www.Zapaciti.ro

ÎN DRUMUL VIEȚII În drumul vieții, tu stai Cu gîndul tău, fără grai Vorbești, dar nu se aude Glasul tău încet se stinge. Străluciri celebre se-trevăd Pe drumul vieții, ce-l prăpăd Toate sunt lucruri, duioase Dar au spini multi în coaste. Clădirea ta e în mîna ta, Și glasul acum se-ntreabă, Cuvîntul tău e de zăbavă, Și ai doar lacrimi și povară. Cerul tău acum privești, Printre lacrimi aduci vești, Mîna ta vrea să ajute, Pe cei ce nu vor să asculte. Trimisă de Anton Elena Lăcrămioara-Roman

GLASUL VIEȚII Printre picurii ploi albe, Răsar florile cu salbe, Printre ramuri tremurînde, Pornesc glasuri plăpînde. Oglinzi plăcute oglindesc, Puterea celui ceresc, Lemnul casei și piatra, Vorbesc de viața noastră. Trimisă de Anton Elena Lăcrămioara-Roman