Viitoarea Mamă și Problemele ei de Frumusețe

VIITOAREA MAMĂ ȘI PROBLEMELE EI DE FRUMUSEȚE


1. Bustul frumos și alăptarea.
2. Cum trebuie să se alimenteze viitoarea mamă.
3. Ce se va întîmpla cu abdomenul, își va reveni după naștere ?
4. Dacă apar pete pe față.
5. Situații noi în viața gravidei.
6. Ce să evite gravida ?
7. Pregătirea pentru alăptare.
8. Dantura gravidei


A deveni mamă este un lucru minunat.
Pentru a ne menține frumoase și înainte și după naștere
trebuie să respectăm anumite norme igienico-cosmetice.


1. Bustul frumos și alăptarea.
O problemă care frămîntă tinerele femei este aceea dacă
să-și alăpteze copilul, de teama deformării sînilor.
Despre alăptarea copilului de către mamă, specialiștii
susțin că nimic nu o poate înlocui, alăptarea avînd consecințe
favorabile nu numai asupra copilului ci și asupra stării
fizice și psihice a mamei.
În timpul sarcinii, femeia trebuie să păstreze o igienă
vestimentară deosebită, nerespectarea acesteia avînd
repercusiuni asupra sînilor.
Femeia gravidă va purta obligatoriu un sutien care va avea
cupele mai adînci și va fi întărit în partea de jos cu o bandă.
Trebuie avut grijă ca sutienul să nu apese sînii.
Dat fiind că în timpul sarcinii pieptul se va dezvolta, este
necesară schimbarea sutienului de mai multe ori în
această perioadă.
Pentru a combate eventualele dungi mici, roșii, de pe piept,
se va aplica zilnic o cremă conținînd vitamina A, dacă nu
există alte indicații speciale ale medicului.
Deoarece după alăptare pieptul revine la volumul său
normal, se impune și schimbarea sutienului.
Între două supturi, sînul fiind mai desumflat, va fi masat
cu aceeași cremă ca în timpul gravidității.

2. Cum trebuie să se alimenteze viitoarea mamă.
Regimul alimentar va fi indicat de medic, după caz ;
femeia gravidă trebuie să se ferească ,,a mînca pentru doi”.
Este necesar ca organismul să primească atît cît este
necesar pentru a asigura mamei și copilului substanțele
hrănitoare și mai ales vitaminele.
Sînt recomandate fructele și legumele, laptele și produsele
din lapte, în general alimentele care conțin vitamine,
calciu, fosfor.
Consumul băuturilor alcoolice este complet interzis în
timpul gravidității.
În timpul alăptării se recomandă în alimentație cît mai
multe crudități.
Pentru a nu căpăta varice și a atenua durerile ce se resimt
în picioare, nu trebuie stat prea mult în picioare, dar nici
pe scaun ( în afara indicațiilor speciale ).
Se recomandă mersul pe jos, iar acasă se vor ține pe cît
posibil picioarele întinse și mai ridicate decît restul corpului,
pentru activarea circulației sanguine.
Dimineața și seara se vor fricționa ușor picioarele cu un
burete, apoi se vor masa ( cu prudență ) folosind o cremă.
Un duș la picioare cu apă mai rece este indicat.

3. Ce se va întîmpla cu abdomenul, își va reveni după naștere ?
Răspunsul este afirmativ, dar sînt necesare unele precauții.
În timpul gravidității va trebui să se facă o gimnastică prenatală,
întărind pereții abdominali ; aceasta va folosi după naștere
pentru a recăpăta un abdomen normal.
Specialiștii recomandă chiar purtarea unui corset special
din luna a V-a care să apere mușchii abdominali de o
întindere excesivă.
În ceea ce privește vergeturile ( dungile roșii ) se va aplica o
cremă conținînd vitamina A, în lipsa altor indicații.

4. Dacă apar pete pe față.
Trebuie știut că datorită activității hormonale pot apărea
unele pete pe față care în majoritatea cazurilor dispar după
naștere sau odată cu reluarea normală a ciclului.
Dacă a apărut colorația gălbuie-maronie (,,masca sarcinii”),
ea dispare de la sine după naștere.
În nici un caz nu se vor folosi creme decolorante pe bază
de bismut și mercur, fiind dăunătoare gravidei.

5. Situații noi în viața gravidei.
Gravida nu trebuie să renunțe la îngrijirea cosmetică.
Menționăm că în această perioadă de timp tipul de piele
se poate schimba, pielea grasă poate deveni normală, iar
pielea uscată poate deveni grasă.
În acest caz ne vom adapta îngrijirea cosmetică la
noua situație.
Nu va fi neglijat nici părul, putînd interveni unele situații noi:
- o cădere a părului în timpul sarcinii, sau la 2 - 3 luni după
naștere ;
- în perioada gravidității poate apărea păr de prisos ( pe obraz
și bărbie ).
Situația se va reglementa după naștere ; în aceste regiuni părul
va fi cel mult decolorat cu apă oxigenată.

6. Ce să evite gravida.
- se vor evita băile calde sau prea prelungite, fiind obositoare ;
- îmbrăcămintea gravidei trebuie să fie comodă, tocurile nu
prea înalte, dar nici prea joase.

7. Pregătirea pentru alăptare.
În acest scopt sînii vor fi spălați dimineața cu apă rece, după
care se vor șterge sfîrcurile cu un prosop aspru timp de 1 minut,
apoi se vor unge cu un ulei vegetal, masînd ușor ; se va evita
astfel și apariția de crăpături.
Pregătirea pentru alăptare începe din penultima lună înainte
de naștere.

8. Dantura gravidei.
În sfîrșit, dar nu și pe ultimul loc, este îngrijirea danturii.
Mai mult ca oricînd, în această perioadă, femeia trebuie să
acorde o grijă deosebită danturii.
Medicul stomatolog va fi vizitat mai des, el va face controlul
și va indica tratamentul ce trebuie urmat.
Și astfel, respectînd cîteva indicații și bineînțeles cele ale
medicului specialist, putem fi și mame și frumoase.

Viitoarea Mamă și Problemele ei de Frumusețe

VIITOAREA MAMĂ ȘI PROBLEMELE EI DE FRUMUSEȚE


1. Bustul frumos și alăptarea.
2. Cum trebuie să se alimenteze viitoarea mamă.
3. Ce se va întîmpla cu abdomenul, își va reveni după naștere ?
4. Dacă apar pete pe față.
5. Situații noi în viața gravidei.
6. Ce să evite gravida ?
7. Pregătirea pentru alăptare.
8. Dantura gravidei


A deveni mamă este un lucru minunat.
Pentru a ne menține frumoase și înainte și după naștere
trebuie să respectăm anumite norme igienico-cosmetice.


1. Bustul frumos și alăptarea.
O problemă care frămîntă tinerele femei este aceea dacă
să-și alăpteze copilul, de teama deformării sînilor.
Despre alăptarea copilului de către mamă, specialiștii
susțin că nimic nu o poate înlocui, alăptarea avînd consecințe
favorabile nu numai asupra copilului ci și asupra stării
fizice și psihice a mamei.
În timpul sarcinii, femeia trebuie să păstreze o igienă
vestimentară deosebită, nerespectarea acesteia avînd
repercusiuni asupra sînilor.
Femeia gravidă va purta obligatoriu un sutien care va avea
cupele mai adînci și va fi întărit în partea de jos cu o bandă.
Trebuie avut grijă ca sutienul să nu apese sînii.
Dat fiind că în timpul sarcinii pieptul se va dezvolta, este
necesară schimbarea sutienului de mai multe ori în
această perioadă.
Pentru a combate eventualele dungi mici, roșii, de pe piept,
se va aplica zilnic o cremă conținînd vitamina A, dacă nu
există alte indicații speciale ale medicului.
Deoarece după alăptare pieptul revine la volumul său
normal, se impune și schimbarea sutienului.
Între două supturi, sînul fiind mai desumflat, va fi masat
cu aceeași cremă ca în timpul gravidității.

2. Cum trebuie să se alimenteze viitoarea mamă.
Regimul alimentar va fi indicat de medic, după caz ;
femeia gravidă trebuie să se ferească ,,a mînca pentru doi”.
Este necesar ca organismul să primească atît cît este
necesar pentru a asigura mamei și copilului substanțele
hrănitoare și mai ales vitaminele.
Sînt recomandate fructele și legumele, laptele și produsele
din lapte, în general alimentele care conțin vitamine,
calciu, fosfor.
Consumul băuturilor alcoolice este complet interzis în
timpul gravidității.
În timpul alăptării se recomandă în alimentație cît mai
multe crudități.
Pentru a nu căpăta varice și a atenua durerile ce se resimt
în picioare, nu trebuie stat prea mult în picioare, dar nici
pe scaun ( în afara indicațiilor speciale ).
Se recomandă mersul pe jos, iar acasă se vor ține pe cît
posibil picioarele întinse și mai ridicate decît restul corpului,
pentru activarea circulației sanguine.
Dimineața și seara se vor fricționa ușor picioarele cu un
burete, apoi se vor masa ( cu prudență ) folosind o cremă.
Un duș la picioare cu apă mai rece este indicat.

3. Ce se va întîmpla cu abdomenul, își va reveni după naștere ?
Răspunsul este afirmativ, dar sînt necesare unele precauții.
În timpul gravidității va trebui să se facă o gimnastică prenatală,
întărind pereții abdominali ; aceasta va folosi după naștere
pentru a recăpăta un abdomen normal.
Specialiștii recomandă chiar purtarea unui corset special
din luna a V-a care să apere mușchii abdominali de o
întindere excesivă.
În ceea ce privește vergeturile ( dungile roșii ) se va aplica o
cremă conținînd vitamina A, în lipsa altor indicații.

4. Dacă apar pete pe față.
Trebuie știut că datorită activității hormonale pot apărea
unele pete pe față care în majoritatea cazurilor dispar după
naștere sau odată cu reluarea normală a ciclului.
Dacă a apărut colorația gălbuie-maronie (,,masca sarcinii”),
ea dispare de la sine după naștere.
În nici un caz nu se vor folosi creme decolorante pe bază
de bismut și mercur, fiind dăunătoare gravidei.

5. Situații noi în viața gravidei.
Gravida nu trebuie să renunțe la îngrijirea cosmetică.
Menționăm că în această perioadă de timp tipul de piele
se poate schimba, pielea grasă poate deveni normală, iar
pielea uscată poate deveni grasă.
În acest caz ne vom adapta îngrijirea cosmetică la
noua situație.
Nu va fi neglijat nici părul, putînd interveni unele situații noi:
- o cădere a părului în timpul sarcinii, sau la 2 - 3 luni după
naștere ;
- în perioada gravidității poate apărea păr de prisos ( pe obraz
și bărbie ).
Situația se va reglementa după naștere ; în aceste regiuni părul
va fi cel mult decolorat cu apă oxigenată.

6. Ce să evite gravida.
- se vor evita băile calde sau prea prelungite, fiind obositoare ;
- îmbrăcămintea gravidei trebuie să fie comodă, tocurile nu
prea înalte, dar nici prea joase.

7. Pregătirea pentru alăptare.
În acest scopt sînii vor fi spălați dimineața cu apă rece, după
care se vor șterge sfîrcurile cu un prosop aspru timp de 1 minut,
apoi se vor unge cu un ulei vegetal, masînd ușor ; se va evita
astfel și apariția de crăpături.
Pregătirea pentru alăptare începe din penultima lună înainte
de naștere.

8. Dantura gravidei.
În sfîrșit, dar nu și pe ultimul loc, este îngrijirea danturii.
Mai mult ca oricînd, în această perioadă, femeia trebuie să
acorde o grijă deosebită danturii.
Medicul stomatolog va fi vizitat mai des, el va face controlul
și va indica tratamentul ce trebuie urmat.
Și astfel, respectînd cîteva indicații și bineînțeles cele ale
medicului specialist, putem fi și mame și frumoase.

Sutienul

SUTIENUL


Pentru menținerea unui sîn frumos, nu trebuie neglijat
nici sutienul.
Fetele tinere trebuie să fie îndrumate să poarte sutien,
atunci cînd este cazul.
Sutienul trebuie bine potrivit, mai ales în cazul sînilor
prea dezvoltați și în special în timpul exercitării
sporturilor mai deosebite.
Un sutien trebuie bine ales și pe măsură, fără să
comprime, să aplatizeze sau să deformeze sînii.
Cel mai bun sutien este acela în care vă simțiți bine,
ale cărui bretele nu trag, care nu turtesc bustul.
Dacă sînteți sportivă, activă, ocupată, un sutien cu
bretele elastice vă va satisface, el urmînd foarte
bine mișcările pe care le efectuați, fără a se rupe, fiind
recomandabil pentru orice talie.
Forma sutienului trebuie să fie în concordanță cu forma
sînilor, cu mărimea lor și cu îmbrăcămintea pe care o
purtați.
În cazul sînului mare, alegeți un sutien cu partea de
jos întărită.
În felul acesta, bretelele nu vor mai fi solicitate atît
de mult.
Dacă sînii sînt mici, se indică un sutien mai gros.
Se vor evita sutienele prea strînse.
Femeile cu bust deformat vor folosi în cazuri extreme,
sutienul corset, executat la comandă.

Dușuri și Masaje ( Pentru Sînii )

Sutienul

SUTIENUL


Pentru menținerea unui sîn frumos, nu trebuie neglijat
nici sutienul.
Fetele tinere trebuie să fie îndrumate să poarte sutien,
atunci cînd este cazul.
Sutienul trebuie bine potrivit, mai ales în cazul sînilor
prea dezvoltați și în special în timpul exercitării
sporturilor mai deosebite.
Un sutien trebuie bine ales și pe măsură, fără să
comprime, să aplatizeze sau să deformeze sînii.
Cel mai bun sutien este acela în care vă simțiți bine,
ale cărui bretele nu trag, care nu turtesc bustul.
Dacă sînteți sportivă, activă, ocupată, un sutien cu
bretele elastice vă va satisface, el urmînd foarte
bine mișcările pe care le efectuați, fără a se rupe, fiind
recomandabil pentru orice talie.
Forma sutienului trebuie să fie în concordanță cu forma
sînilor, cu mărimea lor și cu îmbrăcămintea pe care o
purtați.
În cazul sînului mare, alegeți un sutien cu partea de
jos întărită.
În felul acesta, bretelele nu vor mai fi solicitate atît
de mult.
Dacă sînii sînt mici, se indică un sutien mai gros.
Se vor evita sutienele prea strînse.
Femeile cu bust deformat vor folosi în cazuri extreme,
sutienul corset, executat la comandă.

Dușuri și Masaje ( Pentru Sînii )

Dușuri și Masaje ( Pentru Sînii )

DUȘURI ȘI MASAJE ( PENTRU SÎNII )



Dimineața, după efectuarea toaletei și a cîtorva exerciții
de gimnastică, se plimbă dușul cu apă rece dedesubtul
și deasupra sînilor, acest exercițiu fiind excelent pentru
tonifierea sînilor.
Dacă nu dispuneți de duș, folosiți un burete mare, cu
care executați cîteva mișcări circulare.
Stimularea elasticității și a circulației sîngelui în regiunea
toracică se poate realiza prin dușuri zilnice, alternative,
calde, reci, după care sînii vor fi șterși bine cu un prosop
uscat, mai aspru, frecînd ușor.

Măsuri preventive :
Evitații fluctuațiile în greutate, slăbirea sau îngrășarea bruscă.
Dacă sînii se umflă, consultați medicul, căci volumul
acestora este legat  și de activitatea hormonală.
Femeia gravidă trebuie să-și supravegheze sînii cu multă
atenție timp de cîteva luni după naștere.
Aceștia trebuie susținuți corect în timpul gravidităii și
al alăptării.
Lasarea sînilor poate avea drept cauze o igienă necorespunzătoare,
o ținută dificitară ( dacă vom umbla tot timpul adus de
spate ), o lipsă de dezvoltare musculară, o slăbire prea
rapidă și insuficient controlată, o sarcină prost supravegheată
și în fine, vîrsta.
Totuși, o femeie care se îngrijește și face exerciții regulate
( în special natație ) își poate menține mult timp sînii în
perfectă stare de frumusețe.

Sutienul

Dușuri și Masaje ( Pentru Sînii )

DUȘURI ȘI MASAJE ( PENTRU SÎNII )



Dimineața, după efectuarea toaletei și a cîtorva exerciții
de gimnastică, se plimbă dușul cu apă rece dedesubtul
și deasupra sînilor, acest exercițiu fiind excelent pentru
tonifierea sînilor.
Dacă nu dispuneți de duș, folosiți un burete mare, cu
care executați cîteva mișcări circulare.
Stimularea elasticității și a circulației sîngelui în regiunea
toracică se poate realiza prin dușuri zilnice, alternative,
calde, reci, după care sînii vor fi șterși bine cu un prosop
uscat, mai aspru, frecînd ușor.

Măsuri preventive :
Evitații fluctuațiile în greutate, slăbirea sau îngrășarea bruscă.
Dacă sînii se umflă, consultați medicul, căci volumul
acestora este legat  și de activitatea hormonală.
Femeia gravidă trebuie să-și supravegheze sînii cu multă
atenție timp de cîteva luni după naștere.
Aceștia trebuie susținuți corect în timpul gravidităii și
al alăptării.
Lasarea sînilor poate avea drept cauze o igienă necorespunzătoare,
o ținută dificitară ( dacă vom umbla tot timpul adus de
spate ), o lipsă de dezvoltare musculară, o slăbire prea
rapidă și insuficient controlată, o sarcină prost supravegheată
și în fine, vîrsta.
Totuși, o femeie care se îngrijește și face exerciții regulate
( în special natație ) își poate menține mult timp sînii în
perfectă stare de frumusețe.

Sutienul

Chirurgia Corectoare

CHIRURGIA CORECTOARE


Se știe că natura nu este la fel de darnică cu toții oamenii.
Astfel, unele persoane se nasc cu gura de lup ( oasele
palatine neunite, ceea ce face ca alimentele să ajungă
din gură în nas și de acolo afară ), cu buză de iepure
( buză crăpată ) sau cu ambele defecte deodată.
Alții se nasc cu pete sau tumori vineții ( angioame )
sau cu negi celulari pigmentari care pot cuprinde
porțiuni însemnate din piele.
Unii prezintă defecte ale nasului ( prea mare sau prea
mic, coroiat etc.), ochilor ( strabism ) sau urechilor
( mai mari, depărtate de cap sau diforme ).
Aceste defecte fac din oamenii respectivi niște nefericiți,
obsedați, cu complexe de inferioritate.
Ori, scopul chirurgiei corectoare este de a repara aceste
defecte, prin operație, ameliorîndu-le sau vindecîndu-le.
Astfel, prin operarea unui nas strîmb, se poate ameliora
respirația, care pînă atunci era dificilă, iar prin operarea
unor ochi care priveau cruciș sau în afară ( strabism )
se ameliorează net vederea.

Nasul.
Forma urîtă ca și mărimea nasului pot tulbura
echilibrul unei fețe și o pot îmbătrîni.
Operația de corectare a nasului ( rinoplastia )
este cea mai curentă operație estetică.
Rinoplastia nu se va practica înainte de vîrsta de 18
ani, cînd fața ia forma sa definitivă.
Înaintea operației chirurgul studiază atent fața
pacientului, caracterul său pentru a stabili forma
viitorului nas.
Aceasta este un studiu serios, morfopsihologic.
Pe fotografii și pe mulaje chirurgul arată pacientului
ce fel de nas i se va potrivi mai bine.
Vindecarea definitivă se produce la 3 luni după operație
și fără cicatrice.

Urechile.
Cea mai des întîlnită operație a urechilor  este apropierea
de craniu, care este și cea mai simpă din toate intervențiile
corectoare estetice.
Ea poate fi realizată chiar foarte devreme ( și la vîrsta de
7 ani ).
În afara operației de apropiere a pavilioanelor urechilor,
se mai practică la acest nivel operații de corectarea a
formei pavilioanelor sau lobilor urechii.

Bărbia.
Corectarea bărbiei este o operație ceva mai complicată.
Ea diferă în funcție de obrazul respectiv : dacă bărbia
este ascuțită, chirurgul micșorează osul bărbiei, dacă
bărbia este prea mică se adaugă o proteză care face corp
comun cu scheletul și înlocuiește osul care lipsește.

Petele.
Dacă acestea nu s-au vindecat prin electrcoagularea
sau prin tratament de raxe X, atunci se poate recurge
la chirurgia estetică.
Chirurgul îndepărtează zona de piele pătată și acoperă
plaga care rămîne cu pielea adusă din altă parte a
corpului ( grefă ).

Cicatricele obișnuite se tratează cu zăpadă carbonică,
sau infiltrații cu cortizon.
Cicatricele mari beneficiază de chirurgia estetică.
Ca și la pete se îndepărtează cicatricea și se efectuează
o grefă cutanată.

Cearcănele.
Se știe că aici nu este vorba de un exces de piele, ca
în pungile de sub ochi, ci de depozite grăsoase locale.
Vîrsta persoanelor în cauză nu are nici o importanță,
ele putînd apărea și la persoane tinere.
Operația poate fi urmată la unii pacienți de mici
cicatrice, care însă dispar după cîteva luni.
Aceste cicatrici pot fi mascate printr-un machiaj adecvat.

Sînii.
Se poate interveni și asupra sînilor prin chirurgie estetică,
atunci cînd aceștia sînt prea voluminoși, căzuți sau prea mici.
Operația se poate face între 18 - 60 de ani.
La femeile tinere, ea este pur estetică, în timp ce la femeile
în vîrstă ea aduce la pierderea unei greutăți suplimentare
care obosește organismul.

Abdomenul și coapsele.
Gsăsimea în exces de pe burtă și fața internă a coapselor
poate fi îndepărtată, iar pielea pînă atunci flască și
ridată, se întinde prin operația de corectare.

Chirurgia Corectoare

CHIRURGIA CORECTOARE


Se știe că natura nu este la fel de darnică cu toții oamenii.
Astfel, unele persoane se nasc cu gura de lup ( oasele
palatine neunite, ceea ce face ca alimentele să ajungă
din gură în nas și de acolo afară ), cu buză de iepure
( buză crăpată ) sau cu ambele defecte deodată.
Alții se nasc cu pete sau tumori vineții ( angioame )
sau cu negi celulari pigmentari care pot cuprinde
porțiuni însemnate din piele.
Unii prezintă defecte ale nasului ( prea mare sau prea
mic, coroiat etc.), ochilor ( strabism ) sau urechilor
( mai mari, depărtate de cap sau diforme ).
Aceste defecte fac din oamenii respectivi niște nefericiți,
obsedați, cu complexe de inferioritate.
Ori, scopul chirurgiei corectoare este de a repara aceste
defecte, prin operație, ameliorîndu-le sau vindecîndu-le.
Astfel, prin operarea unui nas strîmb, se poate ameliora
respirația, care pînă atunci era dificilă, iar prin operarea
unor ochi care priveau cruciș sau în afară ( strabism )
se ameliorează net vederea.

Nasul.
Forma urîtă ca și mărimea nasului pot tulbura
echilibrul unei fețe și o pot îmbătrîni.
Operația de corectare a nasului ( rinoplastia )
este cea mai curentă operație estetică.
Rinoplastia nu se va practica înainte de vîrsta de 18
ani, cînd fața ia forma sa definitivă.
Înaintea operației chirurgul studiază atent fața
pacientului, caracterul său pentru a stabili forma
viitorului nas.
Aceasta este un studiu serios, morfopsihologic.
Pe fotografii și pe mulaje chirurgul arată pacientului
ce fel de nas i se va potrivi mai bine.
Vindecarea definitivă se produce la 3 luni după operație
și fără cicatrice.

Urechile.
Cea mai des întîlnită operație a urechilor  este apropierea
de craniu, care este și cea mai simpă din toate intervențiile
corectoare estetice.
Ea poate fi realizată chiar foarte devreme ( și la vîrsta de
7 ani ).
În afara operației de apropiere a pavilioanelor urechilor,
se mai practică la acest nivel operații de corectarea a
formei pavilioanelor sau lobilor urechii.

Bărbia.
Corectarea bărbiei este o operație ceva mai complicată.
Ea diferă în funcție de obrazul respectiv : dacă bărbia
este ascuțită, chirurgul micșorează osul bărbiei, dacă
bărbia este prea mică se adaugă o proteză care face corp
comun cu scheletul și înlocuiește osul care lipsește.

Petele.
Dacă acestea nu s-au vindecat prin electrcoagularea
sau prin tratament de raxe X, atunci se poate recurge
la chirurgia estetică.
Chirurgul îndepărtează zona de piele pătată și acoperă
plaga care rămîne cu pielea adusă din altă parte a
corpului ( grefă ).

Cicatricele obișnuite se tratează cu zăpadă carbonică,
sau infiltrații cu cortizon.
Cicatricele mari beneficiază de chirurgia estetică.
Ca și la pete se îndepărtează cicatricea și se efectuează
o grefă cutanată.

Cearcănele.
Se știe că aici nu este vorba de un exces de piele, ca
în pungile de sub ochi, ci de depozite grăsoase locale.
Vîrsta persoanelor în cauză nu are nici o importanță,
ele putînd apărea și la persoane tinere.
Operația poate fi urmată la unii pacienți de mici
cicatrice, care însă dispar după cîteva luni.
Aceste cicatrici pot fi mascate printr-un machiaj adecvat.

Sînii.
Se poate interveni și asupra sînilor prin chirurgie estetică,
atunci cînd aceștia sînt prea voluminoși, căzuți sau prea mici.
Operația se poate face între 18 - 60 de ani.
La femeile tinere, ea este pur estetică, în timp ce la femeile
în vîrstă ea aduce la pierderea unei greutăți suplimentare
care obosește organismul.

Abdomenul și coapsele.
Gsăsimea în exces de pe burtă și fața internă a coapselor
poate fi îndepărtată, iar pielea pînă atunci flască și
ridată, se întinde prin operația de corectare.

Accidente Locale

ACCIDENTE LOCALE



Pierderile de sînge sînt frecvente, neregulate și adeseori sîntem în
situația să facem un diagnostic diferențial dificil între o
hemoragie funcțională și o hemoragie care denotă transformări
maligne.
După statistici, în această perioadă, în 70% din cazuri hemoragiile
sînt funcționale și numai în 30% ele sînt chirurgicale ( fibroame,
cancer de col, tumori ovariene ) sau se datoresc unor cauze medicale
( hipertensiune, boli ale sîngelui ).
În toate aceste cazuri, pentru a formula un diagnostic precis, sînt
necesare histerografia și chiuretajul bioptic, care de multe ori este
diagnostic și terapeutic.

Pierderile albe ( leucoreea ) pe care le prezintă femeile în menopauză
sînt datorite descuamării straturilor superficiale ale epiteliului vaginal,
descuamare care se face treptat, din cauza lipsei de foliculină.
Aceasta este leucoreea fiziologică în această perioadă, dar din cauza
tulburărilor de troficitate se pot grefa infecții microbiene și parazite,
cu leucoree caracteristică.

La nivelul glandei mamare vom întîlni, în stadiul hiperhormonal,
o mărire a sînilor, cu senzație de jenă, înțepătură sau chiar durere,
cu o secreție galbenă, groasă.
În stadiul hiperhormonal, sînii scad în volum și devin flasci.

Continuare Accidente generale

Accidente Locale

ACCIDENTE LOCALE



Pierderile de sînge sînt frecvente, neregulate și adeseori sîntem în
situația să facem un diagnostic diferențial dificil între o
hemoragie funcțională și o hemoragie care denotă transformări
maligne.
După statistici, în această perioadă, în 70% din cazuri hemoragiile
sînt funcționale și numai în 30% ele sînt chirurgicale ( fibroame,
cancer de col, tumori ovariene ) sau se datoresc unor cauze medicale
( hipertensiune, boli ale sîngelui ).
În toate aceste cazuri, pentru a formula un diagnostic precis, sînt
necesare histerografia și chiuretajul bioptic, care de multe ori este
diagnostic și terapeutic.

Pierderile albe ( leucoreea ) pe care le prezintă femeile în menopauză
sînt datorite descuamării straturilor superficiale ale epiteliului vaginal,
descuamare care se face treptat, din cauza lipsei de foliculină.
Aceasta este leucoreea fiziologică în această perioadă, dar din cauza
tulburărilor de troficitate se pot grefa infecții microbiene și parazite,
cu leucoree caracteristică.

La nivelul glandei mamare vom întîlni, în stadiul hiperhormonal,
o mărire a sînilor, cu senzație de jenă, înțepătură sau chiar durere,
cu o secreție galbenă, groasă.
În stadiul hiperhormonal, sînii scad în volum și devin flasci.

Continuare Accidente generale

Lăuzia ( Lactația )

LĂUZIA ( LACTAȚIA )



În timpul gravidității se produce o modificare de volum a sînilor
în sensul că aceștia cresc în dimensiuni și se pregătesc pentru a
furniza viitorului copil alimentația necesară, adică atît de prețiosul
lapte de mamă.
La 2 - 3 zile după naștere veți constata că sînii se umflă și mai
puternic și se întăresc în mod deosebit, fenomen ce trădează starea
firească a declanșării secreției lactate.
Veți observa că sînii încep să secrete lapte, la început mai diluat,
dar care ulterior primește concentrația normală.
Cum se explică apariția secreției lactate ?
În timpul sarcinii, sub influența acțiunii ovarelor și placentei, glandele
mamare se dezvoltă, canalele care conduc laptele la mameleon se dilată.
Hipofiza începe să secrete un nou hormon numit prolactina, sub acțiunea
căruia se va declanșa și secreție lactată.
El nu acționează însă dacă placenta nu a fost eliminată.
Sîngele transportă hormonul prolactina hipofizară la glandele mamare.
Din acest moment sînii încep să funcționeze și se stimulează astfel
lactația care se instalează.
Menținerea secreției lactate va fi asigurată în afară de către o alimentație
rațională și substanțială a lăuziei și prin consumarea unei cantități
crescute de lichide ; ea este întreținută în continuare prin actul suptului.
Marea majoritate a femeilor își alăptează copiii.
Dar nu este mai puțin adevărat că în unele țări, mai ales în țările
puternic industrializate, dar chiar și noi, în funcție de anumite obiceiuri,
alăptarea copilului la sîn se limitează tot mai mult.
Laptele de mamă este înlocuit cu produse conservate care nu întotdeauna
se bucură de cea mai bună reușită.
Judecata pe care o adoptă unele femei pentru a justifica alimentația artificială
este greșită, cauzată de multe ori de ignoranță, ele neștiind că laptele
lor este cel mai bun aliment.
Există însă împrejurări în care, din motive speciale - o anumită boală de
exemplu, sau din cauza unui serviciu de o anumită natură - femeia este
obligată să întrerupă alăptarea la sîn.
singurele considerații valabile care să poată justifica lipsa alăptării sînt
însă destul de bine diferențiate ; ele se referă în primul rînd la sănătatea
mamei și nu la confortul ei.
De exemplu în cazul unei tuberculoze pulmonare grave alăptarea agravează
serios leziunile și copilul poate risca să se contamineze.
În caz de sifilis însă mama poate alăpta copilul.
În alte situați numai medicul este în stare să contraindice alimentația la sîn
ca în cazul unor boli bine definite de inimă, rinichi, ficat, boli contagioase
grave pe care lactația le-ar agrava.
Alteori este vorba despre un obstacol local cînd mameleonul de exemplu
este rău conformat, sau chiar ombilicat și copilul să nu aibă de ce prinde.
Alteori tulburarea se poate găsi la nou-născut și se referă la o afecțiune bucală,
sau la o afecțiune respiratorie ( nu poate respira decît pe gură ) etc.
Cea mai frecventă greșeală pe care o fac însă tinerele mame constă în
timpul cît trebuie lăsat copilul să sugă ; acesta este un lucru foarte
important atît pentru mamă cît și pentru nou-născut.
În mod obișnuit este indicat să nu se țină copilul la sîn mai mult de trei-
patru, maximum cinci minute la început, pînă cînd mamaleonul se
prepară corect pentru a evita apariția de leziuni la nivelul lui.
Odată formate și neîngrijite corect, ele se infectează și reprezintă
o sursă de neplăceri atît pentru mamă cît și pentru copilul care va fi
defectuos alimentat.
Regimul alimentar al femeii care alăptează trebuie să fie bogat,
de aproximativ 3000 - 3500 calorii, cu o cantitate crescută de lichide
pe zi, care constau din lapte, compoturi sau chiar bere.

Lăuzia ( Lactația )

LĂUZIA ( LACTAȚIA )



În timpul gravidității se produce o modificare de volum a sînilor
în sensul că aceștia cresc în dimensiuni și se pregătesc pentru a
furniza viitorului copil alimentația necesară, adică atît de prețiosul
lapte de mamă.
La 2 - 3 zile după naștere veți constata că sînii se umflă și mai
puternic și se întăresc în mod deosebit, fenomen ce trădează starea
firească a declanșării secreției lactate.
Veți observa că sînii încep să secrete lapte, la început mai diluat,
dar care ulterior primește concentrația normală.
Cum se explică apariția secreției lactate ?
În timpul sarcinii, sub influența acțiunii ovarelor și placentei, glandele
mamare se dezvoltă, canalele care conduc laptele la mameleon se dilată.
Hipofiza începe să secrete un nou hormon numit prolactina, sub acțiunea
căruia se va declanșa și secreție lactată.
El nu acționează însă dacă placenta nu a fost eliminată.
Sîngele transportă hormonul prolactina hipofizară la glandele mamare.
Din acest moment sînii încep să funcționeze și se stimulează astfel
lactația care se instalează.
Menținerea secreției lactate va fi asigurată în afară de către o alimentație
rațională și substanțială a lăuziei și prin consumarea unei cantități
crescute de lichide ; ea este întreținută în continuare prin actul suptului.
Marea majoritate a femeilor își alăptează copiii.
Dar nu este mai puțin adevărat că în unele țări, mai ales în țările
puternic industrializate, dar chiar și noi, în funcție de anumite obiceiuri,
alăptarea copilului la sîn se limitează tot mai mult.
Laptele de mamă este înlocuit cu produse conservate care nu întotdeauna
se bucură de cea mai bună reușită.
Judecata pe care o adoptă unele femei pentru a justifica alimentația artificială
este greșită, cauzată de multe ori de ignoranță, ele neștiind că laptele
lor este cel mai bun aliment.
Există însă împrejurări în care, din motive speciale - o anumită boală de
exemplu, sau din cauza unui serviciu de o anumită natură - femeia este
obligată să întrerupă alăptarea la sîn.
singurele considerații valabile care să poată justifica lipsa alăptării sînt
însă destul de bine diferențiate ; ele se referă în primul rînd la sănătatea
mamei și nu la confortul ei.
De exemplu în cazul unei tuberculoze pulmonare grave alăptarea agravează
serios leziunile și copilul poate risca să se contamineze.
În caz de sifilis însă mama poate alăpta copilul.
În alte situați numai medicul este în stare să contraindice alimentația la sîn
ca în cazul unor boli bine definite de inimă, rinichi, ficat, boli contagioase
grave pe care lactația le-ar agrava.
Alteori este vorba despre un obstacol local cînd mameleonul de exemplu
este rău conformat, sau chiar ombilicat și copilul să nu aibă de ce prinde.
Alteori tulburarea se poate găsi la nou-născut și se referă la o afecțiune bucală,
sau la o afecțiune respiratorie ( nu poate respira decît pe gură ) etc.
Cea mai frecventă greșeală pe care o fac însă tinerele mame constă în
timpul cît trebuie lăsat copilul să sugă ; acesta este un lucru foarte
important atît pentru mamă cît și pentru nou-născut.
În mod obișnuit este indicat să nu se țină copilul la sîn mai mult de trei-
patru, maximum cinci minute la început, pînă cînd mamaleonul se
prepară corect pentru a evita apariția de leziuni la nivelul lui.
Odată formate și neîngrijite corect, ele se infectează și reprezintă
o sursă de neplăceri atît pentru mamă cît și pentru copilul care va fi
defectuos alimentat.
Regimul alimentar al femeii care alăptează trebuie să fie bogat,
de aproximativ 3000 - 3500 calorii, cu o cantitate crescută de lichide
pe zi, care constau din lapte, compoturi sau chiar bere.

Constituirea Pubertății

CONSTITUIREA PUBERTĂȚII

1. Pubertatea la băieți
2. Pubertatea la fete 


Pubertatea debutează cu apariția carecterelor sexuale secundare.
Începutul și durata ei depinde de următorii factorii : ereditare, constituția fizică, sex, condiții
de mediu ( alimentația, climă etc ).
Fenomenele ce caracterizează această perioadă se deosebesc la cele două sexe.
Astfel, la fete creșterea în înălțime este mai rapidă între 12-13 ani, se produce lărgirea
șoldurilor ; scheletul lor este mai slab, formele în general mai fine, creierul mai mic ca
al băieților, vocea mai înaltă.
Pubertatea se produce paralel cu creșterea și dezvoltarea generală, determinată fiind de
aceiași factori hotărîtor avîndu-l hormonii sexuali.

1.
Pubertatea la băieți.
Modificările puberale se petrec treptat începînd cu vîrsta de 10 ani și terminîndu-se la 16-17 ani,
cînd se ajunge la maturația sexuală de tip masculin.
Primul semn al acestei maturații sînt ejaculările care de obicei trec neobservate și de aceea
determină momentului în care se instalează maturitatea sexuală la băieți este mai dificilă.
La naștere, testiculii care s-au dezvoltat în cavitatea abdominală, vor fi coborîți în scrot,
deci îi vom găsi în mod normal la acest nivel.
După naștere, în anii următori - perioadă ,,neutră” din punct de vedere sexual - organele genitale
vor crește treptat, dar mai încet decît restul organelor corpului.
În jurul vîrstei de 10 ani, încep primele modificări în sfera genitală, observîndu-se o creștere
mai pronunțată a penisului și testicolelor.
La 12 ani crește laringele care va proemina pe fața anterioară a gîtului ( mărul lui Adam ).
La 13 ani continuă creșterea penisului și testiculelor apărînd pilozitatea pubiană, primul semn
evident al acestei perioade.
La 14 ani vocea se schimbă, îngroșîndu-se și se va forma vocea de adult.
În unele cazuri se constată la băieți o tumefiere a sînilor la începutul perioadei puberale.
Dacă dimpotrivă, persistă avînd dimensiuni apreciabile, trebuie să fim atenți deoarece
constituie dovada unor tulburări endocrine.
La 15 ani scrotul va avea o culoare mai înhisă, apare părul axial și mustața.
La această vîrstă intră în funcție spermatogeneza.
Erecțiile penisului vor apare mai frecvent, uneori pot fi urmate de eliminarea spermatozoizilor
și, deoarece aceasta are loc de obicei noaptea, se vorbește de ejaculare noctirnă.
Ejaculările se produc la intervale diferite ( 1-2 pe lună ) și permit astfel reînoirea continuă a
spermatozoizilor.
Ele sînt un fenomen normal care continuă pînă la creșterea unei activități sexuale regulate.
La 16-17 ani, pilozitatea feței se accentuează apare pilozitatea membrelor, pieptului etc.
În această perioadă deseori pot apărea, la nivelul feței mai ales, mici papule roșii care se pot
transforma în pustule cu puroi - coșuri - afecțiunea specifică pubertății și adolescenței
numită acnee juvenilă, cauzată de o serie de factori de ordin hormonal, alimentar, igienic etc.
Această afecțiune se ameliorează mult vara prin expunerea la soare și dispare de obicei după
3-4 ani.
În mod normal aceasta este ordinea instalării caracterelor sexuale secundare la băieți, dar pot
apărea și devieri tot în limite normale ca de exemplu mustața care poate apărea înaintea
dezvoltării organelor genitale.
Această perioadă se caracterizează și prin apariția caracterelor sexuale terțiare : impulsul
sexual începe să se contureze fiind mai exprimat decît la fete, intelectul începe să domine asupra sensibilității și sentimentelot.
În concluzie, pubertatea cu întreaga instabilitate psihologică și fiziologică ce o caracterizează
este perioada de trecere progresivă de la stadiul infantil spre cel tînăr și adult, cînd individual
îmbracă caracteristicile constituționale specific masculine, iar din punct de vedere fiziologic
este apt de reproducere.


2. Pubertatea la fete
La fetițe pubertatea începe cu apariția perilor pubieni, axiali și a menstruației și se situează
între 13-15 ani, cu o anumită variabilitate :
- cu 1-2 ani mai devreme decît la băieți ;
- în zonele calde mai timpuriu decît în cele teci ;
- la fetele din oraș mai repede decît la cele din sate.
În această perioadă apar și se accentuează caracterele sexuale primare.
Dacă pînă la 12-13 ani organele genitale cresc pe măsură ce crește organismul ( mai încet însă )
fără să exprime nici un semn de funcționare, de la această vîrstă organele genitale externe își
schimbă aspectul : vulva se orientează în jos, orificiul devine puțin aparent, buzele vulvei
își măresc volumul, colorîndu-se în brun, clitorisul crește și devine erectil.
Vaginul își schimbă poziția din vertical, cum a fost în prima copilărie, ajungînd oblic, se
alungește și capătă o reacție acidă.
Uterul, în primul an de viață, regresează și abia la 9 ani ajunge din nou la dimensiunile
nou-născutei.
După vîrsta de 10 ani, creșterea se accelerează schimbîndu-se și forma care ia aspect de pară.
Celulele mucoasei uterine se diferențiază pentru a putea permite la momentul oportun
cuibărirea oului.
Ovarul și trompele se lărgesc, ovarele cresc treptat atingînd după 10 ani forma și mărimea
unei migdale.
Cele două ovare ale fetiței nou-născute conțin circa 400 000 foliculi cu ovule, care rămîn
nemodificați pînă la pubertate, cînd se maturează și începe ovulația lunară.
Secreția ovariană începe în jurul vîrstei de 10 ani, iar ovarele vor emite cîte un ovul
fecundabil în jurul vîrstei de 12-14 ani.
În cursul acestui interval apar și menstrațiile care, fiind anovulare, fecundația nu este posibilă.
Caracterele sexuale secundare apar după vîrsta de 6 ani cu accentuarea deosebirilor somatice
dintre fete și băieți.
La fetițe formele sînt mai rotunjite, bazinul se lățește, ceea ce are ca urmare rotunjirea
șoldurilor ( 9 ani ), iar băieții sînt mai musculoși.
Sînii se modifică mult mai devreme.
Creșterea lor poate începe în jur de 7-8 ani, deci înaintea apariției perilor pubieni.
Frecvent însă creșterea sînilor începe la 9 ani.
Crescînd în volum sînii iau la început forma și mărimea unei portocale mici, apoi a unei pere
și devin sferici doar în perioada finală a maturației lor.
În același timp sînul se pregătește discret pentru viitoarele lui funcțiuni, canalele galactofore
cresc ca număr și mărime.
În multe cazuri, odată cu primele menstruații, se observă ieșind din sfîrcuri picături mici
de lichid alb-albăstrui cu compoziția apropiată de cea a laptelui.
Deseori dezvoltarea volumului sînilor este însoțită de fenomene dureroase ca :senzațiile de
apăsare pe piept, mîncărimi.
Declanșarea pubertății este prevenită în termen scurt de dezvoltarea sînilor, precum și de
modificările sistemului pilos ; părul pubian și axilar este la început rar, aspru, iar apoi des,
moale și începe să se încrețească ; extinderea părului pe restul corpului este mai discretă
decît la băieți ; se poate remarca totuși apariția unui puf deasupra buzei superioare care dispare
de obicei la 16 ani.
Corpul fetei se transformă deci înspre tipul feminin.
În jurul vîrstei de 14 ani apare de obicei prima menstruație.
Aceasta este anunțată de o scurgere vaginală albicioasă ( leucoree ), chiar pătată cu puțin
sînge, precum și de o senzație de durere în abdomenul inferior, care deseori se poate confunda cu apendicita.
La început, menstruația survine la intervale neregulate, dar după cîteva cicluri sa va stabili
o anumită ritmicitate, iar în al 16-17-lea an devine regulată.
În această perioadă poate apărea și la fete acneea, fiind incriminate aceleași cauze
ca și la băieți.
Spre deosebire de bărbat, aspectul somatic al femeii se caracterizează prin înălțime mai mică,
sistemul osos mai fragil, bazin cu diametrul mai lat decît al umerilor, coapsele se ating
pe fața lor internă, fața mică, cu o expresie copilăroasă, musculatura scheletică mai
puțin dezvoltată, iar țesutul gras mai bine reprezentat.
Vocea rămîne deschisă, pielea acoperită cu puf fin, pilozitatea pubiană și sînii dezvoltați.
Caracterele sexuale terțiare, la fete, sînt mai pregnante : sensibilitatea, imaginația și
emotivitatea sînt mai accentuate.
Apare impulsul sexual care însă nu este atît de brutal ca la băieți.

Constituirea Pubertății

CONSTITUIREA PUBERTĂȚII

1. Pubertatea la băieți
2. Pubertatea la fete 


Pubertatea debutează cu apariția carecterelor sexuale secundare.
Începutul și durata ei depinde de următorii factorii : ereditare, constituția fizică, sex, condiții
de mediu ( alimentația, climă etc ).
Fenomenele ce caracterizează această perioadă se deosebesc la cele două sexe.
Astfel, la fete creșterea în înălțime este mai rapidă între 12-13 ani, se produce lărgirea
șoldurilor ; scheletul lor este mai slab, formele în general mai fine, creierul mai mic ca
al băieților, vocea mai înaltă.
Pubertatea se produce paralel cu creșterea și dezvoltarea generală, determinată fiind de
aceiași factori hotărîtor avîndu-l hormonii sexuali.

1.
Pubertatea la băieți.
Modificările puberale se petrec treptat începînd cu vîrsta de 10 ani și terminîndu-se la 16-17 ani,
cînd se ajunge la maturația sexuală de tip masculin.
Primul semn al acestei maturații sînt ejaculările care de obicei trec neobservate și de aceea
determină momentului în care se instalează maturitatea sexuală la băieți este mai dificilă.
La naștere, testiculii care s-au dezvoltat în cavitatea abdominală, vor fi coborîți în scrot,
deci îi vom găsi în mod normal la acest nivel.
După naștere, în anii următori - perioadă ,,neutră” din punct de vedere sexual - organele genitale
vor crește treptat, dar mai încet decît restul organelor corpului.
În jurul vîrstei de 10 ani, încep primele modificări în sfera genitală, observîndu-se o creștere
mai pronunțată a penisului și testicolelor.
La 12 ani crește laringele care va proemina pe fața anterioară a gîtului ( mărul lui Adam ).
La 13 ani continuă creșterea penisului și testiculelor apărînd pilozitatea pubiană, primul semn
evident al acestei perioade.
La 14 ani vocea se schimbă, îngroșîndu-se și se va forma vocea de adult.
În unele cazuri se constată la băieți o tumefiere a sînilor la începutul perioadei puberale.
Dacă dimpotrivă, persistă avînd dimensiuni apreciabile, trebuie să fim atenți deoarece
constituie dovada unor tulburări endocrine.
La 15 ani scrotul va avea o culoare mai înhisă, apare părul axial și mustața.
La această vîrstă intră în funcție spermatogeneza.
Erecțiile penisului vor apare mai frecvent, uneori pot fi urmate de eliminarea spermatozoizilor
și, deoarece aceasta are loc de obicei noaptea, se vorbește de ejaculare noctirnă.
Ejaculările se produc la intervale diferite ( 1-2 pe lună ) și permit astfel reînoirea continuă a
spermatozoizilor.
Ele sînt un fenomen normal care continuă pînă la creșterea unei activități sexuale regulate.
La 16-17 ani, pilozitatea feței se accentuează apare pilozitatea membrelor, pieptului etc.
În această perioadă deseori pot apărea, la nivelul feței mai ales, mici papule roșii care se pot
transforma în pustule cu puroi - coșuri - afecțiunea specifică pubertății și adolescenței
numită acnee juvenilă, cauzată de o serie de factori de ordin hormonal, alimentar, igienic etc.
Această afecțiune se ameliorează mult vara prin expunerea la soare și dispare de obicei după
3-4 ani.
În mod normal aceasta este ordinea instalării caracterelor sexuale secundare la băieți, dar pot
apărea și devieri tot în limite normale ca de exemplu mustața care poate apărea înaintea
dezvoltării organelor genitale.
Această perioadă se caracterizează și prin apariția caracterelor sexuale terțiare : impulsul
sexual începe să se contureze fiind mai exprimat decît la fete, intelectul începe să domine asupra sensibilității și sentimentelot.
În concluzie, pubertatea cu întreaga instabilitate psihologică și fiziologică ce o caracterizează
este perioada de trecere progresivă de la stadiul infantil spre cel tînăr și adult, cînd individual
îmbracă caracteristicile constituționale specific masculine, iar din punct de vedere fiziologic
este apt de reproducere.


2. Pubertatea la fete
La fetițe pubertatea începe cu apariția perilor pubieni, axiali și a menstruației și se situează
între 13-15 ani, cu o anumită variabilitate :
- cu 1-2 ani mai devreme decît la băieți ;
- în zonele calde mai timpuriu decît în cele teci ;
- la fetele din oraș mai repede decît la cele din sate.
În această perioadă apar și se accentuează caracterele sexuale primare.
Dacă pînă la 12-13 ani organele genitale cresc pe măsură ce crește organismul ( mai încet însă )
fără să exprime nici un semn de funcționare, de la această vîrstă organele genitale externe își
schimbă aspectul : vulva se orientează în jos, orificiul devine puțin aparent, buzele vulvei
își măresc volumul, colorîndu-se în brun, clitorisul crește și devine erectil.
Vaginul își schimbă poziția din vertical, cum a fost în prima copilărie, ajungînd oblic, se
alungește și capătă o reacție acidă.
Uterul, în primul an de viață, regresează și abia la 9 ani ajunge din nou la dimensiunile
nou-născutei.
După vîrsta de 10 ani, creșterea se accelerează schimbîndu-se și forma care ia aspect de pară.
Celulele mucoasei uterine se diferențiază pentru a putea permite la momentul oportun
cuibărirea oului.
Ovarul și trompele se lărgesc, ovarele cresc treptat atingînd după 10 ani forma și mărimea
unei migdale.
Cele două ovare ale fetiței nou-născute conțin circa 400 000 foliculi cu ovule, care rămîn
nemodificați pînă la pubertate, cînd se maturează și începe ovulația lunară.
Secreția ovariană începe în jurul vîrstei de 10 ani, iar ovarele vor emite cîte un ovul
fecundabil în jurul vîrstei de 12-14 ani.
În cursul acestui interval apar și menstrațiile care, fiind anovulare, fecundația nu este posibilă.
Caracterele sexuale secundare apar după vîrsta de 6 ani cu accentuarea deosebirilor somatice
dintre fete și băieți.
La fetițe formele sînt mai rotunjite, bazinul se lățește, ceea ce are ca urmare rotunjirea
șoldurilor ( 9 ani ), iar băieții sînt mai musculoși.
Sînii se modifică mult mai devreme.
Creșterea lor poate începe în jur de 7-8 ani, deci înaintea apariției perilor pubieni.
Frecvent însă creșterea sînilor începe la 9 ani.
Crescînd în volum sînii iau la început forma și mărimea unei portocale mici, apoi a unei pere
și devin sferici doar în perioada finală a maturației lor.
În același timp sînul se pregătește discret pentru viitoarele lui funcțiuni, canalele galactofore
cresc ca număr și mărime.
În multe cazuri, odată cu primele menstruații, se observă ieșind din sfîrcuri picături mici
de lichid alb-albăstrui cu compoziția apropiată de cea a laptelui.
Deseori dezvoltarea volumului sînilor este însoțită de fenomene dureroase ca :senzațiile de
apăsare pe piept, mîncărimi.
Declanșarea pubertății este prevenită în termen scurt de dezvoltarea sînilor, precum și de
modificările sistemului pilos ; părul pubian și axilar este la început rar, aspru, iar apoi des,
moale și începe să se încrețească ; extinderea părului pe restul corpului este mai discretă
decît la băieți ; se poate remarca totuși apariția unui puf deasupra buzei superioare care dispare
de obicei la 16 ani.
Corpul fetei se transformă deci înspre tipul feminin.
În jurul vîrstei de 14 ani apare de obicei prima menstruație.
Aceasta este anunțată de o scurgere vaginală albicioasă ( leucoree ), chiar pătată cu puțin
sînge, precum și de o senzație de durere în abdomenul inferior, care deseori se poate confunda cu apendicita.
La început, menstruația survine la intervale neregulate, dar după cîteva cicluri sa va stabili
o anumită ritmicitate, iar în al 16-17-lea an devine regulată.
În această perioadă poate apărea și la fete acneea, fiind incriminate aceleași cauze
ca și la băieți.
Spre deosebire de bărbat, aspectul somatic al femeii se caracterizează prin înălțime mai mică,
sistemul osos mai fragil, bazin cu diametrul mai lat decît al umerilor, coapsele se ating
pe fața lor internă, fața mică, cu o expresie copilăroasă, musculatura scheletică mai
puțin dezvoltată, iar țesutul gras mai bine reprezentat.
Vocea rămîne deschisă, pielea acoperită cu puf fin, pilozitatea pubiană și sînii dezvoltați.
Caracterele sexuale terțiare, la fete, sînt mai pregnante : sensibilitatea, imaginația și
emotivitatea sînt mai accentuate.
Apare impulsul sexual care însă nu este atît de brutal ca la băieți.

Poezia Lucrătorul de Lucian Blaga

LUCRĂTORUL



Te irosești în încordări de arc
lîngă roțile mari de oțel.
Strivești între degete sînii materiei.
Îți sunt de păcură mînile și afumate zorile.
Lucrătorule, cu șorțul de piele albastră,
pentru tine mașinile cîntă
mai frumos decît privighetorile.




Lucrătorule, cu șorțul de piele albastră,
tu știi că frumoase sunt
numai lucrurile ieșite din puteri omenești.
Tu știi că nicio stea
n-a fost făcută de mîna ta,
și-ți zici : orice-ar spune prea mulții gureșii poeți,
nicio stea nu-i frumoasă.




Din fîntînile sfredelite-n osia planetei
îți scoți gălețile de foc.
Nu te cunosc, nu mă cunoști,
dar o lumină alunecă
de pe fața ta pe fața mea,
fără să vreau m-alătur bunei tale vestiri
și-o strig în sfintele vînturi.

Poezia Lucrătorul de Lucian Blaga

LUCRĂTORUL



Te irosești în încordări de arc
lîngă roțile mari de oțel.
Strivești între degete sînii materiei.
Îți sunt de păcură mînile și afumate zorile.
Lucrătorule, cu șorțul de piele albastră,
pentru tine mașinile cîntă
mai frumos decît privighetorile.




Lucrătorule, cu șorțul de piele albastră,
tu știi că frumoase sunt
numai lucrurile ieșite din puteri omenești.
Tu știi că nicio stea
n-a fost făcută de mîna ta,
și-ți zici : orice-ar spune prea mulții gureșii poeți,
nicio stea nu-i frumoasă.




Din fîntînile sfredelite-n osia planetei
îți scoți gălețile de foc.
Nu te cunosc, nu mă cunoști,
dar o lumină alunecă
de pe fața ta pe fața mea,
fără să vreau m-alătur bunei tale vestiri
și-o strig în sfintele vînturi.

Poezia Fiica Pămîntului Joacă de Lucian Blaga

FIICA PĂMÎNTULUI JOACĂ




Spre diminețile tale rîd,
soare vechi, soare nou.
Paseri aprinse se zbat prin văzduh.
Cine mă cheamă, cine m-alungă ?
A-la-la ! E-la-la !



Subt gliile vezi o biserică este.
Acum o mie de ani
s-a scufundat în pămînt.
Șapte popi țin și azi
liturghie în ea pentru dracu.
E-la-la ! Pentru dracu.



Muritori uriași, muritori pitici,
țărîna de pe călcîie mi-o scutur
de crucile-nfipte pe casele voastre.
Clopotele să se tragă-ntr-o dungă.
Nimeni să nu mă ajungă.
A-la-la ! E-la-la !



De-acuma joc. Fiica pămîntului
sînii și-i îngrădește cu spini.
Se prăpădesc de vedenie
popii luminii,
popii adîncului.

Poezia Fiica Pămîntului Joacă de Lucian Blaga

FIICA PĂMÎNTULUI JOACĂ




Spre diminețile tale rîd,
soare vechi, soare nou.
Paseri aprinse se zbat prin văzduh.
Cine mă cheamă, cine m-alungă ?
A-la-la ! E-la-la !



Subt gliile vezi o biserică este.
Acum o mie de ani
s-a scufundat în pămînt.
Șapte popi țin și azi
liturghie în ea pentru dracu.
E-la-la ! Pentru dracu.



Muritori uriași, muritori pitici,
țărîna de pe călcîie mi-o scutur
de crucile-nfipte pe casele voastre.
Clopotele să se tragă-ntr-o dungă.
Nimeni să nu mă ajungă.
A-la-la ! E-la-la !



De-acuma joc. Fiica pămîntului
sînii și-i îngrădește cu spini.
Se prăpădesc de vedenie
popii luminii,
popii adîncului.

Poezia Versuri Scrise Pe Frunze Uscate De Vie de Lucian Blaga

VERSURI SCRISE PE FRUNZE USCATE DE VIE


1.

Hafis


La început - se știe - stelele aveau pe cer
cărările cu stîngăcie trase șa-ntîmplare ;
din arcuirea zveltă a sprîncenei tale
a-nvățat odată Luna
să-și arcuiască drumul ei pe boltă
- peste mare.



2.


Psalmistul


Cînd treci fără sandale pe sub tei,
porumbii adormiți pe steșini ciuruite
se trezesc, crescînd
că pașii tăi, mărunții, sunt semințe azvîrlite
de-o mînă bună pentru ei.


3.

Anacreon


În vițe roșii strugurii par sînii goi
ai toamnei. care se dezbracă rînd pe rînd
de foi.
Smulge-i tu din trunchiul lor robust
și stoarce-i,
stoarce-i bulgărilor de pămînt
în gură - ca să-ți văd mînuțele
de dărnicie tremurînd
și degetele umede de must.


4.

Misticul


Trupul tău și sufletul înalt, îți sunt
ca doi frați gemeni : se-aseamănă așa de mult că
nu știi cînd e unul, cînd e altul.
Eu nu-ți cunosc la chipu-i numai sufletul.
De cîte ori îți întîlnesc din întîmplare trupul, nu-l
bănuiesc, nedumerit mă-ncurc și cred că-i sufletul.

Poezia Versuri Scrise Pe Frunze Uscate De Vie de Lucian Blaga

VERSURI SCRISE PE FRUNZE USCATE DE VIE


1.

Hafis


La început - se știe - stelele aveau pe cer
cărările cu stîngăcie trase șa-ntîmplare ;
din arcuirea zveltă a sprîncenei tale
a-nvățat odată Luna
să-și arcuiască drumul ei pe boltă
- peste mare.



2.


Psalmistul


Cînd treci fără sandale pe sub tei,
porumbii adormiți pe steșini ciuruite
se trezesc, crescînd
că pașii tăi, mărunții, sunt semințe azvîrlite
de-o mînă bună pentru ei.


3.

Anacreon


În vițe roșii strugurii par sînii goi
ai toamnei. care se dezbracă rînd pe rînd
de foi.
Smulge-i tu din trunchiul lor robust
și stoarce-i,
stoarce-i bulgărilor de pămînt
în gură - ca să-ți văd mînuțele
de dărnicie tremurînd
și degetele umede de must.


4.

Misticul


Trupul tău și sufletul înalt, îți sunt
ca doi frați gemeni : se-aseamănă așa de mult că
nu știi cînd e unul, cînd e altul.
Eu nu-ți cunosc la chipu-i numai sufletul.
De cîte ori îți întîlnesc din întîmplare trupul, nu-l
bănuiesc, nedumerit mă-ncurc și cred că-i sufletul.