Poezia În Drumul Vieții de Anton Elena Lăcrămioara-Roman

ÎN DRUMUL VIEȚII


În drumul vieții, tu stai
Cu gîndul tău, fără grai
Vorbești, dar nu se aude
Glasul tău încet se stinge.


Străluciri celebre se-trevăd
Pe drumul vieții, ce-l prăpăd
Toate sunt lucruri, duioase
Dar au spini multi în coaste.


Clădirea ta e în mîna ta,
Și glasul acum se-ntreabă,
Cuvîntul tău e de zăbavă,
Și ai doar lacrimi și povară.


Cerul tău acum privești,
Printre lacrimi aduci vești,
Mîna ta vrea să ajute,
Pe cei ce nu vor să asculte.

Trimisă de

Anton Elena Lăcrămioara-Roman

Poezia Glasul Vieții de Anton Elena Lăcrămioara-Roman

GLASUL VIEȚII


Printre picurii ploi albe,
Răsar florile cu salbe,
Printre ramuri tremurînde,
Pornesc glasuri plăpînde.



Oglinzi plăcute oglindesc,
Puterea celui ceresc,
Lemnul casei și piatra,
Vorbesc de viața noastră.


Trimisă de Anton Elena Lăcrămioara-Roman