Boli Asociate Inimii ( Moartea Fătului în Uter ) Partea a-16-a

BOLI ASOCIATE INIMII

Moarte fătului în uter

Partea a-16-a

Uneori fătul poate muri cam între a 20-a săptămînă de sarcină
și naștere, moartea fiindu-i cauzată de o toxemie, dezlipirea prematură
de placentă anormal inserată ( placentă praevia ), malformații
congenitale, diabetul mamei etc.
Sesizarea o face de cele mai multe ori pacienta prin lipsa mișcărilor
fetale în ultimile zile.
Medicul va constata lipsa bătăilor inimii fetale, dar nici una din aceste
dovezi nu este concludentă.
În asemenea situații, medicul va declanșa nașterea.
Principalele semne de alarmă care trebuie aduse la cunoștința medicului
de către pacientă informîndu-l prompt despre orice abatere de la normal,
sînt următoarele :

- sîngerările vaginale care trebuie semnalate în orice perioadă a sarcinii.
Dacă ele apar în primele luni și se manifestă doar ca niște pete de sînge,
se poate aștepta pînă dimineața, dar în cazul unei sarcini mari, din al
doilea trimestru, medicul trebuie anunțat imediat, chiar și în plină noapte,
indiferent de cantitatea de sînge ;
 - edemațierea feței, ochilor sau a degetelor este semnificativă mai ales
cînd se instalează brusc ;
- cefaleea puternică, mai ales în a adoua jumătate a sarcinii ;
- tulburări de vedere ;
- durerile abdominale puternice atunci cînd sînt persistente, indiferent
de localizare și de vîrsta sarcinii ;
- vărsăturile cînd sînt deosebit de frecvente, survenind într-un timp
scurt și cu o serie de semne secundare ;
- temperatura peste 38 de grade, în special cînd acompaniază o infecție
respiratorie, o răceală etc. ;
- ruperea membranelor, adică scurgerea lichidului amniotic prin vagin ;
ea este mai puțin periculoasă pe măsură ce sarcina se apropie de termen ;
- absența mișcărilor fetale timp de 24 de ore, după cea de a 30-a
săptămînă de sarcină.


Continuare partea a-17-a