Poezia În Drumul Vieții de Anton Elena Lăcrămioara-Roman

ÎN DRUMUL VIEȚII


În drumul vieții, tu stai
Cu gîndul tău, fără grai
Vorbești, dar nu se aude
Glasul tău încet se stinge.


Străluciri celebre se-trevăd
Pe drumul vieții, ce-l prăpăd
Toate sunt lucruri, duioase
Dar au spini multi în coaste.


Clădirea ta e în mîna ta,
Și glasul acum se-ntreabă,
Cuvîntul tău e de zăbavă,
Și ai doar lacrimi și povară.


Cerul tău acum privești,
Printre lacrimi aduci vești,
Mîna ta vrea să ajute,
Pe cei ce nu vor să asculte.

Trimisă de

Anton Elena Lăcrămioara-Roman