Poezia Vis 1907 de Mihai Beniuc

VIS 1907

Căzuse noaptea ca năvodul
Pe oameni doborîţi de trudă -
Aşa-i mereu trudit norodul
Şi,  chiar în somn,  cumplit asudă.

Cercase luna să-i trezească,
Dar feţele erau mai pale
Decît la cei ce poartă-o mască,
A morţii mască grea de jale.

Şi cruci de grîu pe ţarini
Cu umbre-alături lungi, sinistre,
Pe boiereşti,  hapsîne arii,  -
Iar vîntul zăngănea din sistre. 

Dar oamenii visau cum cară
Acasă grîul în hambară.