Poezia Cîntecul Spicelor de Lucian Blaga

CÎNTECUL SPICELOR


Spicele-n lanuri - de dor se-nfioară, de moarte,
cînd secera lunii pe boltă apare.
Ca fetele cată, cu părul de aur,
la zeul din zare.


O vorbă-și trec spicele - fete-n văpaie :
secerea lunei e numai lumină -
cum ar putea să ne taie
pe la genuchi, să ne culce pe spate, în arderea vîntului ?



Aceasta-i tristețea cea mare - a spicelor
că nu sunt tăiate de lună,
că numai de fierul pămîntului
li s-a menit să apună.

Poezia Cîntecul Spicelor de Lucian Blaga

CÎNTECUL SPICELOR


Spicele-n lanuri - de dor se-nfioară, de moarte,
cînd secera lunii pe boltă apare.
Ca fetele cată, cu părul de aur,
la zeul din zare.


O vorbă-și trec spicele - fete-n văpaie :
secerea lunei e numai lumină -
cum ar putea să ne taie
pe la genuchi, să ne culce pe spate, în arderea vîntului ?



Aceasta-i tristețea cea mare - a spicelor
că nu sunt tăiate de lună,
că numai de fierul pămîntului
li s-a menit să apună.

Poezia Creaturi de Vară de Lucian Blaga

CREATURI DE VARĂ


Pe subt-brazi, pe subt bătrînii,
licuricii-licurici.
creaturi de vară,
își aprind fosforescența
străvezie, selenară.


Printr-atîția martori mici
se-nfiripă-vis de faun,
sî mî facî de ocară.


Pe subt brazi, pe subt bătrînii,
nici o zînă nu-și aprinde
măcar coapse, măcar sînii,
cum fac verzii licurici ?

Poezia Creaturi de Vară de Lucian Blaga

CREATURI DE VARĂ


Pe subt-brazi, pe subt bătrînii,
licuricii-licurici.
creaturi de vară,
își aprind fosforescența
străvezie, selenară.


Printr-atîția martori mici
se-nfiripă-vis de faun,
sî mî facî de ocară.


Pe subt brazi, pe subt bătrînii,
nici o zînă nu-și aprinde
măcar coapse, măcar sînii,
cum fac verzii licurici ?