Tratament ( Pistrui )

TRATAMENT ( PISTRUI )



Încercările unor persoane de a lua medicamente la
întîmplare, care să determine dispariția lor, nu ar
fi cele mai indicate, date fiind consecințele ce le
pot avea asupra organismului.
Tratamentul lor are mai mult un caracter cosmetic,
fiind ajutat de o alimentație cu cruditați, fructe
proaspete ce conțin cantități mai mari de vitamina
C și PP.
Aplicarea de măsuri preventive este absolut necesară,
ele constînd în purtarea de pălării cu boruri mari și
aplicarea de creme sau loțiuni conținînd substanțe
protectoare și substanțe care albesc fața.
Tratamentul propiu-zis, constă din aplicarea seara
a unor măști conținînd iaurt, lapte acidulat, lămîie
sau drojdie de bere, în amestec cu apă oxigenată.
Dimineața, obrazul va fi spălat cu apă în care am
adăugat oțet ( o lingură la un litru de apă ) ; se aplică
apoi o cremă ecran.
În indicarea tratamentului trebuie ținut seama de
natura tenului și de sensibilitatea acestuia.
Cremele sau loțiunile pentru albire nu se vor aplica
în jurul ochilor.
În cursul tratamentului se vor folosi creme nutritive,
în special în jurul ochilor.
Tenurilor uscate le sînt indicate cremele, iar celor
grase loțiunile.
Loțiunile și cremele contra pistrilor sînt uneori
iritante, în special acelea pe bază de săruri de bismut
sau mercur ( vor fi folosite numai cu avizul medicului ).
Un rezultat bun se poate obține ,,peeling” care realizează
o descuamare a pielii.

Tratament ( Pistrui )

TRATAMENT ( PISTRUI )



Încercările unor persoane de a lua medicamente la
întîmplare, care să determine dispariția lor, nu ar
fi cele mai indicate, date fiind consecințele ce le
pot avea asupra organismului.
Tratamentul lor are mai mult un caracter cosmetic,
fiind ajutat de o alimentație cu cruditați, fructe
proaspete ce conțin cantități mai mari de vitamina
C și PP.
Aplicarea de măsuri preventive este absolut necesară,
ele constînd în purtarea de pălării cu boruri mari și
aplicarea de creme sau loțiuni conținînd substanțe
protectoare și substanțe care albesc fața.
Tratamentul propiu-zis, constă din aplicarea seara
a unor măști conținînd iaurt, lapte acidulat, lămîie
sau drojdie de bere, în amestec cu apă oxigenată.
Dimineața, obrazul va fi spălat cu apă în care am
adăugat oțet ( o lingură la un litru de apă ) ; se aplică
apoi o cremă ecran.
În indicarea tratamentului trebuie ținut seama de
natura tenului și de sensibilitatea acestuia.
Cremele sau loțiunile pentru albire nu se vor aplica
în jurul ochilor.
În cursul tratamentului se vor folosi creme nutritive,
în special în jurul ochilor.
Tenurilor uscate le sînt indicate cremele, iar celor
grase loțiunile.
Loțiunile și cremele contra pistrilor sînt uneori
iritante, în special acelea pe bază de săruri de bismut
sau mercur ( vor fi folosite numai cu avizul medicului ).
Un rezultat bun se poate obține ,,peeling” care realizează
o descuamare a pielii.

Stabilirea Diagnosticului Cosmetic al Pielii

STABILIREA DIAGNOSTICULUI COSMETIC AL PIELII



În cabinetele de specialitate se pot face următoarele
examene : examenul vizual, examenul prin palpare,
examenul cu lupa, examenul cu lampa Wood,
examenul cu pH-metru.

Examenul vizual urmărește: coloritul pielii; forma feței,
pentru efectuarea unor corecturi și alegerea maciajului
corespunzător; relieful ridurilor și gradul de îmbătrînire
a pielii.

Examenul prin palpare conduce la determinarea elasticității
și rezistenței epidermei.
Prin acest examen se poate stabili grosimea pielii, gradul
de hidratare sau deshidratare, tonicitatea etc.

Examenul cu lupa ajută la aprofundarea examenului vizual,
aceasta putînd scoate în evidență unele aspecte care nu
sînt sensibile cu ochiul liber.

Examenul cu lampa Wood.
Această lampă emite radiații ultraviolete, care produc o
fluorescență diferită a suprafețelor expuse.
Astfel dacă pielea este deshidratată, fluorescența este slabă;
în cazul pielii hidratate, fluorescența este puternică, la o piele
normală, fluorescența este violacee etc.

Examenul cu ajutorul pH-metrului.
Acest aparat indică gradul de aciditate sau alcalinitate a pielii.
În mod normal pielea sănătoasă are o reacție ușor acidă, un
pH de 5,5.
Această valoare poate varia în funcție de agenții externi,
digestie, alimentație sau de diferite afecțiuni ale pielii.
Prin determinarea pH-ului pielii, se urmărește aplicarea unui
tratament corespunzător cu produse care să readucă pielea
la un pH normal.
Rezultă deci necesitatea consultării unei specialiste, căci o
simplă clasificare a tenului în gras sau uscat, este insuficientă
și nu corespunde unei realități obiective.
Prin mijloacele menționate, specialista cercetează tenul din
mai multe puncte de vedere scoțînd la iveală starea de hidratare
profundă sau superficială, diferitele aspecte de culoare ale pielii,
eventualitatea alterării culorii și cauzele care au determinat-o
( culoarea ideală este considerată atunci cînd tenul este roz
strălucitor ), aspectele de finețe ( cea normală avînd o granulație
fină, netedă și uniformă, pielea grasă fiind o piele care se
descuamează etc ).
Cercetînd modul cum reacționează pielea la diverși excitanți
se determină sensibilitatea ei.
examenul aprofundat va determina modul de funcționare a glandelor
sebacee: mărit, normal sau diminuat, precum și diferitelor
imperfecțiuni: păr de prisos, efelide ( pistrui ), cicatrice etc.
Vor fi scoase de asemenea, în evidență tulburările circulației
sanguine care determină cuperoza și în sfîrșit gradul de
îmbătrînire a pielii, deshidratarea ei și lipsa de elasticitatea.
Toate aceste constatări, cosmeticiana le consemnează
într-o fișă personală de îngrijire cosmetică cuprinzînd
datele personale ca urmare a examenului efectuat și indicațiile
de tratament în cabinetul de cosmetică sau la domiciliu.
Există tipuri de piele a căror îngrijire impune - cel puțin
pînă la normalizarea lor - tratarea în cadrul cabinetului cosmetic.
În această situație se află persoanele cu tenul pletoric,
avînd pielea groasă cu aspect cărnos, permanent congestionată
sau la cel mai mic efort, porii dilatați și o pilozitate crescută.
Pe lîngă prescripțiile medicale corespunzătoare cauzelor care
întrețin astfel de situații, tratamentul la cosmeticiană este
absolut necesar.
Un alt caz îl reprezintă tenul cașectic - la care datoriră hrănirii
insuficiente a pielii, funcțiile sînt diminuate, chiar atrofiate,
pielea se prezintă palidă - avînd aspectul unei foi de pergament,
este subțire și uscată, lipsită de elasticitate.
Pentru început, tratamentul cosmetic urmărește hrănirea
și tonificarea pielii, după care, reintrînd în normal, se vor putea
continua la domiciliu îngrijirile recomandate de specialistă.
Tenul senil - care debutează printr-o uscăciune excesivă a pielii,
prin apariția ridurilor și a edemelor în special la ochi, poate
fi tratat, deoarece procesul respectiv evoluează lent, hrănim
țesuturile pentru a le păstra cît mai mult timp elasticitatea
și tonicitatea.
Momentul apariției fenomenelor specifice tenului senil
sînt diferențiate de la individ la individ, în funcție de diverși
factori: ereditatea și anumite boli și chiar îngrijirea igieno-
cosmetică necorespunzătoare.
Tratamentul cosmetic instituit poate încetini fenomenele
de senilitate a pielii prin diferite procedee care variază
activarea circulației sanguine, hidratarea, revitalizarea și
tonificarea țesutului cutanat.
Rezultate satisfăcătoare în tratamentul tenului acneic
nu se pot obține decît printr-un tratament complex, prescris
de medic și completat local de cosmeticiană.
Eșecurile în cazul acestei afecțiuni cutanate se datoresc
de cele mai multe ori faptului că se minimalizează
îngrijirile locale care au în acest caz o importanță deosebită.

Stabilirea Diagnosticului Cosmetic al Pielii

STABILIREA DIAGNOSTICULUI COSMETIC AL PIELII



În cabinetele de specialitate se pot face următoarele
examene : examenul vizual, examenul prin palpare,
examenul cu lupa, examenul cu lampa Wood,
examenul cu pH-metru.

Examenul vizual urmărește: coloritul pielii; forma feței,
pentru efectuarea unor corecturi și alegerea maciajului
corespunzător; relieful ridurilor și gradul de îmbătrînire
a pielii.

Examenul prin palpare conduce la determinarea elasticității
și rezistenței epidermei.
Prin acest examen se poate stabili grosimea pielii, gradul
de hidratare sau deshidratare, tonicitatea etc.

Examenul cu lupa ajută la aprofundarea examenului vizual,
aceasta putînd scoate în evidență unele aspecte care nu
sînt sensibile cu ochiul liber.

Examenul cu lampa Wood.
Această lampă emite radiații ultraviolete, care produc o
fluorescență diferită a suprafețelor expuse.
Astfel dacă pielea este deshidratată, fluorescența este slabă;
în cazul pielii hidratate, fluorescența este puternică, la o piele
normală, fluorescența este violacee etc.

Examenul cu ajutorul pH-metrului.
Acest aparat indică gradul de aciditate sau alcalinitate a pielii.
În mod normal pielea sănătoasă are o reacție ușor acidă, un
pH de 5,5.
Această valoare poate varia în funcție de agenții externi,
digestie, alimentație sau de diferite afecțiuni ale pielii.
Prin determinarea pH-ului pielii, se urmărește aplicarea unui
tratament corespunzător cu produse care să readucă pielea
la un pH normal.
Rezultă deci necesitatea consultării unei specialiste, căci o
simplă clasificare a tenului în gras sau uscat, este insuficientă
și nu corespunde unei realități obiective.
Prin mijloacele menționate, specialista cercetează tenul din
mai multe puncte de vedere scoțînd la iveală starea de hidratare
profundă sau superficială, diferitele aspecte de culoare ale pielii,
eventualitatea alterării culorii și cauzele care au determinat-o
( culoarea ideală este considerată atunci cînd tenul este roz
strălucitor ), aspectele de finețe ( cea normală avînd o granulație
fină, netedă și uniformă, pielea grasă fiind o piele care se
descuamează etc ).
Cercetînd modul cum reacționează pielea la diverși excitanți
se determină sensibilitatea ei.
examenul aprofundat va determina modul de funcționare a glandelor
sebacee: mărit, normal sau diminuat, precum și diferitelor
imperfecțiuni: păr de prisos, efelide ( pistrui ), cicatrice etc.
Vor fi scoase de asemenea, în evidență tulburările circulației
sanguine care determină cuperoza și în sfîrșit gradul de
îmbătrînire a pielii, deshidratarea ei și lipsa de elasticitatea.
Toate aceste constatări, cosmeticiana le consemnează
într-o fișă personală de îngrijire cosmetică cuprinzînd
datele personale ca urmare a examenului efectuat și indicațiile
de tratament în cabinetul de cosmetică sau la domiciliu.
Există tipuri de piele a căror îngrijire impune - cel puțin
pînă la normalizarea lor - tratarea în cadrul cabinetului cosmetic.
În această situație se află persoanele cu tenul pletoric,
avînd pielea groasă cu aspect cărnos, permanent congestionată
sau la cel mai mic efort, porii dilatați și o pilozitate crescută.
Pe lîngă prescripțiile medicale corespunzătoare cauzelor care
întrețin astfel de situații, tratamentul la cosmeticiană este
absolut necesar.
Un alt caz îl reprezintă tenul cașectic - la care datoriră hrănirii
insuficiente a pielii, funcțiile sînt diminuate, chiar atrofiate,
pielea se prezintă palidă - avînd aspectul unei foi de pergament,
este subțire și uscată, lipsită de elasticitate.
Pentru început, tratamentul cosmetic urmărește hrănirea
și tonificarea pielii, după care, reintrînd în normal, se vor putea
continua la domiciliu îngrijirile recomandate de specialistă.
Tenul senil - care debutează printr-o uscăciune excesivă a pielii,
prin apariția ridurilor și a edemelor în special la ochi, poate
fi tratat, deoarece procesul respectiv evoluează lent, hrănim
țesuturile pentru a le păstra cît mai mult timp elasticitatea
și tonicitatea.
Momentul apariției fenomenelor specifice tenului senil
sînt diferențiate de la individ la individ, în funcție de diverși
factori: ereditatea și anumite boli și chiar îngrijirea igieno-
cosmetică necorespunzătoare.
Tratamentul cosmetic instituit poate încetini fenomenele
de senilitate a pielii prin diferite procedee care variază
activarea circulației sanguine, hidratarea, revitalizarea și
tonificarea țesutului cutanat.
Rezultate satisfăcătoare în tratamentul tenului acneic
nu se pot obține decît printr-un tratament complex, prescris
de medic și completat local de cosmeticiană.
Eșecurile în cazul acestei afecțiuni cutanate se datoresc
de cele mai multe ori faptului că se minimalizează
îngrijirile locale care au în acest caz o importanță deosebită.

Un Spate Drept, o Ținută Corectă

UN SPATE DREPT, O ȚINUTĂ CORECTĂ


Dacă obișnuim să stăm mult timp aplecați asupra mesei
de lucru, a planșetei sau a biroului sau dacă adoptăm din
neglijență sau din comoditate o poziție necorespunzătoare,
este posibil să observăm unele consecințe negative asupra
ținutei corpului.
O ținută incorectă nu este deci numai o problemă de estetică,
ci ea are urmări și asupra stării fiziologice generale, mai ales
dacă am depășit vîrsta de 40 de ani.
Educarea, privind ținuta corectă, trebuie să înceapă din
copilărie, mai ales atunci cînd observăm la copil tendința de
curbare a spatelui, sau o musculatură a spatelui insuficient
dezvoltată.
Ea trebuie să constituie, prin urmare, o preocupare permanentă.
Viciile posturale se manifestă - unele din ele - încă din
perioada copilăriei și a adolescenței, astfel :
Scolioza - care este o deviație a coloanei vertebrale - antrenează
o disimetrie a umerilor.
Ea  s-ar datora unei predispoziții ereditare, rahitismul sau
unei debilități generale.
Cifoza - este o curbură exagerată a spatelui.

Cifoza

Hiperlordoza - adîncirea exagerată a șalelor, situație care intervine
atunci cînd curbura naturală a coloanei vertebrale la nivelul
șalelor este prea accentuată.

Hiperlordoza

În acest caz fesele îndreptate mult spre spate, care apare mult
curbat, gîtul are tendința spre înainte, consecințele unei atare
stări diferind de la o persoană la alta, în funcție de greutatea
corpului, vîrsta etc.
La femeile slabe și musculoase hiperlordoza nu este dureroasă,
în schimb la femeile grase, după o zi de muncă obositoare pot
apărea durerile.
Femeile tinere rezolvă aceste dureri după un repaus bun.
Pe măsură ce înaintează în vîrstă, însă, durerile apar mai
accentuate la orice efort și repaus chiar prelungit nu le mai
poate calma.
Toate aceste neajunsuri necesită un tratament complex
care vizează regimul alimentar, gimnastica medicală, tratamentul
medicamentos etc., care vor fi prescrise de medicul de specialitate.
Preventiv se recomandă ca după terminarea lucrului să facem
o plimbare de cel puțin o jumătate de oră.
Dacă lucrăm la birou, după cîteva ore de lucru, sînt necesare
cîteva minute de relaxare.

Exerciții de relaxare

Unele persoane au o idee greșită despre relaxare, considerînd
că aceasta constă din a nu face nimic.
Or, în aceste minute de relaxare, efectuînd cîteva exerciții de
gimnastică, ne vom destinde.
Efectuînd lucru de mînă - acasă - să ne îngrijim de un scaun
al cărui spătar să nu fie prea înalt, punînd și o perniță de șale.
Foarte importantă este adaptarea unei poziții corecte la lucru.

Poziție corectă de lucru

Masa de bucătărie să fie la înălțimea corespunzătoare taliei.
Dușurile sînt excelente, ele joacă rolul unui masaj acționînd
asupra terminațiilor nervoase și a vaselor sanguine.
Cu ocazia dușului sau băii, se va freca spatele cu o perie
specială cu coadă sau cu o mănușă de baie aspră.
În felul acesta vor fi îndepărtate celulele moarte, activîndu-se
totodată circulația sîngelui.
Automasajul spatelui, deși operațiune mai dificilă, este foarte
indicat și se execută cu palmele și degetele întinse, sau cu
partea dorsală a mîinilor și degetelor.
Se fac mișcări de jos în sus, dinspre regiunea feselor pînă
sub omoplat.

Automasajul spatelui

Mișcările simetrice de o parte și de alta a coloanei vertebrale,
vor fi urmate de mișcări de fricțiune energică ( cu partea
dorsală a mîinilor ) mai ales în regiunea șalelor.

Fricțiune în zona șalelor

Îngroșarea cefei va fi combătută prin masarea zilnică a
regiunii respective și prin exerciții de gimnastică, care
să antreneze în special mușchii gîtului.
Pielea spatelui, din cauza numeroaselor glande sebacee
plasate în această regiune, este în cele mai multe cazuri
grasă și deseori presărată cu puncte negre sau chiar coșuri.
Mai rar pielea este uscată, lipsită de suplețe și se descuamează.
În primul caz, pielea spatelui va fi dezinfectată zilnic dimineața
și seara, cu o loțiune pe bază de acid salicilic 1 g, rezorcină 1 g,
sulf 4 g, glicerină 10 g, alcool 70 de grade pînă la 100 ml.
În al doilea caz se va aplica după fiecare spălat un strat
subțire de cold-cremă.
Unele persoane au spatele presărat cu pistrui foarte rezistenți
la tratament.
Îndepărtarea lor o putem obține prin aplicarea de creme pe
bază de bismut sau mercur, iar cazurile mai rebele, se va
recurge la peeling cu soluții concentrate de rozorcină și acid
sacilic, dar cel mai bine mergeți să consultați medicul
specialist, să vă dea un tratament pentru pistrui.

Un Spate Drept, o Ținută Corectă

UN SPATE DREPT, O ȚINUTĂ CORECTĂ


Dacă obișnuim să stăm mult timp aplecați asupra mesei
de lucru, a planșetei sau a biroului sau dacă adoptăm din
neglijență sau din comoditate o poziție necorespunzătoare,
este posibil să observăm unele consecințe negative asupra
ținutei corpului.
O ținută incorectă nu este deci numai o problemă de estetică,
ci ea are urmări și asupra stării fiziologice generale, mai ales
dacă am depășit vîrsta de 40 de ani.
Educarea, privind ținuta corectă, trebuie să înceapă din
copilărie, mai ales atunci cînd observăm la copil tendința de
curbare a spatelui, sau o musculatură a spatelui insuficient
dezvoltată.
Ea trebuie să constituie, prin urmare, o preocupare permanentă.
Viciile posturale se manifestă - unele din ele - încă din
perioada copilăriei și a adolescenței, astfel :
Scolioza - care este o deviație a coloanei vertebrale - antrenează
o disimetrie a umerilor.
Ea  s-ar datora unei predispoziții ereditare, rahitismul sau
unei debilități generale.
Cifoza - este o curbură exagerată a spatelui.

Cifoza

Hiperlordoza - adîncirea exagerată a șalelor, situație care intervine
atunci cînd curbura naturală a coloanei vertebrale la nivelul
șalelor este prea accentuată.

Hiperlordoza

În acest caz fesele îndreptate mult spre spate, care apare mult
curbat, gîtul are tendința spre înainte, consecințele unei atare
stări diferind de la o persoană la alta, în funcție de greutatea
corpului, vîrsta etc.
La femeile slabe și musculoase hiperlordoza nu este dureroasă,
în schimb la femeile grase, după o zi de muncă obositoare pot
apărea durerile.
Femeile tinere rezolvă aceste dureri după un repaus bun.
Pe măsură ce înaintează în vîrstă, însă, durerile apar mai
accentuate la orice efort și repaus chiar prelungit nu le mai
poate calma.
Toate aceste neajunsuri necesită un tratament complex
care vizează regimul alimentar, gimnastica medicală, tratamentul
medicamentos etc., care vor fi prescrise de medicul de specialitate.
Preventiv se recomandă ca după terminarea lucrului să facem
o plimbare de cel puțin o jumătate de oră.
Dacă lucrăm la birou, după cîteva ore de lucru, sînt necesare
cîteva minute de relaxare.

Exerciții de relaxare

Unele persoane au o idee greșită despre relaxare, considerînd
că aceasta constă din a nu face nimic.
Or, în aceste minute de relaxare, efectuînd cîteva exerciții de
gimnastică, ne vom destinde.
Efectuînd lucru de mînă - acasă - să ne îngrijim de un scaun
al cărui spătar să nu fie prea înalt, punînd și o perniță de șale.
Foarte importantă este adaptarea unei poziții corecte la lucru.

Poziție corectă de lucru

Masa de bucătărie să fie la înălțimea corespunzătoare taliei.
Dușurile sînt excelente, ele joacă rolul unui masaj acționînd
asupra terminațiilor nervoase și a vaselor sanguine.
Cu ocazia dușului sau băii, se va freca spatele cu o perie
specială cu coadă sau cu o mănușă de baie aspră.
În felul acesta vor fi îndepărtate celulele moarte, activîndu-se
totodată circulația sîngelui.
Automasajul spatelui, deși operațiune mai dificilă, este foarte
indicat și se execută cu palmele și degetele întinse, sau cu
partea dorsală a mîinilor și degetelor.
Se fac mișcări de jos în sus, dinspre regiunea feselor pînă
sub omoplat.

Automasajul spatelui

Mișcările simetrice de o parte și de alta a coloanei vertebrale,
vor fi urmate de mișcări de fricțiune energică ( cu partea
dorsală a mîinilor ) mai ales în regiunea șalelor.

Fricțiune în zona șalelor

Îngroșarea cefei va fi combătută prin masarea zilnică a
regiunii respective și prin exerciții de gimnastică, care
să antreneze în special mușchii gîtului.
Pielea spatelui, din cauza numeroaselor glande sebacee
plasate în această regiune, este în cele mai multe cazuri
grasă și deseori presărată cu puncte negre sau chiar coșuri.
Mai rar pielea este uscată, lipsită de suplețe și se descuamează.
În primul caz, pielea spatelui va fi dezinfectată zilnic dimineața
și seara, cu o loțiune pe bază de acid salicilic 1 g, rezorcină 1 g,
sulf 4 g, glicerină 10 g, alcool 70 de grade pînă la 100 ml.
În al doilea caz se va aplica după fiecare spălat un strat
subțire de cold-cremă.
Unele persoane au spatele presărat cu pistrui foarte rezistenți
la tratament.
Îndepărtarea lor o putem obține prin aplicarea de creme pe
bază de bismut sau mercur, iar cazurile mai rebele, se va
recurge la peeling cu soluții concentrate de rozorcină și acid
sacilic, dar cel mai bine mergeți să consultați medicul
specialist, să vă dea un tratament pentru pistrui.