Pagini
- Pagina de Pornire
- Cum să ne Îngrijim de Sănătate și Frumusețea Noastră
- Contact
- Plante Medicinale - Tratamente Naturiste
- Sfaturi Pentru Tinerii Căsătoriți
- D-Ale Casei Canal pe Youtube
- Rețete ( Mîncare ca la Mama Acasă ) Rețete Bătrînești
- Câinele Sănătos și Câinele Bolnav
- Alimentația Copilului Mic
- Sfaturi Utile
- Poeții, Poezii, Fabule, Colinde, Pastele, Doine, Balade
Se afișează postările sortate după relevanță pentru interogarea Pentru Îngrijirea Corpului. Sortați după dată Afișați toate postările
Se afișează postările sortate după relevanță pentru interogarea Pentru Îngrijirea Corpului. Sortați după dată Afișați toate postările
Aparate Folosite Pentru Îngrijirea Corpului
APARATE FOLOSITE PENTRU ÎNGRIJIREA CORPULUI
În acest scop se pot folosi aparate electrovibratoare
care realizează vibrații ritmice, eficiența fiind crescută
față de masajul manual, căci la aparatele electrice
vibrația poate fi reglată la frecvența și amplitudinea
dorite.
Aparatele de vibromasaj sînt alcătuite dintr-o bandă
vibratoare specială care se deplasează pe diferitele
regiuni ale corpului într-o mișcare circulatorie, acționată
de piese excentrice montate pe axul motoarelor electrice.
Masajele electrice cu aparate electrovibratoare nu se vor
efectua în cazul cînd persoana respectivă este gravidă
sau în cazul celor suferinzi de afecțiuni cardio-vasculare,
endicrine, tbc etc.
Înainte de a începe aceste masaje este necesar avizul
medicului.
Vibromasorul îndepărtează depozitele de grăsime de prisos,
stimulează circulația sanguină și tonusul muscular.
Aparatul se compune dintr-un motor avînd anexate chingi
simple sau prevăzute cu bile din lemn pentru masajul
mai profund.
Motorul se mișcă circular și determină o mișcare vibrantă
a chingilor, care pot fi fixate pe abdomen, fese, coapse
sau brațe.
Gyrodinul.
Prin masajul vibratși circular care-l produce pe tot corpul,
activează circulația sanguină, stimulează tonusul muscular
și terminațiile nervoase.
Este alcătuit dintr-un corp motor, avînd fixat un cadru la
capătul căruia se află piese de diferite forme și mărimi,
din ebonită sau material plastic.
Masa vibrantă combate deformațiile produse de proasta
circulație sanguină ; este ca un pat de masaj vibrator.
Vimas.
Este un aparat folosit pentru masajul muscular general
al membrelor, articulațiilor, spatelui, capului, cu efecte
similare ca la masajele vibrate.
Este alcătuit dintr-o carcasă, un motor și piese anexe din
cauciuc sau material plastic de diferite forme și mărimi.
Are o mărime convenabilă, putînd fi folosit și la domiciliu.
Vibrațiile pe care le determină sînt puternice și nu sînt
indicate pentru masajul facial, căci se poate deplasa pielea
pe planurile profunde, cu rezultate inestetice.
Aerodynul este un aparat de masaj care folosește aerul
proiectat de la înălțime cu presiune.
Folosit la o presiune moderată și la o anumită temperatură,
are ca efect o activare a circulației sanguine și limfatice.
Masajul respectiv efectuat cu apă ozonată se numește
masozon.
Supernemectronul.
Aparatul are efect stimulator asupra tonusului muscular,
împiedicînd atrofierea ; calmează părțile dureroase,
înlesnește consumul de calorii, modifică echilibrul
neuro-vegetativ ; are o acțiune vasodilatatoare și
mărește drenajul limfatic.
Produce contracții musculare și vasculare de profunzime,
are un efect principa-excitomotor determinat în interiorul
corpului cu ajutorul a doi curenți de frecvență medie.
Este folosit în : celulite, hipodermite, reticuloze, infiltrații
subcutanate.
Sanozonul funcționează pe principiul băii finlandeze,
sauna, ale cărei efecte constau în îmbunătățirea circulației
sanguine periferice și a metabolismului celular, la care se
adaugă acțiune terapeutică a ozonului.
Folosirea aparatului este indicată în tulburările de natură
circulatorie respiratorie, nervoasă, digestivă, ginecologică, în
afecțiuni dermatologice și cu multă eficiență înobezitate.
Băile Sauna sînt originare din Finlanda ; în limba finlandeză,
sauna înseamnă asudare.
În Finlanda sînt construite instalații speciale pentru acest fel
de băi.
Baia,,Sauna” este o baie de aer cald, fierbinte.
Într-o cameră sînt instalate sobe prevăzute cu pietre speciale
care răspîndesc o căldură de 70 - 110 grade.
Pe aceste pietre se aruncă stropi de apă, care emană o
anumită cantitate de vapori, atît cît este necesar ca să
întrețină un minimum de umiditate.
Camera este prevăzută și cu trepte de lemn, pe care cei
ce fac baie se pot așeza sau culca.
Durata băii este de 10 - 15 minute, după care se face un
duș călduț, urmat de o jumătate de oră de relaxare.
Se face apoi ultimul duș și o fricțiune stimulantă cu
mănușa de baie.
Pentru acest gen de băi este necesar avizul medicului,
deoarece persoanele suferinde de tuberculoză acută
boli infecțioase, hipertensiune, tulburări circulatorii etc.,
nu le pot practica.
Prin sudațiile repetate, corpul pierde din greutate, dau
,,Sauna” nu constituie o metodă pentru slăbire.
Băile sînt indicate persoanelor care transpiră prea mult,
persoanelor care suferă de acnee sau a căror piele
emană un miros natural neplăcut.
Pentru tonificarea și dezinfectarea pielii, este folosit
aparatul ozonizor.
Aparatul produce vapori de apă ozonată care determină
oxigenarea, tonificarea și dezinfectarea pielii, atît prin
vaporii de apă respectivi, cît și datorită ozonului.
Specialiștii afirmă că o ședință de ozonoterapie echivalează
cu o săptămînă la munte, iar o ședință de tratamen
contra obezității ar determina o pierde în greutate de
500 - 1000 g.
Aparate Folosite Pentru Îngrijirea Corpului
APARATE FOLOSITE PENTRU ÎNGRIJIREA CORPULUI
În acest scop se pot folosi aparate electrovibratoare
care realizează vibrații ritmice, eficiența fiind crescută
față de masajul manual, căci la aparatele electrice
vibrația poate fi reglată la frecvența și amplitudinea
dorite.
Aparatele de vibromasaj sînt alcătuite dintr-o bandă
vibratoare specială care se deplasează pe diferitele
regiuni ale corpului într-o mișcare circulatorie, acționată
de piese excentrice montate pe axul motoarelor electrice.
Masajele electrice cu aparate electrovibratoare nu se vor
efectua în cazul cînd persoana respectivă este gravidă
sau în cazul celor suferinzi de afecțiuni cardio-vasculare,
endicrine, tbc etc.
Înainte de a începe aceste masaje este necesar avizul
medicului.
Vibromasorul îndepărtează depozitele de grăsime de prisos,
stimulează circulația sanguină și tonusul muscular.
Aparatul se compune dintr-un motor avînd anexate chingi
simple sau prevăzute cu bile din lemn pentru masajul
mai profund.
Motorul se mișcă circular și determină o mișcare vibrantă
a chingilor, care pot fi fixate pe abdomen, fese, coapse
sau brațe.
Gyrodinul.
Prin masajul vibratși circular care-l produce pe tot corpul,
activează circulația sanguină, stimulează tonusul muscular
și terminațiile nervoase.
Este alcătuit dintr-un corp motor, avînd fixat un cadru la
capătul căruia se află piese de diferite forme și mărimi,
din ebonită sau material plastic.
Masa vibrantă combate deformațiile produse de proasta
circulație sanguină ; este ca un pat de masaj vibrator.
Vimas.
Este un aparat folosit pentru masajul muscular general
al membrelor, articulațiilor, spatelui, capului, cu efecte
similare ca la masajele vibrate.
Este alcătuit dintr-o carcasă, un motor și piese anexe din
cauciuc sau material plastic de diferite forme și mărimi.
Are o mărime convenabilă, putînd fi folosit și la domiciliu.
Vibrațiile pe care le determină sînt puternice și nu sînt
indicate pentru masajul facial, căci se poate deplasa pielea
pe planurile profunde, cu rezultate inestetice.
Aerodynul este un aparat de masaj care folosește aerul
proiectat de la înălțime cu presiune.
Folosit la o presiune moderată și la o anumită temperatură,
are ca efect o activare a circulației sanguine și limfatice.
Masajul respectiv efectuat cu apă ozonată se numește
masozon.
Supernemectronul.
Aparatul are efect stimulator asupra tonusului muscular,
împiedicînd atrofierea ; calmează părțile dureroase,
înlesnește consumul de calorii, modifică echilibrul
neuro-vegetativ ; are o acțiune vasodilatatoare și
mărește drenajul limfatic.
Produce contracții musculare și vasculare de profunzime,
are un efect principa-excitomotor determinat în interiorul
corpului cu ajutorul a doi curenți de frecvență medie.
Este folosit în : celulite, hipodermite, reticuloze, infiltrații
subcutanate.
Sanozonul funcționează pe principiul băii finlandeze,
sauna, ale cărei efecte constau în îmbunătățirea circulației
sanguine periferice și a metabolismului celular, la care se
adaugă acțiune terapeutică a ozonului.
Folosirea aparatului este indicată în tulburările de natură
circulatorie respiratorie, nervoasă, digestivă, ginecologică, în
afecțiuni dermatologice și cu multă eficiență înobezitate.
Băile Sauna sînt originare din Finlanda ; în limba finlandeză,
sauna înseamnă asudare.
În Finlanda sînt construite instalații speciale pentru acest fel
de băi.
Baia,,Sauna” este o baie de aer cald, fierbinte.
Într-o cameră sînt instalate sobe prevăzute cu pietre speciale
care răspîndesc o căldură de 70 - 110 grade.
Pe aceste pietre se aruncă stropi de apă, care emană o
anumită cantitate de vapori, atît cît este necesar ca să
întrețină un minimum de umiditate.
Camera este prevăzută și cu trepte de lemn, pe care cei
ce fac baie se pot așeza sau culca.
Durata băii este de 10 - 15 minute, după care se face un
duș călduț, urmat de o jumătate de oră de relaxare.
Se face apoi ultimul duș și o fricțiune stimulantă cu
mănușa de baie.
Pentru acest gen de băi este necesar avizul medicului,
deoarece persoanele suferinde de tuberculoză acută
boli infecțioase, hipertensiune, tulburări circulatorii etc.,
nu le pot practica.
Prin sudațiile repetate, corpul pierde din greutate, dau
,,Sauna” nu constituie o metodă pentru slăbire.
Băile sînt indicate persoanelor care transpiră prea mult,
persoanelor care suferă de acnee sau a căror piele
emană un miros natural neplăcut.
Pentru tonificarea și dezinfectarea pielii, este folosit
aparatul ozonizor.
Aparatul produce vapori de apă ozonată care determină
oxigenarea, tonificarea și dezinfectarea pielii, atît prin
vaporii de apă respectivi, cît și datorită ozonului.
Specialiștii afirmă că o ședință de ozonoterapie echivalează
cu o săptămînă la munte, iar o ședință de tratamen
contra obezității ar determina o pierde în greutate de
500 - 1000 g.
Pentru Îngrijirea Corpului
PENTRU ÎNGRIJIREA CORPULUI
Asmățuiul - este folosit pentru înmuierea, netezirea și
hidratarea pielii, sub formă de comprese sau loțiuni,
cu infuzie din flori 50 g la 500 ml apă.
Barba caprei - Spiraea ulmaria - Crețușca, Caprifoaie.
Infuzie 5 - 10 g la 100 ml apă; este indicată contra
celulitei ( 5 - 6 linguri băute zilnic ).
Cătina albă - Hippophae rhamnoides.
Recomandată în urticarie sub formă de comprese cu infuzie
preparată din 1 lingură fructe la 250 ml apă.
Cerențelul - Geum urbanum.
Folosit pentru acțiunea sa antiseptică sub formă de comprese
în tratarea plăgilor.
Se aplică comprese cu decoctul obținut din 5 g plantă la 100 ml apă.
Ciuboțica cucului - Primula officinalis.
Are acțiune emolientă, antiinflamatoare.
Se folosește sub formă de comprese cu decoct 5%.
Coada racului - Potentilla anserina.
Antiseptic, cicatrizant, hemostatic; se folosește ca decoct preparat
dintr-o linguriță plantă la 300 ml apă ( în ulcerații cutanate ).
Crușinul - Rhamnus frangula.
Laxativ sau purgativ, folosit în caz de obezitate, sub formă de
decoct preparat dintr-o linguriță de coji la 200 ml apă.
Se va folosi planta cel puțin un an de la recoltare, în nici un
caz planta proaspătă, care provoacă grețuri și vărsături.
Doza se stabilește în funcție de individ; nu trebuie băut însă
în cantități prea mari, pentru a nu se provoca colici puternice
sau scaune lichide.
Crețișoara - Alchemilla vulgaris - Umbraru doamnei.
Are acțiune antiseptică, antiinflamatoare.
Se aplică comprese cu infuzie 5%.
Cimbrul - Thymus vulgaris - Iarba cucului, Lămîiță.
Are acțiune antiinfecțioasă; se folosește în diferite dermatoze
ale pielii.
Ciuinul - Saponaria officinalis - Săpunărița.
Datorită acțiunii cicatrizante se folosește în eczeme, furunculoze.
Din rădăcină, 10%, se prepară un decoct.
Feniculul - Foeniculum vulgare - Anason dulce.
Antiseptic, antiinflamator.
Folosit sub formă de comprese cu infuzie preparată din 1 linguriță
semințe la 500 ml apă.
Gălbenele.
Stimulent al transpirației, antiinflamator, cicatrizant.
Unguentul este folosit în unele eczeme de pe corp sau cap.
50 g flori + 150 g foi și tulpine se pun la macerat în 150 ml alcool,
timp de 24 de ore.
Se strecoară și se amestecă cu 1 litru untdelemn și 50 g ceară.
Amestecul se pune la foc mic 2 ore, apoi se strecoară prin tifon.
Inul - Linum usitatissimum - In de fuior.
Semințele măcinate sau făina de in, în părți egale cu mușețel se
fierb pînă se obține o pastă.
Are acțiune antiseptică.
Este calmant în abcese.
Împreună cu făina de muștar negru e folosit ca emolient și
ușor revulsiv.
Liliacul - Syringa vulgaris.
Se folosește apa de liliac în comprese sau loțiuni pentru igiena
corporală.
Apa de liliac se prepară într-o sticlă colorată, cu gîtul mai larg,
în care se introduc petale de liliac înflorit, pînă la jumătatea sticlei.
Se închide sticla și se păstrează în loc uscat, ferit de lumină,
timp de 30 zile, după care se strecoară.
Lingurea - Cochlearia officinalis.
Folosită în eczeme - comprese, cu infuzie 5%.
Lumînărica - Verbascum thasiforme sau phomoides - Coada vacii,
Cucuruz galbel.
Are acțiune sudorifică.
Măghiranul - În amestec cu flori de tei, busuioc, salcie, coajă
de păducel se prepară o infuzie care turnată în apa de baie are
acțiune reconfortantă asupra organismului.
Melissa - Melissa officinalis.
Împreună cu alte plante se pot face băi sau aplica cataplasme
avînd acțiune cicatrizantă, antiseptică și sudorifică.
Mesteacănul alb - Se prepară o infuzie din 200 g foi de mesteacăn
la 1 litru de apă, care se folosește sub formă de comprese în
bolile de piele.
Panseaua sălbatică - Viola tricolor.
Cu infuzia preparată din 30 g flori la 500 ml apă se aplică
comprese contra eczemelor.
Păpădia - Taraxacum officinalis.
Folosit ca diuretic în obezitatea.
Infuzia se prepară din 30 g flori la 1 litru apă.
Pătlagina - Plantago lanceolata - Limba oii; Plantago major
Limba broaștei; limba șarpelui.
Are acțiune dezinfectantă.
Foile de pătlagină se folosesc ca hemostatic, ușurează mîncărimile
și iritațiile pielii.
Plopul negru - Populus nigra.
Antiseptic și cicatrizant folosit contra arsurilor și inflamațiilor
pielii.
Infuzie 3% decoct sau unguent.
Decoctul se prepară din 1 parte muguri în 3 părți apă.
Pentru unguent se adaugă cantitatea dublă de untură de porc.
Se ține pe baia de apă pînă se îngroașă.
Salcia - Salix alba - Răchita de lună.
Are acțiune cicatrizantă, hemostatică în ulcerații cutanate.
Folosită sub formă de decoct 5% sau infuzie în amestec
cu măghiran și valeriană în părți egale.
Știrul - Amarantus blitum.
Indicat pielii aspre, lipsită de suplețe.
Se prepară o infuzie dintr-un pumn de plantă la 500 ml apă.
Pentru Îngrijirea Corpului
PENTRU ÎNGRIJIREA CORPULUI
Asmățuiul - este folosit pentru înmuierea, netezirea și
hidratarea pielii, sub formă de comprese sau loțiuni,
cu infuzie din flori 50 g la 500 ml apă.
Barba caprei - Spiraea ulmaria - Crețușca, Caprifoaie.
Infuzie 5 - 10 g la 100 ml apă; este indicată contra
celulitei ( 5 - 6 linguri băute zilnic ).
Cătina albă - Hippophae rhamnoides.
Recomandată în urticarie sub formă de comprese cu infuzie
preparată din 1 lingură fructe la 250 ml apă.
Cerențelul - Geum urbanum.
Folosit pentru acțiunea sa antiseptică sub formă de comprese
în tratarea plăgilor.
Se aplică comprese cu decoctul obținut din 5 g plantă la 100 ml apă.
Ciuboțica cucului - Primula officinalis.
Are acțiune emolientă, antiinflamatoare.
Se folosește sub formă de comprese cu decoct 5%.
Coada racului - Potentilla anserina.
Antiseptic, cicatrizant, hemostatic; se folosește ca decoct preparat
dintr-o linguriță plantă la 300 ml apă ( în ulcerații cutanate ).
Crușinul - Rhamnus frangula.
Laxativ sau purgativ, folosit în caz de obezitate, sub formă de
decoct preparat dintr-o linguriță de coji la 200 ml apă.
Se va folosi planta cel puțin un an de la recoltare, în nici un
caz planta proaspătă, care provoacă grețuri și vărsături.
Doza se stabilește în funcție de individ; nu trebuie băut însă
în cantități prea mari, pentru a nu se provoca colici puternice
sau scaune lichide.
Crețișoara - Alchemilla vulgaris - Umbraru doamnei.
Are acțiune antiseptică, antiinflamatoare.
Se aplică comprese cu infuzie 5%.
Cimbrul - Thymus vulgaris - Iarba cucului, Lămîiță.
Are acțiune antiinfecțioasă; se folosește în diferite dermatoze
ale pielii.
Ciuinul - Saponaria officinalis - Săpunărița.
Datorită acțiunii cicatrizante se folosește în eczeme, furunculoze.
Din rădăcină, 10%, se prepară un decoct.
Feniculul - Foeniculum vulgare - Anason dulce.
Antiseptic, antiinflamator.
Folosit sub formă de comprese cu infuzie preparată din 1 linguriță
semințe la 500 ml apă.
Gălbenele.
Stimulent al transpirației, antiinflamator, cicatrizant.
Unguentul este folosit în unele eczeme de pe corp sau cap.
50 g flori + 150 g foi și tulpine se pun la macerat în 150 ml alcool,
timp de 24 de ore.
Se strecoară și se amestecă cu 1 litru untdelemn și 50 g ceară.
Amestecul se pune la foc mic 2 ore, apoi se strecoară prin tifon.
Inul - Linum usitatissimum - In de fuior.
Semințele măcinate sau făina de in, în părți egale cu mușețel se
fierb pînă se obține o pastă.
Are acțiune antiseptică.
Este calmant în abcese.
Împreună cu făina de muștar negru e folosit ca emolient și
ușor revulsiv.
Liliacul - Syringa vulgaris.
Se folosește apa de liliac în comprese sau loțiuni pentru igiena
corporală.
Apa de liliac se prepară într-o sticlă colorată, cu gîtul mai larg,
în care se introduc petale de liliac înflorit, pînă la jumătatea sticlei.
Se închide sticla și se păstrează în loc uscat, ferit de lumină,
timp de 30 zile, după care se strecoară.
Lingurea - Cochlearia officinalis.
Folosită în eczeme - comprese, cu infuzie 5%.
Lumînărica - Verbascum thasiforme sau phomoides - Coada vacii,
Cucuruz galbel.
Are acțiune sudorifică.
Măghiranul - În amestec cu flori de tei, busuioc, salcie, coajă
de păducel se prepară o infuzie care turnată în apa de baie are
acțiune reconfortantă asupra organismului.
Melissa - Melissa officinalis.
Împreună cu alte plante se pot face băi sau aplica cataplasme
avînd acțiune cicatrizantă, antiseptică și sudorifică.
Mesteacănul alb - Se prepară o infuzie din 200 g foi de mesteacăn
la 1 litru de apă, care se folosește sub formă de comprese în
bolile de piele.
Panseaua sălbatică - Viola tricolor.
Cu infuzia preparată din 30 g flori la 500 ml apă se aplică
comprese contra eczemelor.
Păpădia - Taraxacum officinalis.
Folosit ca diuretic în obezitatea.
Infuzia se prepară din 30 g flori la 1 litru apă.
Pătlagina - Plantago lanceolata - Limba oii; Plantago major
Limba broaștei; limba șarpelui.
Are acțiune dezinfectantă.
Foile de pătlagină se folosesc ca hemostatic, ușurează mîncărimile
și iritațiile pielii.
Plopul negru - Populus nigra.
Antiseptic și cicatrizant folosit contra arsurilor și inflamațiilor
pielii.
Infuzie 3% decoct sau unguent.
Decoctul se prepară din 1 parte muguri în 3 părți apă.
Pentru unguent se adaugă cantitatea dublă de untură de porc.
Se ține pe baia de apă pînă se îngroașă.
Salcia - Salix alba - Răchita de lună.
Are acțiune cicatrizantă, hemostatică în ulcerații cutanate.
Folosită sub formă de decoct 5% sau infuzie în amestec
cu măghiran și valeriană în părți egale.
Știrul - Amarantus blitum.
Indicat pielii aspre, lipsită de suplețe.
Se prepară o infuzie dintr-un pumn de plantă la 500 ml apă.
Ridurile
RIDURILE
Sub pielea obrazului se găsesc numeroși mușchi mici,
denumiți mușchii mimicii sau mușchii pieloși.
Ultima denumire se datorează faptului că unul din cele
două capete ale acestora este fixat de piele.
Prin contracția lor se formează o cută, orientată
perpendicular pe direcția tracțiunii.
După încetarea contracției pielea revine la poziția
inițială datorită elasticității proprii și a tendoanelor
mușchiului.
Contracția acestor mușchi, sub influența sistemului
nervos, permite și exteriorizarea stărilor psihice : veselie,
tristețe, supărare etc.
Cu vîrsta pielea își pierde din elasticitate și nu mai
poate reveni la poziția inițială, rămînînd pliată, ceea ce
are drept urmare apariția ridurilor.
Ridurile pot fi împărțite în riduri de plisare ( încrețire ) -
cum sînt pliurile de la nas la buze, pliurile gîtului și ale
frunții -și riduri de lăsare ( surpare, prăbușire ) - cum
sînt ridurile ,,laba găștei” a comisurilor buzelor ( gurii ),
a pleoapelor inferioare, obrajilor, gîtului, bărbiei -
care se pot ameliora prin tratament.
Ridurile apar de obicei într-o anumită ordine.
Mai întîi apar cele verticale și orizontale ale frunții, apoi
ridurile de la ochi, așa numita ,,laba găștei”, urmează
cutele care pornesc de la nas spre comisura buzelor,
ca două paranteze.
Pe măsură ce înaintăm în vîrstă se ridează pleoape
și deasupra buzei superioare apar riduri verticale.
La rousse definește ridul ca ,,un pliu” care este de
obicei rezultatul vîrstei - ceea ce nu înseamnă că
persoanele tinere sînt scutite de acest neajuns.
Mai ales la persoanele cu pielea uscată, sensibilă,
ridurile fine se pot transforma în adevărate riduri
dacă nu se iau măsuri de protejare, hrănire și tonifiere
a pielii.
Nu trebuie omis că un rid adînc, indiferent de cauza
care l-a generat, poate fi atenuat, dar nu înlăturat definitiv.
De aceea, în acest caz mai mult ca în altele, măsurile
de prevenire se impun neapărat, ele constituind cel
mai important tratament al ridurilor.
Prevenirea formării ridurilor trebuie să înceapă din
adolescență, mai ales dacă este sensibilă, deshidratată,
uscată, deoarece numai în felul acesta apariția lor
va fi întîrziată cît mai mult posibil.
Toată lumea dorește să-și conserve aspectul tineresc.
Dar pentru a păstra acest aspect trebuie să nu comitem
greșeli ca, de pildă, aplicarea unor tratamente necorespunzătoare.
Teama de a îmbătrîni prea repede, teama de riduri,
devine prea multe femei o obsesie chiar dacă primul rid
care-l observăm nu este decît un rid de expresie.
Produsele folosite joacă un rol important, de aceea cu
riscul de a ne repeta, insistăm asupra faptului că nu
orice produs ni se potrivește chiar dacă este cea mai
bună calitate.
Alegerea acestora trebuie făcută în funcție de caracteristicile
tenului fiecăruia,
ținînd seama că printre altele, un produs destinat unui
ten gras poate cauza multe neajunsuri unui ten uscat.
Pentru îngrijirea feței
Pentru îngrijirea părului
Pentru îngrijirea corpului
Ridurile
RIDURILE
Sub pielea obrazului se găsesc numeroși mușchi mici,
denumiți mușchii mimicii sau mușchii pieloși.
Ultima denumire se datorează faptului că unul din cele
două capete ale acestora este fixat de piele.
Prin contracția lor se formează o cută, orientată
perpendicular pe direcția tracțiunii.
După încetarea contracției pielea revine la poziția
inițială datorită elasticității proprii și a tendoanelor
mușchiului.
Contracția acestor mușchi, sub influența sistemului
nervos, permite și exteriorizarea stărilor psihice : veselie,
tristețe, supărare etc.
Cu vîrsta pielea își pierde din elasticitate și nu mai
poate reveni la poziția inițială, rămînînd pliată, ceea ce
are drept urmare apariția ridurilor.
Ridurile pot fi împărțite în riduri de plisare ( încrețire ) -
cum sînt pliurile de la nas la buze, pliurile gîtului și ale
frunții -și riduri de lăsare ( surpare, prăbușire ) - cum
sînt ridurile ,,laba găștei” a comisurilor buzelor ( gurii ),
a pleoapelor inferioare, obrajilor, gîtului, bărbiei -
care se pot ameliora prin tratament.
Ridurile apar de obicei într-o anumită ordine.
Mai întîi apar cele verticale și orizontale ale frunții, apoi
ridurile de la ochi, așa numita ,,laba găștei”, urmează
cutele care pornesc de la nas spre comisura buzelor,
ca două paranteze.
Pe măsură ce înaintăm în vîrstă se ridează pleoape
și deasupra buzei superioare apar riduri verticale.
La rousse definește ridul ca ,,un pliu” care este de
obicei rezultatul vîrstei - ceea ce nu înseamnă că
persoanele tinere sînt scutite de acest neajuns.
Mai ales la persoanele cu pielea uscată, sensibilă,
ridurile fine se pot transforma în adevărate riduri
dacă nu se iau măsuri de protejare, hrănire și tonifiere
a pielii.
Nu trebuie omis că un rid adînc, indiferent de cauza
care l-a generat, poate fi atenuat, dar nu înlăturat definitiv.
De aceea, în acest caz mai mult ca în altele, măsurile
de prevenire se impun neapărat, ele constituind cel
mai important tratament al ridurilor.
Prevenirea formării ridurilor trebuie să înceapă din
adolescență, mai ales dacă este sensibilă, deshidratată,
uscată, deoarece numai în felul acesta apariția lor
va fi întîrziată cît mai mult posibil.
Toată lumea dorește să-și conserve aspectul tineresc.
Dar pentru a păstra acest aspect trebuie să nu comitem
greșeli ca, de pildă, aplicarea unor tratamente necorespunzătoare.
Teama de a îmbătrîni prea repede, teama de riduri,
devine prea multe femei o obsesie chiar dacă primul rid
care-l observăm nu este decît un rid de expresie.
Produsele folosite joacă un rol important, de aceea cu
riscul de a ne repeta, insistăm asupra faptului că nu
orice produs ni se potrivește chiar dacă este cea mai
bună calitate.
Alegerea acestora trebuie făcută în funcție de caracteristicile
tenului fiecăruia,
ținînd seama că printre altele, un produs destinat unui
ten gras poate cauza multe neajunsuri unui ten uscat.
Pentru îngrijirea feței
Pentru îngrijirea părului
Pentru îngrijirea corpului
Dorința de Înfrumusețare
DORINȚA DE ÎNFRUMUSEȚARE
Dorința de a se înfrumuseța și a trăi cît mai mult
este o tendință naturală atît femeilor, cît și a
bărbaților.
De aceea, apare ca firească întrebarea: care au
fost cauzele care au determinat această dorință
a oamenilor ?
Documente ale vremurilor, atestările analiștilor
sociologi făcute pe baza cercetărilor arheologice,
indică drept cauze care au determinat acest
fenomen următoarele :
- condițiile de mediu, de viață și modul de gîndire
al oamenilor ;
- instinctul de apărare față de forțele supranaturale
și de dușmanii apropiați; cultul zeilor și al morților;
- instinctul de apărare a sănătății față de dăunătorii naturali.
a) Condițiile de mediu, de viață și modul de gîndire
al oamenilor
Protejarea pielii a apărut ca o necesitate în primul rînd
în Orientul Mijlociu.
Trăind în climatul torid al acestei zone, stratul natural
de grăsime al pielii, nu-l mai putea proteja pe om, care
muncea sub soarele arzător.
Au început să fie folosite în acest scop grăsimile animale
și uleiul vegetal.
Acestea au devenit produse de primă necesitate fiind date,
în cadrul colectivelor organizate, muncitorilor și ostașilor,
ca rație zilnică.
Observînd că animalele, păsările, insectele și plantele au
culori diferite, oamenii primitivi s-au gîndit că acestea s-au
menținut în lupta pentru existență și datorită coloritul lor
și s-au străduit - găsind și metode - să-și coloreze și ei
figura și corpul.
b) Instinctul de apărare față de forțele supranaturale și de
dușmanii apropiați; cultul zeilor și al morților.
Teama omului primitiv în fața forțelor supranaturale,
dorința de a-i îmbuna pe zei, pentru ca aceștia să-l ajute
în fața calamităților naturale și a dușmanilor, a ridicat
pe trepte înalte folosirea unor produse naturale, care
încălzite, degajau un parfum ce era oferit cu prilejul jertfelor.
De asemenea, pentru a se apăra de forțele răului și pentru
a nu fi recunoscuți de dușmani, își ungeau fața și corpul cu tot
felul de culori, considerînd chiar că astfel se impuneau
față de dușmani.
În concepția lor de viață și moarte, oameni au manifestat
un cult deosebit morților, astfel că, pentru conservarea
cadavrelor în necropole, foloseau rășini, balsamuri și
substanțe odorizante, care aveau în același timp și proprietăți
antiseptice.
Substanțele odorizante au căpătat apoi o arie de folosință
mai largă la ceremoniile religioase.
c) Instinctul de apărare a sănătății față de dăunătorii naturali.
Necesitatea curățeniei corporale a apărut instinctiv la omul
primitiv, care caută să-și curețe corpul prin folosirea tuturor
mijloacelor naturale.
Datorită căldurile mari ei se spălau mult.
Mai tîrziu au învățat să-și prepare sub o formă sau alta săpunul.
Toate aceste lucruri elementare le considerau ca absolut necesare.
Dar chiar acolo unde apa era un lux, de pildă în Sahara, spălarea
se făcea cu nisipul uscat al pustiului.
În ținuturile arctice și subarctice, unde clima făcea uneori cu
neputință spălatul cu apă sau zăpadă, băștinașii au socotit
baia de aburi.
În cartea sa ,,Obîrșia lucrurilor” Iulius Lips, etnograf german,
prezintă unele aspecte privind igiena, arătînd că ,,nici un fiu bine
crescut al ținuturilor sălbatice nu neglijează igiena trupului”.
În Roma antică folosirea băilor calde era foarte obișnuită.
Împărații se făceau populari acordînd gratuit vizitatorilor
posibilitatea de a face baie, precum și uleiurile necesare.
În epoca respectivă au fost construite Termele ( băi publice ).
Oamenii erau chemați la baie prin clopote ; ei se grăbeau să
apuce cît mai multă apă caldă.
Pentru a îndepărta mirosul transpirației, își puneau la subsuori
mici pernuțe aromate.
Din motive de sănătate, pentru a se apăra de trahomul endemic,
răspîndit de către muște, oameni își pictau pleoapele cu o culoare
închisă, menită să-i protejeze contra acestei boli de ochi.
Alifiile făcute cu ulei de palmier, ulei de ricin, untură, umt, cu
adaosuri de ierburi diferite și de parfumuri metalice, apărau
pielea corpului de insolații, de înțepăturile insectelor, de frig și de vînt.
Metodele și produsele folosite pentru acele zugrăveli ale chipului
au fost considerate, pe drept cuvînt, ca fiind precursoare ale
cosmetologiei, după cum elementarele reguli de igienă, de apărare
a sănătății au fost considerate ca precursoare ale medicinii și
tot astfel, diferitele aspecte din viața oamenilor primitivi, a oamenilor
antici, a gîndirii lor, au stat ca fundament al multor teorii ale
civilizației moderne.
Dorința omului de a se înfrumuseța are origini foarte îndepărtate.
De mii de ani a existat preocuparea de a-și privi chipul, de a se
pieptăna, farda sau rade.
Fiecare fază a culturii umane a dat naștere unor concepții
proprii despre frumusețe, care urma să fie atinsă cu ajutorul
mijloacelor cosmetice.
La toate popoarele lumii se găsește însă, aceeași regulă că...
frumusețea, care în primul rînd o curățenie exemplară !
Dîndu-și seama de acțiunea apei reci, a aburului fierbinte,
a razelor soarelui tropical asupra pielii, oamenii au învățat
și aplicat noi cerințe ale igienei.
d) Natura oferă oamenilor mijloace de înfrumusețare
Natura a ajutat dintotdeauna pe om să-și realizeze obiectivele
și dorințele sale ; ea a oferit oamenilor și multiple mijloace
de înfrumusețare.
Oamenii primitivi foloseau ca sulimanuri nu mai puțin de
17 vopsele diferite, între care cele mai căutate erau albitele
( marnă, var ), negru ( cărbune de lemn, minerale de mangan )
și toată gama de nuanțe ale ocrului ( de la galbenul ce mai
deschis, pînă la portocaliu și roșu ).
În țările Orientului Mijlociu, a fost descoperită guma secretată
de un mic arbust spinos, ale cărui picături se cuagulau în
contact cu aerul și degajau un parfum neobișnuit.
Acestei gume-rezine i s-a dat numele de ,,mor”, respectiv smirnă.
Tot în aceste regiuni, erau și alți arbori care secretau rezine
mirositoare, cum ar fi olibanul ( Boswellia corteri ), din care
se făcea tămîia și balsamul de Meca.
Preoții sperau ca mirosul degajat prin încălzirea acestor
gume-rezine, prin spiralele de fum ce se ridicau, să ducă mai
repede rugăciunile la cer.
Totodată, mirosurille respective le dădeau un extaz deosebit,
care le întărea credința în zeii lor.
Preoții egipteni din Heliopolis oferau zilnic zeului soarelui,
trei mirodenii : o rășină dimineața, tămîie la prînz, iar seara,
un amestec de șase produse numite ,,kufi” în care intra și praful
de iris ( stînjenel ), folosit mai tîrziu în cosmetică.
În fața statuilor zeităților erau puse în vase de alabastru unsorile
și uleiurile rituale, preotul muindu-și uneori degetul, pentru a
unge statuile.
Femeile din antichitate își colorau în roșu-corai, cu ajutorul
sucului de ,,kufra”, vîrful degetelor, palmele, degetele de la
picioare, cîlcîiele și uneori chiar și vîrful sînilor.
Planta numită ,,kufra” era cunoscută sub numele de ,,henne”
și avea un parfum deosebit.
Femeile din orient pulverizau frunzele acestei plante, le amestecau
cu catesu ( vopsea extrasă dintr-un copac indian ) și obțineau
coloratul necesar.
Turcoaicele își vopseau părul în roșu cu acest produs.
La fiecare popor, pe lîngă influențele din afară, se practicau
procedee cosmetice devenite tradiționale și menținute pînă
în zilele noastre, procedee bazate pe ceea ce natura pune la
dispoziție oamenilor.
Documentele atestă unele produse naturale și procedee folosite,
care pot apărea drept curiozități.
Unele triburi de papuași melanezieni își decolorau părul
negru și creț cu ajutorul varului sau al leșiei, dîndu-i o
nuanță roșiatică sau gălbuie.
Îi pudrau apoi cu săruri pulverizante obținînd un efect ciudat,
prin contrast cu culoarea închisă a pielii lor.
Indienii americani preparau pentru spălarea părului, un fel
de șampon din seva unor plante, mai ales din planta,,Yucca”.
Pentru a feri pieptănăturile de murdărie și de atacul insectelor,
părul era uns cu ulei, frecat cu var și tratat cu urină de vită.
Varul acționează asupra urinei punea în libertate amoniacul,
care curăță părul și alunga insectele.
Indienii Kamio, din America de Nord, intensificau culoarea
neagră a părului lor, tratîndu-l cu o fiertură de smoală,
obținută din scoarța arborelui moschito.
Egiptenii, începîd cu frumoasa Cleopatra, au lăsat multiple
procedee de înfrumusețare.
Dealtfel, se spune despre Cleopatra că a fost prima femeie
care a scris un manual de îngrijire a frumuseții femeilor.
Ea folosea mîlul Nilului pentru a-și încreți părul.
Din mîl și urină își prepara o mască cosmetică.
Pentru epilare, folosea piatra ponce și penseta.
Ca să dea strălucire umerilor, folosea scoici pisate și alabastru.
Prepare un parfum al ei cu miros tulburător ,,Kiphe”,
care după Plutarh era un amestec de miere, vin, planta
,,henne”, smirnă, diferite rădăcini, lemn de trandafir, trestie
mirositoare, crocus, măcriș, boabe de ienupăr etc.
Dar și ceilalți egipteni nu s-au lăsat mai prejos.
Pentru îngrijirea părului și a dinților foloseau diferite rețete :
- contra încărunțirii: sînge de vițel negru, fiert în ulei; sînge
din corn de taur negru; grăsime de șarpe negru;
- contra căderii porului: pomadă făcută cu grăsimea de la 6 animale:
leu, hipopotam, crocodil, pisică, șarpe și țap;
- pentru întărirea firului de păr: dinte sfărîmat al unui măgar,
amestecat cu miere ;
- pentru curățirea dinților : bețișoare de lemn - care erau mai
întîi mestecate la un capăt pentru a le înmuia;
- gura și-o parfumau mestecînd grăunțe de mirt ;
- pentru strălucirea dinților : îi frecau cu un bastonaș de fildeș
pe care-l înmuiau într-un amestec de coji de ouă, cărbune și sidef.
Înaintea fiecărei mese își stropeau mîinile cu apă.
Drept săpun, foloseau un amestec de nisip, sodă și leșie.
Amestecul era utilizat pentru curățarea și catifelarea pielii.
Grecoaicele își spălau părul cu must de mere.
Subsuorile și le epilau cu rășină.
Ele purtau părul lung, pe care îl răsuceau în zulufi, îl prindeau
cu agrafe și panglici realizînd diferite pieptănături.
La femeile libere, părul scurt era fie semn de doliu, fie
recunoașterea bătrîneții.
Sclavele erau întotdeauna tunse scurt.
Grecoaicele foloseau creme pentru albit tenul, farduri,
vopsele pentru sprîncene și gene.
Multe femei aveau un întreg arsenal de oglinzi, agrafe,
pensete, flaconașe cu parfumuri și substanțe aromate,
borcănașe cu creme.
Pentru vopsitul obrajilor și buzelor foloseau creioane din
miniu de plumb sau rădăcina plantei ,,alcea”.
Sprîncenele le înnegreau cu funingine sau cu stibiu pisat
mărunt.
Pleoapele și le umbreu ușor cu cărbune.
Genele erau mai întîi vopsite în negru, apoi fixate cu un
amestec din albuș de ou, amoniac și rășină.
Femeile se parfumau din belșug, ca de astfel și bărbații,
după cum reise din reproșurile amare ale lui Socrate.
În timpul lui Nero, femeile făceau măști pentru față,
folosind excrementele de crocodil.
Femeile Bizanțului, ca să-și decoloreze părul, îl spălau cu
leșie și extrase vegetale, după care își puneau pălării fără
calotă ( numai boruri ), pe care își răsfirau părul și-l
expuneau la soare.
La unele populații de păstori din Africa, mijloacele de
înfrumusețare conțineau cele mai neobișnuite ingrediente,
ca balega și urina de vacă.
La noi la țară, sulemenitul ( de la cuvîntul turcesc sulumen ),
obicei vechi-oriental, a fost introdus după anul 1820, odată
cu o reformă radicală în îmbrăcămintea femeilor care adoptaseră
portul european.
L. Șăineanu în cartea sa ,,Influența orientală asupra limbii
și culturii române”, arată între altele că ,,o doamnă pe atunci,
nu se credea destul de grațioasă, pînă nu-și supunea figura
unei adevărate operațiuni chimice ; ea își sulemenea fața cu
alb și roșu, împodobind-o cu benghiuri din plasturi negri,
își colora în negru genele și sprîncenele cu gogoși de ristic,
își roșea jumătatea unghiilor, iar cucoanele alea bălaie, își
vopseau părul cu un fel de {cana}, cu care boierii își căneau
barba, ca să arate mai viguroși”.
Șt. Fofor, în ,,Formularul Cosmetic” apărut în 1858, arăta că
,,femeia de la țară, se lasă dintr-altele, numai ca să cumpere
mijloace de frumusețe ; ea vine la oraș cu oglinjoara, borcănelul
cu alifioara albă și foiță roșie în sîn, și, la marginea orașului
își aranjează toaleta, și apoi dă bună dimineața în piață”.
La Paști, fetele își înroșeau obrajii cu coji de ouă roșii.
Rumenirea feței se făcea și cu ,,coada cocoșului” sau ,,creasta
cocoșului”, o plantă avînd un rizom cărnos, pe care mai întîi
îl mestecau în gură.
Tot pentru rumenirea feței foloseau frunze roșii de răchită,
brîndușe de primăvară, sfecla, bulbul de ceapă ciorii,
cerneală roșie diluată în oțet, hîrtia roșie de ambalaj etc.
Sprîncenele și pleoapene se înnegreau cu funingine de pe
fundul oalei, cu cărbune de tulpină de busuioc sau cu
dopuri arse.
Chibriturile stinse serveau pentru a marca alunițele etc.
Folosirea acestor produse naturale, în modul arătat, reflectă
desigur condițiile social-economice ale oamenilor din
perioadele respective, accesul la produsele cosmetice
rafinate ale epocii lor.
Ele scot totodată în evidență dorința nestrămutată a oamenilor
de a se înfumuseța, de a corecta pe ici-colo unele defecte
cu care s-au născut și pe care natura îi ajută să și le corecteze.
Dorința de Înfrumusețare
DORINȚA DE ÎNFRUMUSEȚARE
Dorința de a se înfrumuseța și a trăi cît mai mult
este o tendință naturală atît femeilor, cît și a
bărbaților.
De aceea, apare ca firească întrebarea: care au
fost cauzele care au determinat această dorință
a oamenilor ?
Documente ale vremurilor, atestările analiștilor
sociologi făcute pe baza cercetărilor arheologice,
indică drept cauze care au determinat acest
fenomen următoarele :
- condițiile de mediu, de viață și modul de gîndire
al oamenilor ;
- instinctul de apărare față de forțele supranaturale
și de dușmanii apropiați; cultul zeilor și al morților;
- instinctul de apărare a sănătății față de dăunătorii naturali.
a) Condițiile de mediu, de viață și modul de gîndire
al oamenilor
Protejarea pielii a apărut ca o necesitate în primul rînd
în Orientul Mijlociu.
Trăind în climatul torid al acestei zone, stratul natural
de grăsime al pielii, nu-l mai putea proteja pe om, care
muncea sub soarele arzător.
Au început să fie folosite în acest scop grăsimile animale
și uleiul vegetal.
Acestea au devenit produse de primă necesitate fiind date,
în cadrul colectivelor organizate, muncitorilor și ostașilor,
ca rație zilnică.
Observînd că animalele, păsările, insectele și plantele au
culori diferite, oamenii primitivi s-au gîndit că acestea s-au
menținut în lupta pentru existență și datorită coloritul lor
și s-au străduit - găsind și metode - să-și coloreze și ei
figura și corpul.
b) Instinctul de apărare față de forțele supranaturale și de
dușmanii apropiați; cultul zeilor și al morților.
Teama omului primitiv în fața forțelor supranaturale,
dorința de a-i îmbuna pe zei, pentru ca aceștia să-l ajute
în fața calamităților naturale și a dușmanilor, a ridicat
pe trepte înalte folosirea unor produse naturale, care
încălzite, degajau un parfum ce era oferit cu prilejul jertfelor.
De asemenea, pentru a se apăra de forțele răului și pentru
a nu fi recunoscuți de dușmani, își ungeau fața și corpul cu tot
felul de culori, considerînd chiar că astfel se impuneau
față de dușmani.
În concepția lor de viață și moarte, oameni au manifestat
un cult deosebit morților, astfel că, pentru conservarea
cadavrelor în necropole, foloseau rășini, balsamuri și
substanțe odorizante, care aveau în același timp și proprietăți
antiseptice.
Substanțele odorizante au căpătat apoi o arie de folosință
mai largă la ceremoniile religioase.
c) Instinctul de apărare a sănătății față de dăunătorii naturali.
Necesitatea curățeniei corporale a apărut instinctiv la omul
primitiv, care caută să-și curețe corpul prin folosirea tuturor
mijloacelor naturale.
Datorită căldurile mari ei se spălau mult.
Mai tîrziu au învățat să-și prepare sub o formă sau alta săpunul.
Toate aceste lucruri elementare le considerau ca absolut necesare.
Dar chiar acolo unde apa era un lux, de pildă în Sahara, spălarea
se făcea cu nisipul uscat al pustiului.
În ținuturile arctice și subarctice, unde clima făcea uneori cu
neputință spălatul cu apă sau zăpadă, băștinașii au socotit
baia de aburi.
În cartea sa ,,Obîrșia lucrurilor” Iulius Lips, etnograf german,
prezintă unele aspecte privind igiena, arătînd că ,,nici un fiu bine
crescut al ținuturilor sălbatice nu neglijează igiena trupului”.
În Roma antică folosirea băilor calde era foarte obișnuită.
Împărații se făceau populari acordînd gratuit vizitatorilor
posibilitatea de a face baie, precum și uleiurile necesare.
În epoca respectivă au fost construite Termele ( băi publice ).
Oamenii erau chemați la baie prin clopote ; ei se grăbeau să
apuce cît mai multă apă caldă.
Pentru a îndepărta mirosul transpirației, își puneau la subsuori
mici pernuțe aromate.
Din motive de sănătate, pentru a se apăra de trahomul endemic,
răspîndit de către muște, oameni își pictau pleoapele cu o culoare
închisă, menită să-i protejeze contra acestei boli de ochi.
Alifiile făcute cu ulei de palmier, ulei de ricin, untură, umt, cu
adaosuri de ierburi diferite și de parfumuri metalice, apărau
pielea corpului de insolații, de înțepăturile insectelor, de frig și de vînt.
Metodele și produsele folosite pentru acele zugrăveli ale chipului
au fost considerate, pe drept cuvînt, ca fiind precursoare ale
cosmetologiei, după cum elementarele reguli de igienă, de apărare
a sănătății au fost considerate ca precursoare ale medicinii și
tot astfel, diferitele aspecte din viața oamenilor primitivi, a oamenilor
antici, a gîndirii lor, au stat ca fundament al multor teorii ale
civilizației moderne.
Dorința omului de a se înfrumuseța are origini foarte îndepărtate.
De mii de ani a existat preocuparea de a-și privi chipul, de a se
pieptăna, farda sau rade.
Fiecare fază a culturii umane a dat naștere unor concepții
proprii despre frumusețe, care urma să fie atinsă cu ajutorul
mijloacelor cosmetice.
La toate popoarele lumii se găsește însă, aceeași regulă că...
frumusețea, care în primul rînd o curățenie exemplară !
Dîndu-și seama de acțiunea apei reci, a aburului fierbinte,
a razelor soarelui tropical asupra pielii, oamenii au învățat
și aplicat noi cerințe ale igienei.
d) Natura oferă oamenilor mijloace de înfrumusețare
Natura a ajutat dintotdeauna pe om să-și realizeze obiectivele
și dorințele sale ; ea a oferit oamenilor și multiple mijloace
de înfrumusețare.
Oamenii primitivi foloseau ca sulimanuri nu mai puțin de
17 vopsele diferite, între care cele mai căutate erau albitele
( marnă, var ), negru ( cărbune de lemn, minerale de mangan )
și toată gama de nuanțe ale ocrului ( de la galbenul ce mai
deschis, pînă la portocaliu și roșu ).
În țările Orientului Mijlociu, a fost descoperită guma secretată
de un mic arbust spinos, ale cărui picături se cuagulau în
contact cu aerul și degajau un parfum neobișnuit.
Acestei gume-rezine i s-a dat numele de ,,mor”, respectiv smirnă.
Tot în aceste regiuni, erau și alți arbori care secretau rezine
mirositoare, cum ar fi olibanul ( Boswellia corteri ), din care
se făcea tămîia și balsamul de Meca.
Preoții sperau ca mirosul degajat prin încălzirea acestor
gume-rezine, prin spiralele de fum ce se ridicau, să ducă mai
repede rugăciunile la cer.
Totodată, mirosurille respective le dădeau un extaz deosebit,
care le întărea credința în zeii lor.
Preoții egipteni din Heliopolis oferau zilnic zeului soarelui,
trei mirodenii : o rășină dimineața, tămîie la prînz, iar seara,
un amestec de șase produse numite ,,kufi” în care intra și praful
de iris ( stînjenel ), folosit mai tîrziu în cosmetică.
În fața statuilor zeităților erau puse în vase de alabastru unsorile
și uleiurile rituale, preotul muindu-și uneori degetul, pentru a
unge statuile.
Femeile din antichitate își colorau în roșu-corai, cu ajutorul
sucului de ,,kufra”, vîrful degetelor, palmele, degetele de la
picioare, cîlcîiele și uneori chiar și vîrful sînilor.
Planta numită ,,kufra” era cunoscută sub numele de ,,henne”
și avea un parfum deosebit.
Femeile din orient pulverizau frunzele acestei plante, le amestecau
cu catesu ( vopsea extrasă dintr-un copac indian ) și obțineau
coloratul necesar.
Turcoaicele își vopseau părul în roșu cu acest produs.
La fiecare popor, pe lîngă influențele din afară, se practicau
procedee cosmetice devenite tradiționale și menținute pînă
în zilele noastre, procedee bazate pe ceea ce natura pune la
dispoziție oamenilor.
Documentele atestă unele produse naturale și procedee folosite,
care pot apărea drept curiozități.
Unele triburi de papuași melanezieni își decolorau părul
negru și creț cu ajutorul varului sau al leșiei, dîndu-i o
nuanță roșiatică sau gălbuie.
Îi pudrau apoi cu săruri pulverizante obținînd un efect ciudat,
prin contrast cu culoarea închisă a pielii lor.
Indienii americani preparau pentru spălarea părului, un fel
de șampon din seva unor plante, mai ales din planta,,Yucca”.
Pentru a feri pieptănăturile de murdărie și de atacul insectelor,
părul era uns cu ulei, frecat cu var și tratat cu urină de vită.
Varul acționează asupra urinei punea în libertate amoniacul,
care curăță părul și alunga insectele.
Indienii Kamio, din America de Nord, intensificau culoarea
neagră a părului lor, tratîndu-l cu o fiertură de smoală,
obținută din scoarța arborelui moschito.
Egiptenii, începîd cu frumoasa Cleopatra, au lăsat multiple
procedee de înfrumusețare.
Dealtfel, se spune despre Cleopatra că a fost prima femeie
care a scris un manual de îngrijire a frumuseții femeilor.
Ea folosea mîlul Nilului pentru a-și încreți părul.
Din mîl și urină își prepara o mască cosmetică.
Pentru epilare, folosea piatra ponce și penseta.
Ca să dea strălucire umerilor, folosea scoici pisate și alabastru.
Prepare un parfum al ei cu miros tulburător ,,Kiphe”,
care după Plutarh era un amestec de miere, vin, planta
,,henne”, smirnă, diferite rădăcini, lemn de trandafir, trestie
mirositoare, crocus, măcriș, boabe de ienupăr etc.
Dar și ceilalți egipteni nu s-au lăsat mai prejos.
Pentru îngrijirea părului și a dinților foloseau diferite rețete :
- contra încărunțirii: sînge de vițel negru, fiert în ulei; sînge
din corn de taur negru; grăsime de șarpe negru;
- contra căderii porului: pomadă făcută cu grăsimea de la 6 animale:
leu, hipopotam, crocodil, pisică, șarpe și țap;
- pentru întărirea firului de păr: dinte sfărîmat al unui măgar,
amestecat cu miere ;
- pentru curățirea dinților : bețișoare de lemn - care erau mai
întîi mestecate la un capăt pentru a le înmuia;
- gura și-o parfumau mestecînd grăunțe de mirt ;
- pentru strălucirea dinților : îi frecau cu un bastonaș de fildeș
pe care-l înmuiau într-un amestec de coji de ouă, cărbune și sidef.
Înaintea fiecărei mese își stropeau mîinile cu apă.
Drept săpun, foloseau un amestec de nisip, sodă și leșie.
Amestecul era utilizat pentru curățarea și catifelarea pielii.
Grecoaicele își spălau părul cu must de mere.
Subsuorile și le epilau cu rășină.
Ele purtau părul lung, pe care îl răsuceau în zulufi, îl prindeau
cu agrafe și panglici realizînd diferite pieptănături.
La femeile libere, părul scurt era fie semn de doliu, fie
recunoașterea bătrîneții.
Sclavele erau întotdeauna tunse scurt.
Grecoaicele foloseau creme pentru albit tenul, farduri,
vopsele pentru sprîncene și gene.
Multe femei aveau un întreg arsenal de oglinzi, agrafe,
pensete, flaconașe cu parfumuri și substanțe aromate,
borcănașe cu creme.
Pentru vopsitul obrajilor și buzelor foloseau creioane din
miniu de plumb sau rădăcina plantei ,,alcea”.
Sprîncenele le înnegreau cu funingine sau cu stibiu pisat
mărunt.
Pleoapele și le umbreu ușor cu cărbune.
Genele erau mai întîi vopsite în negru, apoi fixate cu un
amestec din albuș de ou, amoniac și rășină.
Femeile se parfumau din belșug, ca de astfel și bărbații,
după cum reise din reproșurile amare ale lui Socrate.
În timpul lui Nero, femeile făceau măști pentru față,
folosind excrementele de crocodil.
Femeile Bizanțului, ca să-și decoloreze părul, îl spălau cu
leșie și extrase vegetale, după care își puneau pălării fără
calotă ( numai boruri ), pe care își răsfirau părul și-l
expuneau la soare.
La unele populații de păstori din Africa, mijloacele de
înfrumusețare conțineau cele mai neobișnuite ingrediente,
ca balega și urina de vacă.
La noi la țară, sulemenitul ( de la cuvîntul turcesc sulumen ),
obicei vechi-oriental, a fost introdus după anul 1820, odată
cu o reformă radicală în îmbrăcămintea femeilor care adoptaseră
portul european.
L. Șăineanu în cartea sa ,,Influența orientală asupra limbii
și culturii române”, arată între altele că ,,o doamnă pe atunci,
nu se credea destul de grațioasă, pînă nu-și supunea figura
unei adevărate operațiuni chimice ; ea își sulemenea fața cu
alb și roșu, împodobind-o cu benghiuri din plasturi negri,
își colora în negru genele și sprîncenele cu gogoși de ristic,
își roșea jumătatea unghiilor, iar cucoanele alea bălaie, își
vopseau părul cu un fel de {cana}, cu care boierii își căneau
barba, ca să arate mai viguroși”.
Șt. Fofor, în ,,Formularul Cosmetic” apărut în 1858, arăta că
,,femeia de la țară, se lasă dintr-altele, numai ca să cumpere
mijloace de frumusețe ; ea vine la oraș cu oglinjoara, borcănelul
cu alifioara albă și foiță roșie în sîn, și, la marginea orașului
își aranjează toaleta, și apoi dă bună dimineața în piață”.
La Paști, fetele își înroșeau obrajii cu coji de ouă roșii.
Rumenirea feței se făcea și cu ,,coada cocoșului” sau ,,creasta
cocoșului”, o plantă avînd un rizom cărnos, pe care mai întîi
îl mestecau în gură.
Tot pentru rumenirea feței foloseau frunze roșii de răchită,
brîndușe de primăvară, sfecla, bulbul de ceapă ciorii,
cerneală roșie diluată în oțet, hîrtia roșie de ambalaj etc.
Sprîncenele și pleoapene se înnegreau cu funingine de pe
fundul oalei, cu cărbune de tulpină de busuioc sau cu
dopuri arse.
Chibriturile stinse serveau pentru a marca alunițele etc.
Folosirea acestor produse naturale, în modul arătat, reflectă
desigur condițiile social-economice ale oamenilor din
perioadele respective, accesul la produsele cosmetice
rafinate ale epocii lor.
Ele scot totodată în evidență dorința nestrămutată a oamenilor
de a se înfumuseța, de a corecta pe ici-colo unele defecte
cu care s-au născut și pe care natura îi ajută să și le corecteze.
Viitoarea Mamă și Problemele ei de Frumusețe
VIITOAREA MAMĂ ȘI PROBLEMELE EI DE FRUMUSEȚE
1. Bustul frumos și alăptarea.
2. Cum trebuie să se alimenteze viitoarea mamă.
3. Ce se va întîmpla cu abdomenul, își va reveni după naștere ?
4. Dacă apar pete pe față.
5. Situații noi în viața gravidei.
6. Ce să evite gravida ?
7. Pregătirea pentru alăptare.
8. Dantura gravidei
A deveni mamă este un lucru minunat.
Pentru a ne menține frumoase și înainte și după naștere
trebuie să respectăm anumite norme igienico-cosmetice.
1. Bustul frumos și alăptarea.
O problemă care frămîntă tinerele femei este aceea dacă
să-și alăpteze copilul, de teama deformării sînilor.
Despre alăptarea copilului de către mamă, specialiștii
susțin că nimic nu o poate înlocui, alăptarea avînd consecințe
favorabile nu numai asupra copilului ci și asupra stării
fizice și psihice a mamei.
În timpul sarcinii, femeia trebuie să păstreze o igienă
vestimentară deosebită, nerespectarea acesteia avînd
repercusiuni asupra sînilor.
Femeia gravidă va purta obligatoriu un sutien care va avea
cupele mai adînci și va fi întărit în partea de jos cu o bandă.
Trebuie avut grijă ca sutienul să nu apese sînii.
Dat fiind că în timpul sarcinii pieptul se va dezvolta, este
necesară schimbarea sutienului de mai multe ori în
această perioadă.
Pentru a combate eventualele dungi mici, roșii, de pe piept,
se va aplica zilnic o cremă conținînd vitamina A, dacă nu
există alte indicații speciale ale medicului.
Deoarece după alăptare pieptul revine la volumul său
normal, se impune și schimbarea sutienului.
Între două supturi, sînul fiind mai desumflat, va fi masat
cu aceeași cremă ca în timpul gravidității.
2. Cum trebuie să se alimenteze viitoarea mamă.
Regimul alimentar va fi indicat de medic, după caz ;
femeia gravidă trebuie să se ferească ,,a mînca pentru doi”.
Este necesar ca organismul să primească atît cît este
necesar pentru a asigura mamei și copilului substanțele
hrănitoare și mai ales vitaminele.
Sînt recomandate fructele și legumele, laptele și produsele
din lapte, în general alimentele care conțin vitamine,
calciu, fosfor.
Consumul băuturilor alcoolice este complet interzis în
timpul gravidității.
În timpul alăptării se recomandă în alimentație cît mai
multe crudități.
Pentru a nu căpăta varice și a atenua durerile ce se resimt
în picioare, nu trebuie stat prea mult în picioare, dar nici
pe scaun ( în afara indicațiilor speciale ).
Se recomandă mersul pe jos, iar acasă se vor ține pe cît
posibil picioarele întinse și mai ridicate decît restul corpului,
pentru activarea circulației sanguine.
Dimineața și seara se vor fricționa ușor picioarele cu un
burete, apoi se vor masa ( cu prudență ) folosind o cremă.
Un duș la picioare cu apă mai rece este indicat.
3. Ce se va întîmpla cu abdomenul, își va reveni după naștere ?
Răspunsul este afirmativ, dar sînt necesare unele precauții.
În timpul gravidității va trebui să se facă o gimnastică prenatală,
întărind pereții abdominali ; aceasta va folosi după naștere
pentru a recăpăta un abdomen normal.
Specialiștii recomandă chiar purtarea unui corset special
din luna a V-a care să apere mușchii abdominali de o
întindere excesivă.
În ceea ce privește vergeturile ( dungile roșii ) se va aplica o
cremă conținînd vitamina A, în lipsa altor indicații.
4. Dacă apar pete pe față.
Trebuie știut că datorită activității hormonale pot apărea
unele pete pe față care în majoritatea cazurilor dispar după
naștere sau odată cu reluarea normală a ciclului.
Dacă a apărut colorația gălbuie-maronie (,,masca sarcinii”),
ea dispare de la sine după naștere.
În nici un caz nu se vor folosi creme decolorante pe bază
de bismut și mercur, fiind dăunătoare gravidei.
5. Situații noi în viața gravidei.
Gravida nu trebuie să renunțe la îngrijirea cosmetică.
Menționăm că în această perioadă de timp tipul de piele
se poate schimba, pielea grasă poate deveni normală, iar
pielea uscată poate deveni grasă.
În acest caz ne vom adapta îngrijirea cosmetică la
noua situație.
Nu va fi neglijat nici părul, putînd interveni unele situații noi:
- o cădere a părului în timpul sarcinii, sau la 2 - 3 luni după
naștere ;
- în perioada gravidității poate apărea păr de prisos ( pe obraz
și bărbie ).
Situația se va reglementa după naștere ; în aceste regiuni părul
va fi cel mult decolorat cu apă oxigenată.
6. Ce să evite gravida.
- se vor evita băile calde sau prea prelungite, fiind obositoare ;
- îmbrăcămintea gravidei trebuie să fie comodă, tocurile nu
prea înalte, dar nici prea joase.
7. Pregătirea pentru alăptare.
În acest scopt sînii vor fi spălați dimineața cu apă rece, după
care se vor șterge sfîrcurile cu un prosop aspru timp de 1 minut,
apoi se vor unge cu un ulei vegetal, masînd ușor ; se va evita
astfel și apariția de crăpături.
Pregătirea pentru alăptare începe din penultima lună înainte
de naștere.
8. Dantura gravidei.
În sfîrșit, dar nu și pe ultimul loc, este îngrijirea danturii.
Mai mult ca oricînd, în această perioadă, femeia trebuie să
acorde o grijă deosebită danturii.
Medicul stomatolog va fi vizitat mai des, el va face controlul
și va indica tratamentul ce trebuie urmat.
Și astfel, respectînd cîteva indicații și bineînțeles cele ale
medicului specialist, putem fi și mame și frumoase.
Viitoarea Mamă și Problemele ei de Frumusețe
VIITOAREA MAMĂ ȘI PROBLEMELE EI DE FRUMUSEȚE
1. Bustul frumos și alăptarea.
2. Cum trebuie să se alimenteze viitoarea mamă.
3. Ce se va întîmpla cu abdomenul, își va reveni după naștere ?
4. Dacă apar pete pe față.
5. Situații noi în viața gravidei.
6. Ce să evite gravida ?
7. Pregătirea pentru alăptare.
8. Dantura gravidei
A deveni mamă este un lucru minunat.
Pentru a ne menține frumoase și înainte și după naștere
trebuie să respectăm anumite norme igienico-cosmetice.
1. Bustul frumos și alăptarea.
O problemă care frămîntă tinerele femei este aceea dacă
să-și alăpteze copilul, de teama deformării sînilor.
Despre alăptarea copilului de către mamă, specialiștii
susțin că nimic nu o poate înlocui, alăptarea avînd consecințe
favorabile nu numai asupra copilului ci și asupra stării
fizice și psihice a mamei.
În timpul sarcinii, femeia trebuie să păstreze o igienă
vestimentară deosebită, nerespectarea acesteia avînd
repercusiuni asupra sînilor.
Femeia gravidă va purta obligatoriu un sutien care va avea
cupele mai adînci și va fi întărit în partea de jos cu o bandă.
Trebuie avut grijă ca sutienul să nu apese sînii.
Dat fiind că în timpul sarcinii pieptul se va dezvolta, este
necesară schimbarea sutienului de mai multe ori în
această perioadă.
Pentru a combate eventualele dungi mici, roșii, de pe piept,
se va aplica zilnic o cremă conținînd vitamina A, dacă nu
există alte indicații speciale ale medicului.
Deoarece după alăptare pieptul revine la volumul său
normal, se impune și schimbarea sutienului.
Între două supturi, sînul fiind mai desumflat, va fi masat
cu aceeași cremă ca în timpul gravidității.
2. Cum trebuie să se alimenteze viitoarea mamă.
Regimul alimentar va fi indicat de medic, după caz ;
femeia gravidă trebuie să se ferească ,,a mînca pentru doi”.
Este necesar ca organismul să primească atît cît este
necesar pentru a asigura mamei și copilului substanțele
hrănitoare și mai ales vitaminele.
Sînt recomandate fructele și legumele, laptele și produsele
din lapte, în general alimentele care conțin vitamine,
calciu, fosfor.
Consumul băuturilor alcoolice este complet interzis în
timpul gravidității.
În timpul alăptării se recomandă în alimentație cît mai
multe crudități.
Pentru a nu căpăta varice și a atenua durerile ce se resimt
în picioare, nu trebuie stat prea mult în picioare, dar nici
pe scaun ( în afara indicațiilor speciale ).
Se recomandă mersul pe jos, iar acasă se vor ține pe cît
posibil picioarele întinse și mai ridicate decît restul corpului,
pentru activarea circulației sanguine.
Dimineața și seara se vor fricționa ușor picioarele cu un
burete, apoi se vor masa ( cu prudență ) folosind o cremă.
Un duș la picioare cu apă mai rece este indicat.
3. Ce se va întîmpla cu abdomenul, își va reveni după naștere ?
Răspunsul este afirmativ, dar sînt necesare unele precauții.
În timpul gravidității va trebui să se facă o gimnastică prenatală,
întărind pereții abdominali ; aceasta va folosi după naștere
pentru a recăpăta un abdomen normal.
Specialiștii recomandă chiar purtarea unui corset special
din luna a V-a care să apere mușchii abdominali de o
întindere excesivă.
În ceea ce privește vergeturile ( dungile roșii ) se va aplica o
cremă conținînd vitamina A, în lipsa altor indicații.
4. Dacă apar pete pe față.
Trebuie știut că datorită activității hormonale pot apărea
unele pete pe față care în majoritatea cazurilor dispar după
naștere sau odată cu reluarea normală a ciclului.
Dacă a apărut colorația gălbuie-maronie (,,masca sarcinii”),
ea dispare de la sine după naștere.
În nici un caz nu se vor folosi creme decolorante pe bază
de bismut și mercur, fiind dăunătoare gravidei.
5. Situații noi în viața gravidei.
Gravida nu trebuie să renunțe la îngrijirea cosmetică.
Menționăm că în această perioadă de timp tipul de piele
se poate schimba, pielea grasă poate deveni normală, iar
pielea uscată poate deveni grasă.
În acest caz ne vom adapta îngrijirea cosmetică la
noua situație.
Nu va fi neglijat nici părul, putînd interveni unele situații noi:
- o cădere a părului în timpul sarcinii, sau la 2 - 3 luni după
naștere ;
- în perioada gravidității poate apărea păr de prisos ( pe obraz
și bărbie ).
Situația se va reglementa după naștere ; în aceste regiuni părul
va fi cel mult decolorat cu apă oxigenată.
6. Ce să evite gravida.
- se vor evita băile calde sau prea prelungite, fiind obositoare ;
- îmbrăcămintea gravidei trebuie să fie comodă, tocurile nu
prea înalte, dar nici prea joase.
7. Pregătirea pentru alăptare.
În acest scopt sînii vor fi spălați dimineața cu apă rece, după
care se vor șterge sfîrcurile cu un prosop aspru timp de 1 minut,
apoi se vor unge cu un ulei vegetal, masînd ușor ; se va evita
astfel și apariția de crăpături.
Pregătirea pentru alăptare începe din penultima lună înainte
de naștere.
8. Dantura gravidei.
În sfîrșit, dar nu și pe ultimul loc, este îngrijirea danturii.
Mai mult ca oricînd, în această perioadă, femeia trebuie să
acorde o grijă deosebită danturii.
Medicul stomatolog va fi vizitat mai des, el va face controlul
și va indica tratamentul ce trebuie urmat.
Și astfel, respectînd cîteva indicații și bineînțeles cele ale
medicului specialist, putem fi și mame și frumoase.
Frumusețea Într-o zi Festivă
FRUMUSEȚEA ÎNTR-O ZI FESTIVĂ
Există situații cînd dorim mai mult ca de obicei să
avem o ținută impecabilă, o față strălucitoare, un
aspect care să emane prospețime și tinerețe, în
special la o petrecere în familie, de revelion sau în
diferite alte împrejurări.
Dacă cunoaștem dinainte evenimentul la care dorim
să participăm vom proceda în felul urmotor :
- Cu cel puțin o săptămînă înainte efectuăm o
curățire în profunzime a obrazului.
Aceasta constă într-o demachiere atentă urmată de o
baie cu aburi, eventual cu îndepărtarea punctelor negre
și aplicarea unei măști adecvate.
Oferim în acest fel tenului o perioadă de destindere
deoarece la majoritatea persoanelor rezultatele tratamentului
cosmetic se observă abia după 3 - 4 zile.
O curățire în profunzime se recomandă să fie realizată
într-un cabinet cosmetic.
- Dacă obrazul prezintă și alte aspecte neplăcute, cum sînt
coșurile, cuperoza, porii dilatați, se va urmări în mod special
amelioararea acestor afecțiuni.
- Dacă pielea este excesiv de uscată, sau seboreică se vor
aplica tratamente cosmetice, după fiecare caz în parte, cîteva
zile la rînd, pentru restabilirea echilibrului acesteia.
Acest lucru se poate realiza prin hrănirea pieleii cu creme care
conțin substanțe biologice active ( vitamine, aminoacizi, fito-
hormoni etc.).
- O atenție deosebită se va acorda ochilor, care, din cauza oboselii,
pot fi iritați sau prezintă cearcăne și pungi.
- În fiecare seară, la culcare, se vor aplica tampoane de vată
îmbibate cu infuzie de albăstrele, tei sau mușețel.
- Pentru a nu exista o disproporție izbitoare între pielea
gîtului, decolteului și obrazului se impune ca toate îngrijirile
feței să fie aplicate și acestor regiuni.
În special se vor efectua masaje cu creme hrănitoare.
- Părul completează și el reușita ținutei, de aceea, dacă
obișnuiam să ne vopsim sau dorim să facem o ondulație permanentă
trebuie să ne hotărîm din timp, părul aranjăndu-se astfel
mai frumos.
Dacă părul este uscat și friabil, îi vom face, înainte de a-l
spăla, o baie de ulei, care îi va da luciu și suplețe.
- Nu vor fi neglijate nici mîinile.
După fiecare spălat vor fi unse cu o cremă specială pentru
mîini sau cu un amestec de glicerină și apă.
Putem dormi cu mînuși, pentru a permite cremei să
pătrundă cît mai bine în piele.
- Pentru a înmuia pielea îngroșată și aspră de la coate, vom
freca ușor această zonă cu piatră ponce și o vom unge după
fiecare baie cu o cremă de zi pe bază de stearați.
- În cazul cînd picioarele sînt acoperite cu păr în exces, se
recomandă ca acesta să fie depilat din timp, prin unul din
procentele indicate la capitolul respectiv.
- Dacă ținem la siluetă, iar aceasta lasă de dorit, putem
printr-un regim sever și practicînd exerciții de gimnastică
să pierdem din greutate chiar într-o săptămînă.
- În toată această perioadă vom căuta să respectăm orele
de odihnă, mai ales dacă facem parte din categoria acelor
persoane care prezintă cearcăne, pungi sub ochi etc.
Dacă sîntem luate prin surprindere și sîntem obosite,
prost coafate, vom insista asupra corectivelor care trebuie
aduse feței, dar nu vom neglija nici îngrijirea părului,
igiena generală a corpului, a mîinilor, a unghiilor, toate
acestea fiind necesare pentru ca ținuta noastră să fie
impecabilă și să emane prospețime și bună dispoziție.
Vom reuși să atingem acest scop dacă ne vom rezerva
măcar o oră și în acest timp vom face abstracție de
toate preocupările zilei.
Dacă sîntem ordonate și vom avea la îndemînă toate
produsele de care avem nevoie : demachiant, loțiune
tonică, cremă adecvată tenului, deodorant, tampoane
de vată, pastă sau lac de unghii, bigudiuri, fond de ten,
pudră, ruj etc., vom proceda astfel :
- se începe prin demachierea obrazului, apoi ștergerea
cu o loțiune tonică ;
- se unge fața cu cremă hrănitoare, executînd cîteva
mișcări ușoare de masaj pentru a facilita pătrunderea
ei în piele ;
- unghiile vor fi curățate bine lăcuite, ținînd seama de
culoarea rochiei și a rujului de buze ;
- părul îl vom pune pe bigudiuri și vom pulveriza peste
el un lac fixativ ;
- se perie dinții cu puțin bicarbonat de sodiu pentru a le da
strălucire ( dar nu trebuie să abuzăm de acest procedeu ) ;
- un duș cu apă călduță înviorează organismul.
Se va pulveriza apoi la subsuori un deodorant ;
- se aplică pe obraz masca adecvată ;
- ne întindem pe pat într-o stare de perfectă relaxare,
aplicăm pe ochi tampoane de vată îmbibate într-o
infuzie de albăstrele sau mușețel și rămînem astfel 10-15
minute ( dacă avem picioarele foarte obosite le ungem
cu o cremă camforată ) ;
- se scoate masca cu o bucată de tifon înmuiată în apă
călduță și se efectuează o pulverizare cu o loțiune tonică ;
- se aplică din nou crema hrănitoare ( ten uscat ) și de zi
( ten gras ) ;
- se scot bigudiurile și se perie ușor părul ;
- putem începe machiajul care va beneficia de o piele
odihnită, după care ne îmbrăcăm și ne parfumăm discret.
Frumusețea Într-o zi Festivă
FRUMUSEȚEA ÎNTR-O ZI FESTIVĂ
Există situații cînd dorim mai mult ca de obicei să
avem o ținută impecabilă, o față strălucitoare, un
aspect care să emane prospețime și tinerețe, în
special la o petrecere în familie, de revelion sau în
diferite alte împrejurări.
Dacă cunoaștem dinainte evenimentul la care dorim
să participăm vom proceda în felul urmotor :
- Cu cel puțin o săptămînă înainte efectuăm o
curățire în profunzime a obrazului.
Aceasta constă într-o demachiere atentă urmată de o
baie cu aburi, eventual cu îndepărtarea punctelor negre
și aplicarea unei măști adecvate.
Oferim în acest fel tenului o perioadă de destindere
deoarece la majoritatea persoanelor rezultatele tratamentului
cosmetic se observă abia după 3 - 4 zile.
O curățire în profunzime se recomandă să fie realizată
într-un cabinet cosmetic.
- Dacă obrazul prezintă și alte aspecte neplăcute, cum sînt
coșurile, cuperoza, porii dilatați, se va urmări în mod special
amelioararea acestor afecțiuni.
- Dacă pielea este excesiv de uscată, sau seboreică se vor
aplica tratamente cosmetice, după fiecare caz în parte, cîteva
zile la rînd, pentru restabilirea echilibrului acesteia.
Acest lucru se poate realiza prin hrănirea pieleii cu creme care
conțin substanțe biologice active ( vitamine, aminoacizi, fito-
hormoni etc.).
- O atenție deosebită se va acorda ochilor, care, din cauza oboselii,
pot fi iritați sau prezintă cearcăne și pungi.
- În fiecare seară, la culcare, se vor aplica tampoane de vată
îmbibate cu infuzie de albăstrele, tei sau mușețel.
- Pentru a nu exista o disproporție izbitoare între pielea
gîtului, decolteului și obrazului se impune ca toate îngrijirile
feței să fie aplicate și acestor regiuni.
În special se vor efectua masaje cu creme hrănitoare.
- Părul completează și el reușita ținutei, de aceea, dacă
obișnuiam să ne vopsim sau dorim să facem o ondulație permanentă
trebuie să ne hotărîm din timp, părul aranjăndu-se astfel
mai frumos.
Dacă părul este uscat și friabil, îi vom face, înainte de a-l
spăla, o baie de ulei, care îi va da luciu și suplețe.
- Nu vor fi neglijate nici mîinile.
După fiecare spălat vor fi unse cu o cremă specială pentru
mîini sau cu un amestec de glicerină și apă.
Putem dormi cu mînuși, pentru a permite cremei să
pătrundă cît mai bine în piele.
- Pentru a înmuia pielea îngroșată și aspră de la coate, vom
freca ușor această zonă cu piatră ponce și o vom unge după
fiecare baie cu o cremă de zi pe bază de stearați.
- În cazul cînd picioarele sînt acoperite cu păr în exces, se
recomandă ca acesta să fie depilat din timp, prin unul din
procentele indicate la capitolul respectiv.
- Dacă ținem la siluetă, iar aceasta lasă de dorit, putem
printr-un regim sever și practicînd exerciții de gimnastică
să pierdem din greutate chiar într-o săptămînă.
- În toată această perioadă vom căuta să respectăm orele
de odihnă, mai ales dacă facem parte din categoria acelor
persoane care prezintă cearcăne, pungi sub ochi etc.
Dacă sîntem luate prin surprindere și sîntem obosite,
prost coafate, vom insista asupra corectivelor care trebuie
aduse feței, dar nu vom neglija nici îngrijirea părului,
igiena generală a corpului, a mîinilor, a unghiilor, toate
acestea fiind necesare pentru ca ținuta noastră să fie
impecabilă și să emane prospețime și bună dispoziție.
Vom reuși să atingem acest scop dacă ne vom rezerva
măcar o oră și în acest timp vom face abstracție de
toate preocupările zilei.
Dacă sîntem ordonate și vom avea la îndemînă toate
produsele de care avem nevoie : demachiant, loțiune
tonică, cremă adecvată tenului, deodorant, tampoane
de vată, pastă sau lac de unghii, bigudiuri, fond de ten,
pudră, ruj etc., vom proceda astfel :
- se începe prin demachierea obrazului, apoi ștergerea
cu o loțiune tonică ;
- se unge fața cu cremă hrănitoare, executînd cîteva
mișcări ușoare de masaj pentru a facilita pătrunderea
ei în piele ;
- unghiile vor fi curățate bine lăcuite, ținînd seama de
culoarea rochiei și a rujului de buze ;
- părul îl vom pune pe bigudiuri și vom pulveriza peste
el un lac fixativ ;
- se perie dinții cu puțin bicarbonat de sodiu pentru a le da
strălucire ( dar nu trebuie să abuzăm de acest procedeu ) ;
- un duș cu apă călduță înviorează organismul.
Se va pulveriza apoi la subsuori un deodorant ;
- se aplică pe obraz masca adecvată ;
- ne întindem pe pat într-o stare de perfectă relaxare,
aplicăm pe ochi tampoane de vată îmbibate într-o
infuzie de albăstrele sau mușețel și rămînem astfel 10-15
minute ( dacă avem picioarele foarte obosite le ungem
cu o cremă camforată ) ;
- se scoate masca cu o bucată de tifon înmuiată în apă
călduță și se efectuează o pulverizare cu o loțiune tonică ;
- se aplică din nou crema hrănitoare ( ten uscat ) și de zi
( ten gras ) ;
- se scot bigudiurile și se perie ușor părul ;
- putem începe machiajul care va beneficia de o piele
odihnită, după care ne îmbrăcăm și ne parfumăm discret.
Îngrijirea, Igiena și Toaleta Cîinelui Partea 1
ÎNGRIJIREA, IGIENA ȘI TOALETA CÎINELUI
Partea 1
Cîinele nu este un animal pretențios.
Dacă i se asigură hrana potrivită, îndestulătoare,
un adăpost de intemperii, mișcare suficientă și
puțină afecțiune, se va simți perfect satisfăcut
și ne va răsplăti însutit.
În genere cîinilor nu le pasă dacă se murdăresc
și nici nu prea evită locurile lipsite de igienă
( cățelandrii au chiar o deosebită atracție spre
astfel de zone ).
Dar părul și praful ce se adună de pe urma cîinelui
are importanță și pentru sănătatea omului, așa
că pare firesc ca menținerea în stare de curățenie
și sănătate a cîinelui să fie o preocupare permanentă.
Zilnic cîteva minute vor fi deci destinate acestei
îngrijiri.
Ea constă într-o periere sau pieptănare, după cum
este cazul, însoțită de un examen sumar al corpului
pentru a detecta la timp rănile, paraziții, scaieții
sau frunzele din blană.
Totodată vom observa orice stare neobișnuită,
premergătoare unei boli.
Avantajul toaletei zilnice este și acela că face cîinele
să devină mai docil, obișnuindu-se rapid să fie manipulat
de stăpînul lui, așezat sau culcat pe o parte sau alta,
după cum cere periatul.
Săptămînal este bine să se examineze atent dantura,
unghiile, ochii și urechile.
În special la rasele cu urechi lungi aceasta este o sarcină
ce nu poate fi neglijată.
Dacă de la plimbare cîinele s-a întors cu picioarele și
blana murdare de noroi, este bine să-i spălăm imediat
într-un loghean părțile murdare, să i le ștergem cu o
cîrpă și de-abia apoi să-i dăm drumul în casă.
Astfel, tot noroiul de pe labe, după ce se va usca, se va
împrăștia prin casă.
Controlați de asemenea dacă între degetele și unghiile
cîinelui sau între pernițe nu s-au adunat corpuri străine:
pietricele, scaieți și mai aler pir, deoarece frecvent
pătrunderea acestei plante produce inflamații grave și
infecții.
Dacă eventual s-a lipit bitum sau asfalt de picioarele
cîinelui, el poate fi îndepărtat cu ajutorul unui tampon
înmuiat în acetonă.
După masă este bine să ștergeți botul cîinelui cu un
prosop anume destinat acestui scop.
Se va obișnui repede și va aștepta cuminte, după ce a
terminat de mîncat, să-l ștergeți.
Este mai bine să o faceți dv. pentru a anticipa o operație
pe care o va face singur, dar pe covorul din sufragerie.
Culcușul cîinelui trebuie păstrat curat, scuturat de praf,
ținut la aer și schimbat la interval de cca o lună.
Mulți cîini ascund în culcușul lor alimente, oase etc.
Este bine să supravegheați aceste comportări, deoarece
nedepistate la timp pot deveni locuri rău mirositoare.
Cel mai bine este să fie dezvățați de asemenea obicei.
Primele săptămîni, pînă ce puiul este învățat să nu facă
în casă, sînt dificile.
De aceea este bine, pentru a-l desprinde cu igiena și cu
obligația ca nevoile să și le satisfacă afară, să-l ducem
cît mai des la aer.
( Dacă există posibilitatea, încă de mici puii pot fi scoși
afară în iarbă cu lădița lor cu tot).
Cînd ajunge la 2 - 3 luni, din două în două ore, cu
lesa, cățelul trebuie scos afară.
Cel mai bine este de fapt ca ziua să înceapă și să se
termine cu ,,ieșitul afară”.
În felul acesta, foarte repede va învăța să fie curat.
Concomitent, locurile în care cățelandrii fac în casă,
pentru a nu deveni puncte preferate spre care să fie
atrași de miros, vor fi imediat spălate și dezifectate
cu un deodorant; mirosul acestuia îi va îndepărta.
Periatul și pieptănatul
Îngrijirea, Igiena și Toaleta Cîinelui Partea 1
ÎNGRIJIREA, IGIENA ȘI TOALETA CÎINELUI
Partea 1
Cîinele nu este un animal pretențios.
Dacă i se asigură hrana potrivită, îndestulătoare,
un adăpost de intemperii, mișcare suficientă și
puțină afecțiune, se va simți perfect satisfăcut
și ne va răsplăti însutit.
În genere cîinilor nu le pasă dacă se murdăresc
și nici nu prea evită locurile lipsite de igienă
( cățelandrii au chiar o deosebită atracție spre
astfel de zone ).
Dar părul și praful ce se adună de pe urma cîinelui
are importanță și pentru sănătatea omului, așa
că pare firesc ca menținerea în stare de curățenie
și sănătate a cîinelui să fie o preocupare permanentă.
Zilnic cîteva minute vor fi deci destinate acestei
îngrijiri.
Ea constă într-o periere sau pieptănare, după cum
este cazul, însoțită de un examen sumar al corpului
pentru a detecta la timp rănile, paraziții, scaieții
sau frunzele din blană.
Totodată vom observa orice stare neobișnuită,
premergătoare unei boli.
Avantajul toaletei zilnice este și acela că face cîinele
să devină mai docil, obișnuindu-se rapid să fie manipulat
de stăpînul lui, așezat sau culcat pe o parte sau alta,
după cum cere periatul.
Săptămînal este bine să se examineze atent dantura,
unghiile, ochii și urechile.
În special la rasele cu urechi lungi aceasta este o sarcină
ce nu poate fi neglijată.
Dacă de la plimbare cîinele s-a întors cu picioarele și
blana murdare de noroi, este bine să-i spălăm imediat
într-un loghean părțile murdare, să i le ștergem cu o
cîrpă și de-abia apoi să-i dăm drumul în casă.
Astfel, tot noroiul de pe labe, după ce se va usca, se va
împrăștia prin casă.
Controlați de asemenea dacă între degetele și unghiile
cîinelui sau între pernițe nu s-au adunat corpuri străine:
pietricele, scaieți și mai aler pir, deoarece frecvent
pătrunderea acestei plante produce inflamații grave și
infecții.
Dacă eventual s-a lipit bitum sau asfalt de picioarele
cîinelui, el poate fi îndepărtat cu ajutorul unui tampon
înmuiat în acetonă.
După masă este bine să ștergeți botul cîinelui cu un
prosop anume destinat acestui scop.
Se va obișnui repede și va aștepta cuminte, după ce a
terminat de mîncat, să-l ștergeți.
Este mai bine să o faceți dv. pentru a anticipa o operație
pe care o va face singur, dar pe covorul din sufragerie.
Culcușul cîinelui trebuie păstrat curat, scuturat de praf,
ținut la aer și schimbat la interval de cca o lună.
Mulți cîini ascund în culcușul lor alimente, oase etc.
Este bine să supravegheați aceste comportări, deoarece
nedepistate la timp pot deveni locuri rău mirositoare.
Cel mai bine este să fie dezvățați de asemenea obicei.
Primele săptămîni, pînă ce puiul este învățat să nu facă
în casă, sînt dificile.
De aceea este bine, pentru a-l desprinde cu igiena și cu
obligația ca nevoile să și le satisfacă afară, să-l ducem
cît mai des la aer.
( Dacă există posibilitatea, încă de mici puii pot fi scoși
afară în iarbă cu lădița lor cu tot).
Cînd ajunge la 2 - 3 luni, din două în două ore, cu
lesa, cățelul trebuie scos afară.
Cel mai bine este de fapt ca ziua să înceapă și să se
termine cu ,,ieșitul afară”.
În felul acesta, foarte repede va învăța să fie curat.
Concomitent, locurile în care cățelandrii fac în casă,
pentru a nu deveni puncte preferate spre care să fie
atrași de miros, vor fi imediat spălate și dezifectate
cu un deodorant; mirosul acestuia îi va îndepărta.
Periatul și pieptănatul
Cauza Care Contribuie la Apariția Ridurilor
CAUZE CARE CONTRIBUIE LA APARIȚIA RIDURILOR
Cauzele care pot genera apariția ridurilor sînt multiple.
Vom trece în revistă cîteva pe care le considerăm mai
importante și pe care este bine să încercăm să le evităm.
- Contractarea exagerată, inutilă repetată a mușchilor
feței duce în timp la formarea ridurilor.
Aceasta se explică prin faptul că orice contracție a
acestor mușchi, denumiți și ,,pieloși”, datoriță raporturilor
lor strînse cu pielea, este însoțită de mișcarea pielii care îi
acoperă.
Regiunile care se ridează mai întîi sînt ochii, gura, nasul,
fruntea și bărbia, deoarece mușchii respectivi sînt mai
frecvent solicitați.
Unele stări sufletești depresive ( tristețea, supărarea )
dacă se repetă des, favorizează apariția pe față a unor
cute adînci, de cele mai multe ori definitive, în timp ce
starea de veselie, bună dispoziție nu au asemenea efect.
Explicația acestui fenomen este următoarea : în timpul
rîsului activează numai 13 mușchi, spre deosebire de stările
sufletești depresive cînd acționează aproximativ 60
de mușchi.
Rîsul spontan activează circulația sîngelui contribuind
la o mai bună hrănire a pielii.
Stările sufletești sînt exprimate de diferiți mușchi ai feței,
motiv pentru care ei au fost numiți și mușchii mimicii.
Astfel, unii exteriorizează tristețea sau severitatea, alții
durerea sau amenințarea, plăcerea sau dezgustul,
bunătatea sau răutatea.
În sfîrșit, mușchii feței iau parte la plîns și la rîs.
Unele persoane nu pot discuta fără să încrețească fruntea,
să se încrunte, să clipească etc., ele fiind expuse la
formarea precoce a ridurilor.
Ridurile produse prin contracturile excesive ale
mușchilor feței, deci prin extragerea mimicii poartă
denumirea de riduri de expresie.
- Expunerea nerațională la soare face ca pielea să se
deshidrateze, să se usuce, să se cojească, devenind
aspră și lipsită de suplețe, ceea ce favorizează apariția
ridurilor.
Helioterapia prezintă avantaje numai atunci cînd este
făcută rațional în mod treptat, fără a depăși un anumit de
expunere, începînd cu cîteva minute și ajungînd la maximum
2 ore.
Din păcate, multe persoane, din dorința de a se bronza
rapid, uită aceste recomandări și își expun obrazul neprotejat
la soare toată ziua, fără pauză.
- Lumina prea puternică face ca ochii să se strîngă, ceea ce
duce cu timpul la formarea unor cute cunoscute sub denumirea
de ,,laba gîștei”.
Prevenirea lor se realizează ușor, dacă purtăm ochelari de
soare cu lentile de bună calitate.
Din același motiv, persoanele mioape sau presbite nu trebuie
să neglijeze folosirea ochelarilor de vedere prescriși de
medicul oftalmolog.
- Cititul la lumina slabă sau în condiții necorespunzătoare
poate provoca, de asemenea, apariția ridurilor de la ochii.
De aceea, în timpul orelor de muncă la birou sau acasă,
sursa de lumina să fie așezată în fel încît să lumineze locul
de muncă din partea stîngă.
- Slăbirea, dacă are loc rapid, este urmată de apariția zbîrciturilor
( ridurilor )
Aceasta se explică, prin faptul că grăsimea reprezintă un
dublu suport, plastic și estetic, pentru piele, ea dînd feței
și corpului rotunjimile estetice caracteristice mai ales sexului
feminin.
Dacă grăsimea subcutanată dispare în urma unei slăbiri
excesive ( de exemplu, cura de slăbire ), dispare și suportul
care menține netezirea pielii.
Deosebit de important este faptul că grăsimea începe să
dispară mai întîi tocmai acolo unde prezența este mai
necesară, adică la nivelul feței, gîtului și mai tîrziu în rest.
Dacă totuși din motive de obezitate sîntem nevoiți să ne
micșorăm greutatea, aceasta o vom face treptat, sub control
medical, deoarece pielea lipsită în mod rapid și nerațional
de suportul ei, grăsimea, se va deplasa formînd cute
întocmai ca o mănușă prea largă, ceea ce îi imprimă un
aspect bătrînicios.
- Factorii meteorologici ( vînt, soare, frig, căldură, umiditate,
variații de temperatură ) la care se adaugă poluarea atmosferică,
au o acțiune netă asupra tenului.
Ne putem da seama de aceasta dacă privim fața și mîinile
agricultorilor, marinarilor și în general a celor care prin
profesiunea lor sînt obligați să stea mult în soare și intemperii.
Diferența dintre părțile acoperite de îmbrăcăminte și cele
expuse factorilor atmosferici este izbitoare.
Iată de ce prima condiție pentru menținerea obrazului într-o
stare de sănătate perfectă este protejarea lui împotriva acțiunii
dăunătoare a acestor factori.
Nu trebuie neglijat nici faptul că practicarea sporturilor
în aer liber, fără a lua măsuri de protejare a tenului împotriva
factorilor atmosferici, duce la formarea ridurilor chiar pe
o piele tînără.
- Lipsa dinților modifică enorm fizionomia prin retracția
buzelor, înfundarea obrajilor și scurtarea diametrului vertical
al feței, ceea ce, de asemenea, îmbătrînește figura.
Completarea danturii sau purtarea unor proteze bine executate
redă figurii conturul normal și un aspect mai tineresc.
- Tulburările nervoase ale glandelor cu secreție internă și
ale tubului digestiv pot cauza apariția precoce a ridurilor.
Se știe că între corp și starea sufletească există o strînsă
interdependență.
Astfel, deficiențele funcționale ale organelor interne își
pun amprenta și la nivelul pielii.
În condițiile vieții moderne, trepidante, mușchii mimicii au
numeroase motive de a se contracta.
- Modul defectuos de viață.
Consumul exagerat de băutori alcoolice, cafea și tutun, insomnia,
nerespectarea orelor absolut necesare pentru odihnă, excesele
de tot felul și în general o viață dezordonată duc la formarea
cearcănelor, apoi a ridurilor pe pleoape, care dau figurii un
aspect obosit, cutele din jurul ochilor devenind din ce în ce
mai adînci.
- Lipsa de îngrijire sau o îngrijire prost înțeleasă a tenului.
Persoanele cu un ten uscat se ridează de timpuriu din pricina
lipsei stratului protector de sebum.
Folosirea pe un ten uscat a preparatelor cosmetice destinate
îngrijirii tenului gras duce implicit la formarea ridurilor.
De aceea, dacă avem tenul uscat, vom evita să folosim pentru
îngrijirea lui săpunul, apa caldă, soluțiile alcoolice, soluțiile
astrigente, glicerina și loțiunile degresante.
Glicerina și produsele puternic degresante vor fi evitate și
în cazul unui ten gras deoarece prima absoarbe apa din țesuturi,
iar abuzul de degresante îndepărtează prea drastic stratul de
grăsime de pe piele supunînd glandele sebacee la o activitate
sporită.
Utilizarea abuzivă de creme care conțin bismut sau mercur
în scopul de a îndepărta pistruii sau petele usucă, ofilește
și redează pielea.
Ele vor trebui folosite numai cu avizul medicului, care va
prescrie și aplica la momentul potrivit creme hrănitoare.
- Machiajul poate duce la apariția ridurilor ?
Dacă este de bună calitate și adecvat pielii respective, machiajul
are în afara scopului estetic și un rol protector al pielii,
contribuind la întîrzierea apariției ridurilor.
Desigur, abuzul de cosmetice poate duce printre altele la
pierderea tonicității țesuturilor și la consecințe acestei pierderi.
Este deci foarte important ca pielea să respire în cursul nopții,
o curățire riguroasă înainte de culcare fiind astfel imperios
necesară.
Cauza Care Contribuie la Apariția Ridurilor
CAUZE CARE CONTRIBUIE LA APARIȚIA RIDURILOR
Cauzele care pot genera apariția ridurilor sînt multiple.
Vom trece în revistă cîteva pe care le considerăm mai
importante și pe care este bine să încercăm să le evităm.
- Contractarea exagerată, inutilă repetată a mușchilor
feței duce în timp la formarea ridurilor.
Aceasta se explică prin faptul că orice contracție a
acestor mușchi, denumiți și ,,pieloși”, datoriță raporturilor
lor strînse cu pielea, este însoțită de mișcarea pielii care îi
acoperă.
Regiunile care se ridează mai întîi sînt ochii, gura, nasul,
fruntea și bărbia, deoarece mușchii respectivi sînt mai
frecvent solicitați.
Unele stări sufletești depresive ( tristețea, supărarea )
dacă se repetă des, favorizează apariția pe față a unor
cute adînci, de cele mai multe ori definitive, în timp ce
starea de veselie, bună dispoziție nu au asemenea efect.
Explicația acestui fenomen este următoarea : în timpul
rîsului activează numai 13 mușchi, spre deosebire de stările
sufletești depresive cînd acționează aproximativ 60
de mușchi.
Rîsul spontan activează circulația sîngelui contribuind
la o mai bună hrănire a pielii.
Stările sufletești sînt exprimate de diferiți mușchi ai feței,
motiv pentru care ei au fost numiți și mușchii mimicii.
Astfel, unii exteriorizează tristețea sau severitatea, alții
durerea sau amenințarea, plăcerea sau dezgustul,
bunătatea sau răutatea.
În sfîrșit, mușchii feței iau parte la plîns și la rîs.
Unele persoane nu pot discuta fără să încrețească fruntea,
să se încrunte, să clipească etc., ele fiind expuse la
formarea precoce a ridurilor.
Ridurile produse prin contracturile excesive ale
mușchilor feței, deci prin extragerea mimicii poartă
denumirea de riduri de expresie.
- Expunerea nerațională la soare face ca pielea să se
deshidrateze, să se usuce, să se cojească, devenind
aspră și lipsită de suplețe, ceea ce favorizează apariția
ridurilor.
Helioterapia prezintă avantaje numai atunci cînd este
făcută rațional în mod treptat, fără a depăși un anumit de
expunere, începînd cu cîteva minute și ajungînd la maximum
2 ore.
Din păcate, multe persoane, din dorința de a se bronza
rapid, uită aceste recomandări și își expun obrazul neprotejat
la soare toată ziua, fără pauză.
- Lumina prea puternică face ca ochii să se strîngă, ceea ce
duce cu timpul la formarea unor cute cunoscute sub denumirea
de ,,laba gîștei”.
Prevenirea lor se realizează ușor, dacă purtăm ochelari de
soare cu lentile de bună calitate.
Din același motiv, persoanele mioape sau presbite nu trebuie
să neglijeze folosirea ochelarilor de vedere prescriși de
medicul oftalmolog.
- Cititul la lumina slabă sau în condiții necorespunzătoare
poate provoca, de asemenea, apariția ridurilor de la ochii.
De aceea, în timpul orelor de muncă la birou sau acasă,
sursa de lumina să fie așezată în fel încît să lumineze locul
de muncă din partea stîngă.
- Slăbirea, dacă are loc rapid, este urmată de apariția zbîrciturilor
( ridurilor )
Aceasta se explică, prin faptul că grăsimea reprezintă un
dublu suport, plastic și estetic, pentru piele, ea dînd feței
și corpului rotunjimile estetice caracteristice mai ales sexului
feminin.
Dacă grăsimea subcutanată dispare în urma unei slăbiri
excesive ( de exemplu, cura de slăbire ), dispare și suportul
care menține netezirea pielii.
Deosebit de important este faptul că grăsimea începe să
dispară mai întîi tocmai acolo unde prezența este mai
necesară, adică la nivelul feței, gîtului și mai tîrziu în rest.
Dacă totuși din motive de obezitate sîntem nevoiți să ne
micșorăm greutatea, aceasta o vom face treptat, sub control
medical, deoarece pielea lipsită în mod rapid și nerațional
de suportul ei, grăsimea, se va deplasa formînd cute
întocmai ca o mănușă prea largă, ceea ce îi imprimă un
aspect bătrînicios.
- Factorii meteorologici ( vînt, soare, frig, căldură, umiditate,
variații de temperatură ) la care se adaugă poluarea atmosferică,
au o acțiune netă asupra tenului.
Ne putem da seama de aceasta dacă privim fața și mîinile
agricultorilor, marinarilor și în general a celor care prin
profesiunea lor sînt obligați să stea mult în soare și intemperii.
Diferența dintre părțile acoperite de îmbrăcăminte și cele
expuse factorilor atmosferici este izbitoare.
Iată de ce prima condiție pentru menținerea obrazului într-o
stare de sănătate perfectă este protejarea lui împotriva acțiunii
dăunătoare a acestor factori.
Nu trebuie neglijat nici faptul că practicarea sporturilor
în aer liber, fără a lua măsuri de protejare a tenului împotriva
factorilor atmosferici, duce la formarea ridurilor chiar pe
o piele tînără.
- Lipsa dinților modifică enorm fizionomia prin retracția
buzelor, înfundarea obrajilor și scurtarea diametrului vertical
al feței, ceea ce, de asemenea, îmbătrînește figura.
Completarea danturii sau purtarea unor proteze bine executate
redă figurii conturul normal și un aspect mai tineresc.
- Tulburările nervoase ale glandelor cu secreție internă și
ale tubului digestiv pot cauza apariția precoce a ridurilor.
Se știe că între corp și starea sufletească există o strînsă
interdependență.
Astfel, deficiențele funcționale ale organelor interne își
pun amprenta și la nivelul pielii.
În condițiile vieții moderne, trepidante, mușchii mimicii au
numeroase motive de a se contracta.
- Modul defectuos de viață.
Consumul exagerat de băutori alcoolice, cafea și tutun, insomnia,
nerespectarea orelor absolut necesare pentru odihnă, excesele
de tot felul și în general o viață dezordonată duc la formarea
cearcănelor, apoi a ridurilor pe pleoape, care dau figurii un
aspect obosit, cutele din jurul ochilor devenind din ce în ce
mai adînci.
- Lipsa de îngrijire sau o îngrijire prost înțeleasă a tenului.
Persoanele cu un ten uscat se ridează de timpuriu din pricina
lipsei stratului protector de sebum.
Folosirea pe un ten uscat a preparatelor cosmetice destinate
îngrijirii tenului gras duce implicit la formarea ridurilor.
De aceea, dacă avem tenul uscat, vom evita să folosim pentru
îngrijirea lui săpunul, apa caldă, soluțiile alcoolice, soluțiile
astrigente, glicerina și loțiunile degresante.
Glicerina și produsele puternic degresante vor fi evitate și
în cazul unui ten gras deoarece prima absoarbe apa din țesuturi,
iar abuzul de degresante îndepărtează prea drastic stratul de
grăsime de pe piele supunînd glandele sebacee la o activitate
sporită.
Utilizarea abuzivă de creme care conțin bismut sau mercur
în scopul de a îndepărta pistruii sau petele usucă, ofilește
și redează pielea.
Ele vor trebui folosite numai cu avizul medicului, care va
prescrie și aplica la momentul potrivit creme hrănitoare.
- Machiajul poate duce la apariția ridurilor ?
Dacă este de bună calitate și adecvat pielii respective, machiajul
are în afara scopului estetic și un rol protector al pielii,
contribuind la întîrzierea apariției ridurilor.
Desigur, abuzul de cosmetice poate duce printre altele la
pierderea tonicității țesuturilor și la consecințe acestei pierderi.
Este deci foarte important ca pielea să respire în cursul nopții,
o curățire riguroasă înainte de culcare fiind astfel imperios
necesară.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
Postare
ANPC Termeni și Condiții