 20 g - unt 10 g - sare 5 g - verdeață 10 g Mod de preparare Dovleceii, curățați de coajă și tăiați felii, se fierb în apă clocotită cu sare, apoi se scurg bine. Orezul se înăbușe cu unt, sare, verdeața tocată și apă cît este nevoie. Carnea, curățată de piele și zgîrciuri, se pune la fiert în apă rece, după care se trece de două ori prin mașina de tocat și se amestecă cu uleiul și cu verdeața tocată. Într-o formă tapetată cu făină, se pune un strat de dovlecei, unul de orez, apoi un strat de carne, și deasupra, din nou un strat de dovlecei. Se unge suprafața cu puțin ou bătut, apoi se fierbe 30 - 40 minute în baia de apă sau se coace în cuptor. Calorii     175/porție

PENTRU CEI CARE VOR SĂ SCAPE DE MUSAFIRI NEPOFTIȚI PE SKIPE În special pentru doamnele care vor să scape de musafiri nepoftiți pe skipe. De exemplu este cineva insistent care insistă să te apeleze încontinuu și este în afara listei de prieteni, cum scapăm de el ( aceea persoană insistentă ) urmăriți imaginile sper că vă ajută. deschidem skipe si mergem cu clikul direct la unelte clik pe unelte, după aceea clik mai jos pe opțiuni. După aceea o sa apară în partea stîngă mai multe opțiuni, dați clik pe confidențialitate. Iar acum în partea dreaptă sus o să vă apară întrebările necesare pentru blocarea celor necunoscuți.  Bifați să vă apeleze numai prieteni. Acum tot în partea stîngă mai jos pe opțiunile skipe, vă apare exact ca în imaginea de mai jos, clik pe setări apel, si tot așa bifați doar cine vreți să vă apeleze. Adică oricine, sau doar prietenii dumneavoastră. Acum setările pentru conversație tot în partea...

BUDINCĂ DE DOVLECEI ( 3 porții x 120 g ) Ingrediente - Dovlecei 300 g - cașcaval 30 g - 1 ou - smîntînă 30 g - făină 15 g - unt 10 g - pesmet 5 g - sare 2 - 3 g - verdeață 5 g Mod de preparare Dovleceii, spălați și curățați, se taie cuburi mici și se fierb în apă cu sare 10 minute. Se răstoarnă în strecurătoare. Cînd s-au scurs bine, se amestecă dovleceii cu gălbenușul, cașcavalul ras, albușul bătut spumă, făină, pesmetul, untul și verdeața tocată. Se coace în formă unsă cu unt, 2- - 30 minute. Se răstoană și se servește caldă, stropită cu smîntînă. Calorii   140/porție

BUDINCĂ DE MERE ( 3 porții x 150 g ) Ingrediente - 3 buc Mere mari - pesmet 20 g - unt 25 g - zahăr 20 g - 1 ou - 1/2 plic praf de copt Mod de preparare Merele, curățate de coajă, se rad pe răzătoare de sticlă, iar zeama se scurge. Untul se freacă cu zahărul și gălbenușul de ou, pînă cînd devine spumos; albușul se bate spumă. Se amestecă merele cu pesmetul, untul frecat, se adaugă praful de copt și albușul bătut spumă. Compoziția se pune într-o formă unsă cu unt și tapetată cu pesmet, se coace în baia de apă, pe plită sau în cuptor, 25 - 30 minute. Se servește caldă sau rece. Calorii    225/porție

BUDINCĂ DE LEGUME UMPLUTĂ CU LEGUME ( 10 porții - 120 g ) Ingrediente - Foi subțiri de clătite 6 buc - piure de legume 600 g - 2 ouă - sos alb 40 g - smîntînă 60 g - sos de roșii 60 g - verdeață tocată 10 g - unt 10 g - pentru pregătirea clătitelor 1 ou - făină 160 g - lapte 350 ml - ulei 15 ml  Mod de preparare Piureul se amestecă cu ouăle, sosul alb și jumătate din smîntînă. Separat se pregătesc foile de clătite vezi rețeta aici . Într-o formă unsă cu unt se așază alternativ o clătită, un strat din amestecul de piure, iar o clătită și așa mai departe. Budinca se acoperă cu sos de roșii și se dă cîteva minute la cuptor. Înainte de a fi servită, se adaugă restul de smîntînă și verdeață tocată; pentru pregătirea sosului alb vezi rețeta. Calorii    205/porție

ALUAT DE CLĂTITE ( o porție ) Ingrediente - Făină 25 g - lapte 60 ml - ulei 2,5 ml - 1/6 ou - sare 0,5 g Mod de preparare Făina, gălbenușul, sarea și laptele se bat cu telul, după ce se amestecă bine. La urmă se adaugă albușul bătut spumă și se amestecă ușor. Tigaia, bine înfiebîntată, se unge cu pensula pentru grăsimi, cu ulei. Cu polonicul, se toarnă în tigaie un stat subțire din compoziția pentru clătite. Se coace la foc iute și, după ce se rumenește, pe o parte, clătita se întoarce, cu o paletă, pe partea cealaltă. Calorii     160/porție

BUDINCĂ DE LEGUME 2 ( 2 porții = 100 g ) Ingrediente - Piure de legume 100 g - unt 5 g - 1/2 ou - smîntînă 30 g - brînză de vaci 20 g - făină 5 g - sare 1 g - eventual sos de smîntînă sau sos de roșii 30 - 40 g Mod de preparare Piureul de legume vezi rețeta , se freacă cu untul, gălbenușul de ou, apoi se adaugă smîntîna, brînza de vaci, făina, sarea și, la urmă, albușul bătut spumă. Se coace la cuptor, în formă unsă cu unt; se poate servi cu sos de smîntînă vezi reteta, sau sos de roșii. Calorii   cca  135/porție ( fără sos )

BUDINCĂ DE LEGUME ( 2 porții x 120 g ) Ingrediente - Piure de legume ( cartofi, dovlecei, spanac, morcovi, fasole verde ) 100 g - pîine albă 20 g -  lapte 30 ml - gălbenuș ou 1/2 - brînză de vaci 30 g - unt 6 g - pesmet 5 g - sare 1 - 2 g - eventual sos alb sau sos de roșii 30 - 40 g Mod de preparare  În piureul de legume vezi rețeta se adaugă gălbenușul de ou, brînza de vaci, pîine muiată în lapte și sarea. Budinca se coace la cuptor 40 - 50 minute., într-o formă unsă cu unt și presărată cu pesmet, acoperită cu o hîrtie unsă cu unt. Se poate servi cu sos alb sau sos de roșii. Calorii   cca  145/porție ( fără sos )

PIURE DE ZARZAVATURI DIFERITE 2 ( 2 porții x 120 g ) Ingrediente - Zarzavaturi fierte în supă ( cartofi, morcovi, țelină, pătrunjel etc. ) 200 g - lapte 40 ml - unt 5 g - zahăr 5 g - sare 1 g Mod de preparare Zarzavaturi fierte se trec prin sită cît sînt încă fierbinți, se adaugă laptele cald, zahărul, apoi se pune untul sarea și se amestecă pînă cînd compoziția devine spumoasă. Piureul se servește cald. Se poate da copiilor de la 4 luni. Calorii    110/porție

BUDINCĂ DE SPANAC CU CARNE ( 6 porții x 120 g ) Ingrediente - Carne de vită 200 g - spanac 600 g - făină 20 g - bulion de oase degresat 200 ml - ulei 30 g - sare 5 g Mod de preparare Spanacul bine spălat, se înăbușă pe foc, cu puțină apă și cu o linguriță de ulei. Carnea se înăbușă și ea cu restul de ulei, puțină apă și sare. Se amestecă apoi cu spanacul și se trece totul, după ce s-a răcit, prin mașina de tocat. Separat, se prepară un sos alb, din bulionul de carne Vezi rețeta aici, și făină, subțiată în prealabil cu apă rece. În sosul fiert și răcit se amestecă compoziția de carne cu spanac, apoi se fierbe în forma unsă, la baia de apă, timp de 30 - 40 minute. Se răcorește, apoi se răstoarnă pe farfurie. Calorii    150/porție

BUDINCĂ DE SPANAC CU PÎINE ( 2 porții x 150 - 180 g ) Ingrediente - Spanac 200 g - unt 10 g - smîntînă 15g - miez pîine 50 g - lapte 50 g - 1 ou - sare 1 - 2 g - eventual brînză de vaci 30 - 40 g Mod de preparare Spanacul, curățat se spală, se fierbe în puțină apă sărată. Cînd este bine muiat, se trece prin sită. Miezul de pîine se înmoaie în lapte, și se trece și el prin sită și se amestecă cu spanacul, apoi se adaugă untul și smîntîna, frecate cu gălbenușul de ou. Albușul, bătut spumă, se introduce ultimul, odată cu sarea. Compoziția se fierbe 15 - 20 de minute, în baia de apă, într-o formă unsă cu unt și presărată cu puțină făină. În compoziție se poate adăuga și brînză de vaci, pasată. Calorii    215 - 235/porție

BUDINCĂ DE SPANAC CU OREZ ( 2 porții x 120 g ) Ingrediente - Spanac 200 g - unt 5 g - făină 5 g - orez 15 g - sare 1 - 2 g - zeamă de lămîie 2 - 3 ml - lapte 100 ml - eventual zahăr 3 g - pesmet 5 g Mod de preparare Spanacul, bine curățat și spălat, se pune la fiert, în puțină apă sărată. Cînd se înmoaie bine, se scurge, se toacă și se trece prin sită. Separat, se fierbe orezul, pînă se înmoaie. Din lapte, unt și făină se prepară un sos alb Bechamel vezi rețeta, care se amestecă cu spanacul și cu orezul. Se adaugă zeama de lămîie, sare, eventual zahăr. Compoziția se coace la baie de apă, 20 - 30 minute., într-o formă unsă cu unt și presărată cu pesmet. Se dă la copiii peste 9 luni. Calorii     140/porție

BUDINCĂ DE SPANAC CU BRÎNZĂ SAU CARNE ( o porție = 120 g ) Ingrediente - Spanac 125 g - unt 5 g - făină 5 g - brînză de vaci ( carne de vită tocată și înăbușită ) 25 g - 1/4 ou - lapte 30 ml - sare 1 g Mod de preparare Spanacul bine spălat, se fierbe, se scurge, se toacă și se amestecă cu un sos alb din făină și lapte. Apoi se amestecă cu gălbenușul, 3 g unt, brînză ( carnea ), sarea și albușul bătut spumă. Cu restul untului, se unge o formă în care se răstoarnă compoziția și se pune la cuptor, în baie de apă. Suprafața budincii poate fi unsă cu puțin gălbenuș de ou. Se poate servi și cu smîntînă 15 g. Calorii   170 - 185/porție

BUDINCĂ DE CARNE ( 4 porții x 120 g ) Ingrediente - Carne de vită 250 g - franzelă 30 g ( o felie ) - lapte 100 ml - unt 50 g - 1 ou - sare 4 - 5 g Mod de preparare Carnea, fără grăsime, se trece de două ori prin mașina de tocat și se sărează. Se înmoaie pîinea în lapte, se stoarce, se amestecă cu carnea și apoi se adaugă gălbenușul de ou. Separat, se freacă untul, care se amestecă cu carnea și cu albușul bătut spumă. Compoziția se fierbe o oră la baia de apă, într-un vas cu unt și acoperit cu un capac. Calorii    245/porție

BUDINCĂ DE VACI 2 ( 2 porții x 100 g ) Ingrediente - Brînză de vaci 150 g - zahăr 15 g - 1 ou - zahăr vanilat 1/8 pachet - sare 2 g - unt 5 g - pesmet 5 g  Mod de preparare Se trece brînza prin sită. Se adaugă zahărul și gălbenușul, se amestecă bine, apoi se integrează și albușul bătut spumă. Se coace în baia de apă, într-o formă unsă cu unt și presărată cu pesmet. Calorii   140/porție

BUDINCĂ DE SMÎNTÎNĂ ( 6 porții x 100 g ) Ingrediente - Ouă 6 buc - zahăr 100 g - zahăr vanilat 1 plic - făină 20 g - smîntînă 80 g - sare 3 - 4 g - coajă de lămîie - unt 5 g Mod de preparare Se freacă gălbenușurile cu zahărul și zahărul vanilat, apoi se adaugă făină, smîntînă, sarea, coaja de lămîie și - la sfîrșit - cele 6 albușuri bătute spumă. Se unge o formă cu unt, se presară cu făină și se toarnă în ea compoziția; se acoperă și se coace în baie de apă, timp de oră. Se răstoarnă budinca pe o farfurie și se servește cu un sos dulce, cum ar fi sosul caramel, vezi rețeta. Calorii 200/porție

BUDINCĂ DE CAȘCAVAL ( 8 porții x 100 g ) Ingrediente - Cașcaval 200 g - unt ( margarină ) 100 g - 3 ouă - făină 25 g - lapte 100 ml - sare 5 - 6 g - sos de roșii 200 g Mod de preparare Se desface făina în puțin lapte rece, se adaugă restul de lapte cald și se fierbe pe foc mic, amestecînd mereu, ca să nu se prindă. Cînd a căpătat consistența unui sos alb, se ia vasul de pe foc și se adaugă untul. După ce s-a răcit, se pune cașcavalul ras și gălbenușurile, se amestecă și apoi se sărează. Se adaugă albușurile bătute spumă, amestecînd ușor, de jos în sus. Compoziția se toarnă într-o formă unsă cu unt, se acoperă și apoi se fierbe pe baia de apă, o oră. Se răstoară budinca pe o farfurie și se servește imediat, de preferință cu sos de roșii, vezi rețeta .

BUDINCĂ DE TĂIȚEI CU BRÎNZĂ ( 6 porții x 180 g ) Ingrediente - Tăiței cu ou 150 g - ouă 2 buc - smîntînă 40 g - brînză de vaci 200 g - verdeață 10 g - sare 4 - 5 g - făină 5 g Mod de preparare Se prepară la fel ca budinca de tăiței cu carne vezi rețeta, înlocuind carnea cu brînza de vaci, care se amestecă cu tăițeii fierți, cu smîntîna, gălbenușurile, sarea și la urmă cu albușurile bătute spumă; apoi se dă la cuptor 30 minute. Calorii    175/porție

BUDINCĂ DE TĂIȚEI CU CARNE ( 6 porții x 180 g ) Ingrediente - Tăiței cu ou 150 g - 2 ouă - smîntînă 40 g - carne de vită 200 g - ulei 20 ml - verdeață 10 g - sare 4 - 5 g - făină 5 g Mod de preparare Tăițeii, fierți în apă cu sare, se clătesc în apă rece și apoi se scurg bine. Se amestecă cu gălbenușurile de ou, cu 1/2 din smîntînă și cu albușurile bătute spumă. Carnea se pune la fiert în apă rece, se trece apoi de două ori prin mașina de tocat și se amestecă cu uleiul, verdeața tocată mărunt și cu sarea. Într-o tavă neunsă, dar pudrată cu făină, se așază un strat de tăiței, un strat de carne, și încă un strat de tăiței. Se coace la cuptor 30 - 40 minute. Înainte de a servi, se adaugă restul de smîntînă. Calorii   210/porție

BUDINCĂ DE OREZ CU MERE ( 10 porții x 150 g ) Ingrediente - Orez cu lapte 1 kg - unt 30 g - 3 ouă - mere 1 kg - zahăr 100 g Mod de preparare Orezul cu lapte vezi rețeta aici , se amestecă cu 20 g unt, cu gălbenușurile și cu albușurile bătute spumă. Merele se curăță, se taie felii mici ( sau se rad pe răzătoarea mare ) și se țin în zahăr 1/2 oră. Într-un vas uns cu restul de unt se așază alternativ un rînd de orez și un rînd de mere, apoi se dă la cuptor. Calorii   290/porție

OREZ CU LAPTE ( 8 porții x 150 g ) Ingrediente - Orez 200 g - lapte 1 litru - zahăr vanilat 1/2 plic - coajă de lămîie o linguriță - dulceață 60 g ( sirop 120 ) Mod de preparare Orezul, ales și spălat, se pune într-o oală cu apă călduță, se lasă 30 minute, după care se strecoară. Într-o cratiță, se pune laptele la fiert și, cînd începe să clocotească, se adaugă orezul și se lasă să fiarbă la foc mic, pînă scade; se adaugă mirodeniile. După ce a fiert, se dă la o parte de pe foc, se pune zahărul și se amestecă bine ( nu se pune zahărul în timp ce fierbe, deoarece se lipește de fundul vasului ). Se servește rece, garnisit pe deasupra cu dulceață sau sirop. Calorii    200/porție ( fără dulceață )

BUDINCĂ DE OREZ CU CARNE ( o porție = 120 g ) Ingrediente - Orez 25 g - carne 50 g - albuș ou 1/4 - unt 5 g - sare 1 g - morcovi 25 g - albitură 15 g - verdeață 2 - 3 g Mod de preparare Se prepară o supă din morcovi și albutură. În supa limpede, strecurată, se fierbe orezul. Se dă carnea de două prin mașina de tocat, se amestecă cu orezul fiert, 1/2 din cantitatea de unt, morcovul fiert, dat pe răzătoare și cu sarea. Cînd compoziția este bine răcită, se adaugă albușul bătut spumă. Se toarnă budinca într-o formă unsă cu restul de unt și se coace la cuptor, în baie de apă. Cînd se servește, i se poate adăuga suc de roșii. Calorii   210

BUDINCĂ DE MACAROANE CU CARNE SAU ȘUNCĂ CU SOS DE ROȘII ( 6 porții x 150 g ) Ingrediente - Macaroane 120 g - șuncă 200 g ( carne 300 g ) - unt 75 g - 2 ouă - sos de roșii 20 ml - sare 5 g Mod de preparare Se prepară la fel ca budinca cu brînză, numai că amestecul se face cu șuncă tăiată foarte mărunt sau cu carne 300 g carne fiartă și apoi tocată, după care se coace la cuptor în tavă. Se servește cu sos de roșii, vezi rețeta aici. Calorii     180/porție

BUDINCĂ DE BRÎNZĂ DE VACI ( 4 porții x 100 g ) Ingrediente - Brînză de vaci proaspătă 250 g - 1 ou - lapte 100 ml - făină 10 g - unt 10 g - zahăr 20 g Mod de preparare Din lapte, făină ( simplă sau rumenită ) și unt se prepară un sos alb dietetic. După ce s-a răcorit, se adaugă brînză de vaci, pasată, gălbenușul de ou frecat cu zahăr și albușul bătut spumă. Se coace la cuptor, în baie de apă, la foc iute, 15 - 20 minute., într-o tavă unsă cu unt și tapetată cu făină. Calorii    140/porție

BUDINCĂ DE MACAROANE CU CARNE ȘI SOS DE ROȘII ( o porție = 150 g ) Ingrediente - Macaroane 20 g - carne slabă 50 g - lapte 15 ml - ulei 10 ml - ou 1/4 buc - sos de roșii dietetic 20 - 30 ml - verdeață 5 g - făină 2 g - sare 1 - 2 g Mod de preparare Se fieb macaroanele în apă ( de ce puțin 4 ori volumul lor ). Se limpezesc cu apă rece, în care se lasă cam o oră, apoi se scurg bine. Carnea se trece prin mașina de tocat, se adaugă sarea, uleiul și verdeața tocată fin. Se înnăbușe, pînă cînd nu mai rămîne lichid. Într-o tavă pudrată cu făină, se așază macaroanele amestecate cu o parte din gălbenuș, alternînd un rînd de macaroane cu unul de carne înăbușită. Stratul de macaroane de deasupra se unge cu gălbenușul păstrat. Vasul se așază la cuptor, eventual în baie de apă și se coace 1/2 oră. Cînd se servește, se adaugă suc de roșii vezi aici rețeta sau poți vedea și a doua rețetă sau chiar și pe a treia rețetă Calorii    190/porție

BUDINCĂ DE GRIȘ OPĂRITĂ ( 6 porții x 150 g ) Ingrediente - Ouă 3 buc - griș 60 g - zahăr 80 g - lapte 500 ml - zahăr vanilat 1/2 pachet - sare 3 g - sirop de fructe 50 g ( frișcă 60 g ) - unt 10 g Mod de preparare Se freacă gălbenușurile cu 3 linguri de zahăr, pînă cînd compoziția se albește, se toarnă ,,în ploaie” grișul, se adaugă albușurile bătute spumă și sarea. Compoziția, pusă într-o formă unsă cu unt și presărată cu griș, se introduce în cuptor pentru 20 - 30 minute, pînă se desprinde de marginea formei, la foc slab. Între timp, se fierbe laptele cu restul de zahăr și zahărul vanilat și se toarnă apoi peste budinca scoasă din cuptor. Se așteaptă pînă cînd laptele este absorbit, apoi se răstoarnă și se garnisește cu sirop de fructe sau cu frișcă. Calorii   210 - 235/porție

BUDINCĂ DE BISCUIȚI ( 6 porții x 150 g ) Ingrediente - Biscuiți 150 g - lapte 500 ml - zahăr 60 g - vanilie 5g ( zahăr vanilat 1 plic ) - 4 ouă - unt 10 g - eventual cacao 20 g -sos caramel 100 ml sau suc de fructe 100 ml Mod de preparare Într-o formă cu pereții drepți, unsă, se pun biscuiți, așezați în rînduri suprapuse încrucișat. Separat se face crema de vanilie: se pune la foc laptele, zahărul și vanilia, se înfierbîntă ca să se topească zahărul, dar fără să fiarbă. Într-un castron se amestecă 2 ouă întregi și 2 gălbenușuri, fără a fi bătute spumă, apoi se toarnă peste ouă laptele, amestecînd întruna, după care se strecoară și se toarnă cîte puțin peste biscuiții din formă. Se lasă să stea 10 minute., apoi se acoperă și se pune să fiarbă 40 minute la baia de apă, în cuptor. Cînd este rumenită se scoate, se lasă 10 minute, de o parte, apoi se răstoarnă și se servește caldă, eventual cu cacao, care se adaugă în lapte, cu sos caramel vezi rețeta aici...

BUDINCĂ DE TĂIȚEI CU LAPTE ( 4 porții x 150 ) Ingrediente - Făină 100 g - ou 1/2 buc - unt 20 g - zahăr 20 g - sare 2 g - lapte 300 ml  Mod de preparare Din făina cernută se face un aluat pentru tăiței, se pune pe o scîndură, se face la mijloc o gaură în care se sparge un ou, se adaugă jumătate din unt și sarea. Se amestecă această compoziție, se întinde o foaie subțire ce se lasă să se usuce, după care se taie mărunt și se pune la fiert în laptele clocotind, timp de 10 minute. Se lasă să se răcească, se adaugă zahărul restul de unt și 1/2 gălbenuș ou, după care se coace la cuptor sau în baie de apă, într-o formă unsă. Calorii     225/porție

BUDINCĂ DE FĂINOASE CU LAPTE ( 2 porții = 180 g ) Ingrediente - Făină ( fidea, macaroane sau tăiței ) 50 g - unt 10 g - zahăr 10 g - brînză de vaci 80 g - ou 1/2 buc - lapte 40 g - pesmet 3 g Mod de preparate Se fierbe făinosul în 50 ml apă ( concentrație 10% ) și se scurge apa ; peste făinos, după ce s-a răcit puțin, se adaugă laptele cald, apoi se amestecă cu untul, zahărul și brînza de vaci. Budinca se leagă cu 1/2 gălbenuș, apoi se fierbe la baie de apă sau se coace în cuptor, într-o formă unsă cu unt și tapetată cu pesmet, pînă se rumenește ( fiind acoperită cu o hîrtie unsă cu unt ). Budinca se poate parfuma cu vanilie, coajă de lămîie ( portocală ) sau se încorporează în ea diferite fructe. Se poate servi și cu zahăr ars. Pentru copiii mai mici, compoziția trebuie să fie mai subțire ( se mărește cantitatea de lapte la 60 sau chiar 80 g ). Calorii    220/porție

BUDINCĂ MOLL ( 2 porții x 150 g ) Ingrediente - Făină biscuiți ( orez ) 80 g - zahăr 40 g - făină ( pesmet ) 20 g - 1 buc ou - sare 1 g - unt 5 g - bicarbonat de sodiu 0,5 g - lapte 100 ml Mod de preparare Făina de biscuiți sau de orez ( ori 80 g orez fiert în apă o oră și trecut apoi prin sită ) și 30 g zahăr se freacă cu un gălbenuș de ou și se amestecă apoi cu făina de pesmet, după care se adaugă albușul bătut spumă, sarea și bicarbonatul de sodiu. Compoziția se pune într-o formă unsă cu unt și tapetată cu făină de pesmet și se fierbe la baia de apă o jumătate de oră. Se servește cu laptele îndulcit cu restul de 10 g zahăr. Calorii    360/porție

INHIBITORII ( ANTIINIȚIATORII SAU/ȘI ANTIPROMOTORII ) Sînt substanțe care prin diferite mecanisme diminuează sau elimină riscul lezării componentelor celulare critice de către substanța carcinogenă care a pătruns în organism sau posedă capacitate de a produce reversia celulei din faza de promoție ( deci în stadiile incipiente ). Cei mai studiați dintre aceștia au fost ,,agenții blocanți” pentru moleculele electrofile, cum ar fi compușii cu grupări SH ( glutațion, cisteină, thiola etc ), antioxidanții ( 2- și respectiv 3-terț-butil-hidroxi-anisol, 7,8-benzoflavona, etoxichinul etc ). Mulți compuși cu acțiune anticarcinogenă se găsesc în diferite legume și studiul lor a căpătat o importanță deosebită pentru elaborarea unei stragii de prevenire a unor forme de cancer.

COCARCINOGENII ȘI PROMOTORII 1.Cocarcinogenii Sunt substanțe care nu sînt carcinogene, dar care dacă se administrează în asociație cu o doză necarcinogenă dintr-un carcinogen cunoscut, potențează efectul celui din urmă și au ca efect o creștere a frecvenței apariției tumorilor. 2.Promotorii În unele date din literatură sînt sinonimi cu agenții cocarcinogeni sînt substanțe care favorizează prin adăugarea repetată ( condiție obligatorie ) după administrarea carcinogenului ( denumit de fapt și inițiator, pentru că produce lezarea ADN, care reprezintă etapa de inițiere a celulei, fără însă a determina caracterului malign al ei ), transformarea celulelor inițiate în celule maligne. Această fază, lentă de obicei, caracterizată prin apariția de fenotipuri specifice ( genetice, biochimice, imunologice, etc ) este considerată faza de promovare ( sau de promoție ) în modelul cunoscut al cancerizării în două etape. Promoția în comparație cu inițierea, prima etapă a cance...

CARCINOGENII INDIRECȚI Carcinogenii indirecți, ( denumiți și procarcinogeni sau precarcinogeni ) sînt substanțe care pentru a interacționa cu componentele celulare și pentru a produce efecte genotoxice ( mutații, cancer, moartea celulei ), necesită o activare enzimatică. Activarea constă în transformarea substanței precarcinogene într-o serie de metaboliți intermediari dintre care numai cîțiva ( sau unul singur ) reprezintă de fapt mataboliții activi ( ,,ultimate carcinogen”). Această fază este însoțită concomitent și concurent de procese de dezactivare și detoxifiere folosite de către celulă (organism) pentru diminuarea sau chiar anularea efectului genotoxic al carcinogenului ( eficiența fiind în funcție de cantitatea carcinogenului și de răspunsul genetic al celulelor implicate ). În această grupă cele mai reprezentative sînt hidrocarburile policiclice aromatice și aflatoxinele care au ca metaboliți acțivi derivați diol-epoxi sau respectiv epoxi ; nitrozoaminele (...

CARCINOGENII DIRECȚI Carcinogenii direcți, substanțe ce pot interacționa direct cu ADN sau altă macromoleculă celulară critică, producînd leziunea biochimică primară, necesară inițierii procesului de transformare malignă. În această categorie pot fi menționați agenții alchilanți ca : derivați cu grupări azotiperitice, N-nitrocoureele, unele antibiotice anticanceroase ( adriamicina, daunomicina, mitomicina ).

CLASIFICARE SUBSTANȚELOR CARCINOGENE Agenții carcinogeni chimici sînt reprezentați de un număr de substanțe naturale sau sintetice. După provebiența lor por fi exogeni sau endrogeni, însă marea majoritate este reprezentată de substanțe chimice exogene. Cele mai reprezentative sînt hidrocarburile polociclice aromatice (HPA), nitrozoderivații, nitrozaminele, coloranții azoici, citostaticele, unele antibiotice ( actinomicina, daunomicina ), micotoxinele, unele săruri metalice corespunzătoare ionilor Be2+, Co2+, Ni2+, Cd2+, Pb2+. Substanțele endrogene cu potenția carcinogen sînt considerate hormonii estrogeni, unii metaboliți ai triptofanului, acizii biliari. Unele plante și produse ale lor, conțin substanțe cu potențial mutagen/carcinogen și anume : luteoskyrina ( componenta galbenă a orezului ), patulina ( componenta roșie a mărului ), safrolul, cycasina. După modul de acțiune al substanțelor carcinogene asupra componentelor celulare critice ( ADN,ARN, proteine ) car...

SUBSTANțE CARCINOGENE DE ORIGINE NATURALĂ Punerea în evidență a substanțelor chimice carcinogene de origine naturală. Pe lîngă substanțele rezultate din tehnologii noi ( date recente estimează că anual se sintetizează peste 200 000 de substanțe chimice noi ) s-au pus în evidență și produși carcinogeni generați de bacterii, fungi etc. Astfel, din Penicillium islandicum ( care contaminează orezul ) sau Aspergillus flavus ( care contaminează cerealele, fasolea, nucile sau orice produs alimentar depozitat în condiții de umezeală și temperaturi neadecvate ) s-au izolat compuși carcinogei foarte activi ca : luteoskrina și respectiv aflatozinele B1 și G1, care sînt implicate în cancerizarea hepatică. Datorită efectului, de obicei cumulativ, al agenților carcinogeni ( direcți și indirecți ) sau potențial carcinogeni, expunerea de lungă durată, chiar la cantități considerate nepericuloase, poate reprezenta cauza primară a transformării maligne celulare. Efectul aditiv, sinerg...

EXISTENȚA UNEI DIVERSITĂȚI GEOGRAFICE Diversitățile geografice în frecvența apariției și a localizărilor cancerului. Pentru a exemplifica importanța factorului geografic în incidența cancerului se poate cita : cancerul gastric în Japonia, și cancerul hepatic în Africa cu o frecvență crescută, comparativ cu S.U.A. și Canada. Studiile pe emigranții ( descendenții acestora ) indică modificarea incidenței la valorile caracteristice țării ( zonei geografice ) în care s-au fixat. Aceste cercetări au arătat că variația în distribuție și modificările în frecvență se datoresc fie diferențelor cantitative ale gradului de expunere la agenții carcinogeni, fie intervenției unor factori naturali sau adăugați care protejează organismul împotriva acestor agenți, preponderent existenți în compoziția alimentelor sau rezultate din modul de conservare sau de preparare al lor, dar în nici un caz unor factor etnici ereditari.

EXISTENȚA CANCERELOR IATROGENE Cancerele iatrogene care apar în urma tratamentelor cu unele medicamente și care reprezintă sub 1% din totalul cancerelor. În această categorie se pot enumera agenții imunorepresori folosiți intensiv în terapia transplanturilor de organ și în tratamentul cancerului ca : agenții alchilanți sau antibioticele antitumorale. Datorită depistării precoce a unor forme de cancer și a creșterii sficienței terapiei, multe cancere pot fi vindecate sau viața bolnavilor prelungită foarte mult. Dar ca o consecință a acestui efect, în literatură se semnelează din ce în ce mai frecvent apariția celui de-al doilea cancer, atribuit tratamentelor aplicate. Astfel, se explică apariția cancerului vaginal la descendentele ale căror mame au făcut tratament cu dietilstilbestrol pentru menținerea sarcinii sau au folosit pilule anticoncepționale, sau a cancerului renal după folosirea intensivă a fenotiazinei.

EXISTENȚA CANCERELOR PROFESIONALE Cancerele profesionale care apar în urma expunerii de mai lungă sau scurtă durată, la substanțele chimice și care reprezintă sub 4% din totalul cancerelor. Odată cu dezvoltarea și diversificarea industrială, frecvența tumorilor maligne profesionale a crescut în mod semnificativ, punîndu-se în evidență noi localizări, ca de exemplu : cancerul vezicii urinare în industria coloranților de anilină și cauciuc, induse prin B-naftilamină, benzidină, 2-aminobifenil ; cancerul pulmonar la minerii din minele de uraniu din Colorado, la lucrătorii de la cuptoarele de cocsificare a cărbunelui, din fabricile de citostatice din Japonia, la lucrătorii din S.U.A. expuși, chiar pe o perioadă scurtă, la acțiunea bis(clormetil)eterului ; osteosarcomul la lucrătorii expuși la radium și thorium ; cancerul sinusurilor nazale la lucrătorii lemnarii ; cancerul pulmonar și pleural la lucrtorii izolatoriaști sau constructori care lucrează cu azbest ; canceru...

PRINCIPII ȘI INDICAȚII TERAPEUTICE Tratamentul sindromului ZE are două direcții : 1). suprimarea sau tratarea consecințelor hipergastrinemiei și a hipersecreției gastrice acide la nivelul organelor țintă (stomac, duoden, jejun ). 2). tratamentul adresat direct sursei de hipersecreție a gastrinei. a) În cadrul tratamentului adresat organelor țintă, cel mai frecvent folosit în practică, ca metodă radicală ce permite suprimarea efectelor negative ale hipersecreției acide, este gastrectomia totală. Analizînd rezultatele în funcție de supraviețuire, gastrectomia totală nu oferă o protecție permanentă asupra dezvoltării tumorii și a metastazelor, iar, dingura rațiune a gastrectomiei totală este reducerea mortalității prin ulcere complicate de hemoragie digestivă superioară HDS sau perforare. Mortalitatea după gastrectomia totală pentru SZE variază între 5 și 30%. Datorită acestor concluzii, pentru tratamentul adresat organului țintă s-a apelat la agenți farmacologici, într...

ASPECTE ANATOMO-PATOLOGICE ALE GASTRINOMULUI La baza gastrinomului se află o hiperplazie a celulelor G, la care se asociază gastrita și un factor genetic ce poate declanșa un sindrom endocrin politumoral. Acceptînd hiperplazia celulelor G ca punct de plecare al dezvoltării gastrinomului, avem și explicația faptului că majoritatea acestor tumori sînt plurifocale. Criteriile de malignitate sînt aceleași cu cele acceptate în general. În cazul gastrinoamelor, ca factori cu valoare prognostică se mai iau în considerare plurifocalitatea și leziunile asociate : hiperplazia endocrină, poliendocrinopatiile tumorale și dezvoltarea familiară. Leziunile gastrointestinale observate ca o consecință a hipergastrinemiei arată, la examenul microscopic, o augmentare importantă a masei de celule parietale. La nivelul duodenului se constată aspecte de heterotipie fundică și hiperplazia glandelor Brunner, care se continuă și în jejun. Leziunile inflamatorii duodeno-jejunale, constau...

1. HIPERGASTRINEMIA Hipergastrinemia din insuficiența renală, atît acută, cît și cronică este în relație directă cu concentrația serică a creatininei. Rinichiul este un loc de elecție al distrugerii gastrinei, iar hipergastrinemia poate fi rezultatul metabolizării defectuoase de la acest nivel. 2. Hipergastrinemia macromoleculară Malagelada și col, au prezentat cîțiva pacienți cu hipergastrinemie, unde moleculele de gastrină erau mai mari decît cele cunoscute, fără a se găsi gastrinomul ca substrat anatomic. Importanța clinică a acestei observații constă în faptul că o elevare a gastrinemiei la testele imunologice nu trebuie să fie neapărat legată de un gastrinom.

SINDROMUL INTESTINULUI SCURT Ca urmare a unei rezecții întinse a intestinului subțire, se poate dezvolta o hipergastrinemie, cu ulcer peptic. Se pare că această hipergastrinemie este rezultatul însepărtării unui inhibitor enteral al secreției de gastrină sau al reducerii catabolismului acesteia. Boala ulceroasă care complică sindromul intestinului scurt, se poate ameliora sau vindeca prin vagotomie+antrectomie.

SINDROMUL ANTRULUI RESTANT Se descriu cazuri în care gastreotomia insuficientă, a lăsat pe loc antrul piloric, loc de aglomerare a celulelor G secretante de gastrină. În această situație poate apare o hipergastrinemie, cu ulcer recidivat, sever. Simpla rezecție a antrului restant corectează situația. Diagnosticul de antru restant se pune prin recitirea piesei provenite de la operația anterioară, pe care nu se va găsi gulerașul de mucoasă duodenală care arată efectuarea corectă a gastrectomiei.

HIPERPLAZIA CELULELOR G Hiperplazia primară a celulelor G ca o cauză a apariției ulcerului peptic prin hipergastrinemie. Hiperplazia primară a celulelor G poate fi demostrată de răspunsul exagerat al gastrinei la alimente și prin scăderea rapidă a gastrinemiei la administrarea intravenoasă de secretină. Tratamentul propus antrectomie cu vagotomie, este justificat prin faptul că antrectomia îndepărtează sursa de gastrină, iar vagotomia reduce secreția  acidă din celule oxifilice ale stomacului restant. S-a descris și hiperplazia secundară a celulelor G, frecvent întîlnită în anemia pernicioasă, reflectînd pierderea inhibării prin feed-back a secreției acide. Același efect se obține uneori și după vagotomie. Este posibil ca hipergastrinemia apărută după vagotomie să fie rezultatul nu numai al hiperplaziei celuleror G, ci și al dispariției mediatorului de inhibiției vagală a eliberări de gastrină.

GASTRINOMUL Gastrinomul este tumora endocrino-secretantă cu originea în celulele G și are ca principal produs de secreție gastrină. Ocupă locul al doilea între endrocrinopatiile neoplazice din pancreas. 13% din tumorile producătoare de gastrină au fost găsite în duoden, cca 1%, în stomac și arborele biliar și 85% în pancreas. Această incidență este în contranst cu aria de distribuire normală a celulelor originare, care sînt foarte aglomerate în mucoasa antrului gastric, mai puțin dense în mucoasa intestinală și absențe în cea pancreatică umană. În urma observațiilor adunate, sindromul Zollinger-Ellison ( SZE ) se caracterizează prin : a) Ulcere ( unice sau multiple )  care interesează duodenul, jejunul și/sau stomacul, ulcere cauzate de hipersecreția acidă considerabilă indisă printr-o eliberare anormală de gastrită ; b) Țesutul rensponsabil de hipersecreția hormonală este o tumoră benignă sau malignă, pancreatică, duodenală, gastrică sau - excepțional - biliară...

TOBOȘARUL TIMPURILOR NOI Nimenea nu știe pînă mîne Ce se mai alege și din noi - Fost-am totuși eu și voi rămîne Toboșarul timpurilor noi. Cîntecele mele de perzanie Ptevesteau de mult acest război - Eu eram în mîndra Transilvanie Toboșarul timpurilor noi. Am venit pe malul Dîmboviței Să sădesc maci roșii în noroi - Roșii maci pe malul Dîmboviței, Toboșar al timpurilor noi. Iată azi, cu mii de cai putere, Timpuri mari s-anunță pentru noi. Eu voi fi - se cere, nu se cere - Toboșarul timpurilor noi. Zîna mea desprinsă cu tristeți, Pune peste jale nou altoi : Bucurii să cînți ai să te-nveți, Toboșar al timpurilor noi ! Fie cum mi-o fi de-acum norocul - N-am purtat trifoi cu patru foi - Lumea veche arz-o însă focul, Toboșar al timpurilor noi ! Nimenea nu știe pînă mîne Ce s-o mai alege și din noi - Fost-am, totuși, eu și voi rămîne Toboșarul timpurilor noi ! 3 septembrie 1944

PRIN PĂDUREA BLESTEMATĂ Nu rîde, nu surîde ! Fii crunt ca o mască primitivă, Și mai ales prefă-te deopotrivă Cu-aceste suflete hîde. Taci. O vorbă nu spune. Nu privi înapoi. Cu pasul sigur treci printre strigoi Și printre vrăjitoarele nebune. Aceasta e pădurea blestemată. Nu te lasa ispitit de năluci. 'Nainte mereu să te duci Și numai înainte cată. Auzi ? te strigă din urmă. Te-au cunoscut. Fă-te că n-auzi, fii mut. Astfel  te curmă... 11 decembrie 1943

A FOST ODATĂ UNUL HOREA A fost pe-aici odată unul Horea... Vi se face pielea de găină ? De ce ? Doar nu el dobîndi victoria ! Și la urma urmei tot n-o să mai vină ! Mi se pare însă că mai sînt Ooarecari nepoți prin munte. Ei ! dar cine-ar îndrăzni azi pe pămînt Pe voi să vă-nfrunte ? Sînteți cei mari, deși nu cei mai tari. Și știți poporul e prost. Mai spînzurați doi, trei vizionari Și totul va sta cum a fost. Ori poate-aceste mari fierberi Vă dau insomnie ? Puneți la uși o mie de cerberi Și încă o mie ! De altfel ( sigur nu sînt însă ) Se poate să vă cruțe. În orice caz, s-aveți averea strînsă Toată-n căruțe ! Argintul, aurul, pietrele ! E pusă viza pe pașapoarte ? Slugilor, păziți-le vetrele, Boierii pleacă departe !... 5 decembrie 1943

DUREREA ROMÎNEASCĂ Ca în exil mă simt în țara mea ! Idoli străini, mari băutori de sînge, Turbat s-au apucat aici să bea. În jurul lor poporul pumni i-și strînge. Eu, băutor de vin și mare meșter, În cîntec de iubire și de moarte, Retrasu-m-am ca schivnicul în peșteră De zgomotul petrecerii departe. A trebuit să-mi pun căluș pe coardă, Pe-a inimii, că prea era nebună - De-acuma surd în suflet mai răsună Și-mi biciuiește carnea ca o joardă. Voi, trecători alăturea de vreme, Dacă-auziți cum cîntecele plîng, Să știți că-n miezul muntelui, adînc Durerea romînească geme ! 1943

CU MII DE CAI PUTERE Nu-s pui de domn, nu țin să par deștept. Pe oameni îi privesc în față drept. Ci-n fața oricui clopul nu-mi ridic - Părinții mei dau țării bob din spic ! N-ajung nimic ? - De mii de generații Noi tot muncim, și au ajuns tot alții... Așa ă fie, dacă-i dat așa Dar pîn' la urmă tot se va vedea ! Ori nu-i așa ? - Hei, nouă sute șapte... Îl știm, îl știm ! Și-i drept, e încă noapte. Dar s-a-nroșit a ziuă-n răsărit. Umblați ca furnicarul răscolit. Ați priceput : Cu mii de cai putere Se crapă zorii unei alte ere ! 1939

E SLOBOD SĂ MAI CÎNT ? Am coborît din munți și bolovani Legendele lui Horia-mi curg în sînge, În doina mea Ardealul plînge Și cer dreptate două mii de ani. Eu sînt trimisul timpurilor noi, Ieșit din rînd cu cei ce ară glia Și totuși vin întrebător la voi : E slobod să mai cînt în Romînia ? Ar trebui să-mi bag un sămădău Ca numărul dușmanilor să-mi țină. Ai ! ce-am să-i calc odată crunt în tină, Necruțător, fără păreri de rău. Puțin îmi pasă că mă blăstămați Și m-alungați cu pietre ca pe cîne. Destinul meu a fost și va rămîne Să-mi port revolta mîndră sub Carpați. Striviți-mă cu rpata-n Bălgărad , Fluierul Iancului mi-l puneți în gură, Prin țărmul vostru-nțelenit de ură Tot am să-mi tai cu cîntecele vad ! 1941

CĂTRĂ CASĂ Luna - daurit paing Legănat în pînza serii Stă pîndit ( să nu le sperii ! ) Stelele ce mai l-ating. Încărcat cu nuferi lacul Lin zîmbește, și viclene Frunze tremură din gene Vorovind precum li-i placul. Eu, tot singur, măsur drumul Și gîndesc la lucruri vechi. Șopotesc părechi, părechi Prin tăcerile ca fumul. Cine m-a chemat ? Iluzii, Iar vă rîdeți de poet ? Șuier printre dinți încet De amor, ca toți zăluzii. Eh ! și ce-i Au n-am eu dreptul Mult mai mult ca ceilalți ? Printre tufe brazii-nalți Mîndri stau scoțîndu-și pieptul ! - Lasă. Altădată. Lasă ! Și o iau domol, domol Pe cărări cu lung ocol Cătră casă.

1 MAI 1945 Pe vechile ruginite coarde Cum am să cînt, să descînt Această nouă viață ce arde, Ce vine năvalnică-n tropot, Întîiul Mai slobod Pe romînescu pămînt ? Graiului nostru, deprins Cu pumnul tău, suferință, Îi dă astăzi nouă ființă Puterea cea mare, de ne-nvins Uriașul cuvînt : Libertate ! Ne tremură buzele, aproape Că plîngem, șoptindu-l În brațele dedate să rupă, să darme, să sape, Nu știu să strîngem, ori strîngem prea tare Odorul acesta prea drag, Prea gingaș pentru asprele noastre palme murdare. Și totuși vocile noastre, Obișnuite doar să geamă, Vor despica țăriile albastre Cu cîntece noi Ca niște goarne de aramă. Din inima ruptă, Din vechiul strigăt de luptă Zbucnește-n tărie, Tu cîntec de bucurie ! Ei ! muncitorilor ! A voastră e ziua măreață ! Din străbunul Armindeni Răsare azi pretutindeni O nouă viață ! În umbră sînt încă la pîndă, Tovarășe, ține la pas ! Și ochii în patru La cel care umblă să vîndă, Lasă pe creștet s...

ILEANA În codrul acesta vrăjit Stejarii-s de două milenii. Sub mușchiul de taină așteaptă Făptura de vis a Ilenii. Vestiți cavaleri din apus Umblat-au mereu s-o găsească - Un blestem ce-apasă pe codru Schimbatu-i-a-n piatră și iască. Mari lotri cu nume temut Cerca-au pe zînă s-o fure - Cadravele lor putrezesc În reavăn pămînt de pădure. Și zîna visează de veacuri Un tînăr născut în dumbravă Să vină să-i dea n sărut, Trezind-o din vraja bolnavă. 1941

CÎNTEC DE PRIMĂVARĂ În zădar vă zbateți și asudă Fruntea voastră galbenă ca ceară, Nu puteți, degeaba-i orice trudă, Să legați cu lanțuri primăvara. Muguri noi țîfnesc din putregai, Înfrunzește și-nflorește țara. Și voi vreți, cînd noi intrăm în mai, Să legați cu lanțuri primăvara ? Alte vînturi proaspete, frămîntă Codrii tineri, zilele-s ca para. Vouă nu știu ce sticleți vă cîntă Să legați cu lanțuri primăvara. Nu simțiți apropiatul freamăt De furtună ce-npînzește țara ? În zadar vă opintiți cu geamăt Să legați cu lanțuri primăvara. În zădar vă zbateți și asudă Fruntea voastră galbenă ca ceara, Nu puteți, degeaba-i orice trudă, Să legați cu lanțuri primăvara. 1939

AȘTEPTARE Murmurînd adînc și tainic Cîntă frunzele Sybile : Nou luceafăr vine crainic Pentru zorii altor zile. Am văzut prin cîte-o vale Tăinuit ascunși în peșteri Cum, lovind în nicovale, Lănci ascut piticii meșteri. În păduri cu veacuri grele, În inele de stejari Mormăie citind în stele Înțelepți solomonari. Stăpînind, cu trudă încă Somnu negrului bălăur Adormit în vrajă-adîncă Pe grămada lui de aur, Ei așteaptă, tot așteaptă Ziua marelui noroc, Făt-frumos în mîna dreaptă Cu o sabie de foc. 1942

DESTIN Ce vă tot învolburați răzmeriți, Gînduri voi, în tigva mea bețivă ? Ori tu crezi că soarta nu ți-o meriți, Inima de-atîtea ori naivă ? Vezi și tu, nu-i tuturora dat Să se-mbuibe-n aurul vieții - Tata-i om sărac la noi în sat, Mai sărac sînt eu ca toți poeții. Dar de-aceea strașnica mea liră, Nu te teme, nu te pun în cui - Cîntul meu ca mâna se răsfiră Peste jalea grea a veacului. Dacă astăzi Blaga sau Arghezi Sînt mai mult decît Mihai Beniuc, S-or topi răcelile zăpezii Cînd va fi de-aicea să mă duc. Și va fi nu peste mult acesta, Pomul morții iată c-a-nflorit ; Umbra lui mi-a-ntunecat fereastra Ce-am deschis-o cătră răsărit. Văd mereu cum crucile de lemn Ca trifoiul umplu zilnic huma - Prieteni, prieteni ! asta e un semn C-a sosit timpul meu de-acuma. Muntele durerilor umane Mi se-nalță maiestos în față. Sus pe culme tu, Nazaretane, Stai învingător peste viață. Știu că nu mi-i dat să fiu la fel, Ca tîlharul am trecut prin lume ; M...