Pagini
- Pagina de Pornire
- Cum să ne Îngrijim de Sănătate și Frumusețea Noastră
- Contact
- Plante Medicinale - Tratamente Naturiste
- Sfaturi Pentru Tinerii Căsătoriți
- D-Ale Casei Canal pe Youtube
- Rețete ( Mîncare ca la Mama Acasă ) Rețete Bătrînești
- Câinele Sănătos și Câinele Bolnav
- Alimentația Copilului Mic
- Sfaturi Utile
- Poeții, Poezii, Fabule, Colinde, Pastele, Doine, Balade
Poezia Cîntec De Nuntă de Mihai Eminescu
CÎNTEC DE NUNTĂ
Hochzeitlied de Goethe
Ce-odat` locuit-a castelul,
Azi cînd un nepot al fericelui moșneag
Îl face pe însurățelul.
Fusese acela în sfîntul război,
C-onoare luptase prin multe nevoi ;
De pe cal cînd se dete întors înapoi,
Găsi cetățuia lui susă -
Dar slugile, averile dusă.
Acum, conțișorule, acasă că-mi ești...
Dar afli mai rău cele toate,
Căci vînturile trec neoprit prin ferești
Și vin prin odăile toate.
În noaptea de toamnă ce-ar fi de făcut ?
Ah /1multe de-aceste mai rău le-am trecut.
Vede-se-va mîne ce-ar mai fi de făcut.
Deci iute, în luna bălaie,
În vechiul crevat și în paie.
Și cum el voie-i așa ațipea,
Sub pat se mișca ceva pare.
Guzanul foșnească oricît și va vre...
De-ar ave vo fărmioară, cum n-are !
Dar iute !-un pitic se arată deodat`.
C-a lampei lumină el e spițelat.
Cu mutra lui gravă de-orator încercat
La picioarele contelui vine,
Ce nu doarme, să doarmă voire-ar !
Permisu-ne-am sărbători aici sus
De cînd părăsiși aste sale
Și cînd te credeam îndepărtate-ncă dus,
Gîndeam să petrecem încale,
Și dacă dai voie și nu te înfrici
Petrece-or în gură-îndemnă, pitici,
`N-onoarea miresei bogate și mici.
Iar contele-n visu-i răspunde :
Serviți-vă numai orunde.
Și ies trei călări ce se mișcă ușor,
Ei stătuse sub pat pîn-aice.
Le-urmează un cor cîntător-sunător
De chipuri posace și mice.
Și car dupăăăă car ce-s cu toate de rînd
De-ți trece vederea ș-auzul văzînd,
Cum este-n castele regilor rînd.
În cîruța aurită în fine
Mireasa cu oaspeții vine.
Ș-aleargă cu toții acuma-n galop
Să-și aleagă în sală locșorul.
La-nvîrlit și la valț și la veselul hop
Își alege oricare odorul.
Ș-acum țiuie, scripcăie, sun zurăind
Se rotesc și foșnesc, șușăiesc șfîrîind,
Țistăiesc, poșpăiesc, șoptesc, zbîrnîind.
Conțișorul privește și sigur
El crede că zace în friguri.
Ș-acum clappai și dappai și rappai, așe
De laiți, scaune, mese.
La masa cea mare oricare ar vre
Să stea lîngă puicele-alese.
Ș-aduc cîrnăciorii, jamboanele mici
Și păsări și pești și fripture pitici
Și vinul înconjură mesele mici,
Și vuiesc, gălăgesc pîn` dispare
Întreag-arătare-n cîntare.
Vreți ce s-a-ntîmplat mai departe să zic.
Să tacă-atunci zvon și cîntare :
Ce-atît de gentil el văzuse în mic
I s-a dat ș-a gustat el în mare.
Și trîmbițe, sunet, cîntări, tărăboi
Și căruți, călăreți, de mireasă convoi,
Ei vin și s-arăt și se pleacă la noi :
Oameni mulți și-n voia lor bună -
Așa fu și va fi totdeauna.
Poezia Cîntec De Nuntă de Mihai Eminescu
CÎNTEC DE NUNTĂ
Hochzeitlied de Goethe
Ce-odat` locuit-a castelul,
Azi cînd un nepot al fericelui moșneag
Îl face pe însurățelul.
Fusese acela în sfîntul război,
C-onoare luptase prin multe nevoi ;
De pe cal cînd se dete întors înapoi,
Găsi cetățuia lui susă -
Dar slugile, averile dusă.
Acum, conțișorule, acasă că-mi ești...
Dar afli mai rău cele toate,
Căci vînturile trec neoprit prin ferești
Și vin prin odăile toate.
În noaptea de toamnă ce-ar fi de făcut ?
Ah /1multe de-aceste mai rău le-am trecut.
Vede-se-va mîne ce-ar mai fi de făcut.
Deci iute, în luna bălaie,
În vechiul crevat și în paie.
Și cum el voie-i așa ațipea,
Sub pat se mișca ceva pare.
Guzanul foșnească oricît și va vre...
De-ar ave vo fărmioară, cum n-are !
Dar iute !-un pitic se arată deodat`.
C-a lampei lumină el e spițelat.
Cu mutra lui gravă de-orator încercat
La picioarele contelui vine,
Ce nu doarme, să doarmă voire-ar !
Permisu-ne-am sărbători aici sus
De cînd părăsiși aste sale
Și cînd te credeam îndepărtate-ncă dus,
Gîndeam să petrecem încale,
Și dacă dai voie și nu te înfrici
Petrece-or în gură-îndemnă, pitici,
`N-onoarea miresei bogate și mici.
Iar contele-n visu-i răspunde :
Serviți-vă numai orunde.
Și ies trei călări ce se mișcă ușor,
Ei stătuse sub pat pîn-aice.
Le-urmează un cor cîntător-sunător
De chipuri posace și mice.
Și car dupăăăă car ce-s cu toate de rînd
De-ți trece vederea ș-auzul văzînd,
Cum este-n castele regilor rînd.
În cîruța aurită în fine
Mireasa cu oaspeții vine.
Ș-aleargă cu toții acuma-n galop
Să-și aleagă în sală locșorul.
La-nvîrlit și la valț și la veselul hop
Își alege oricare odorul.
Ș-acum țiuie, scripcăie, sun zurăind
Se rotesc și foșnesc, șușăiesc șfîrîind,
Țistăiesc, poșpăiesc, șoptesc, zbîrnîind.
Conțișorul privește și sigur
El crede că zace în friguri.
Ș-acum clappai și dappai și rappai, așe
De laiți, scaune, mese.
La masa cea mare oricare ar vre
Să stea lîngă puicele-alese.
Ș-aduc cîrnăciorii, jamboanele mici
Și păsări și pești și fripture pitici
Și vinul înconjură mesele mici,
Și vuiesc, gălăgesc pîn` dispare
Întreag-arătare-n cîntare.
Vreți ce s-a-ntîmplat mai departe să zic.
Să tacă-atunci zvon și cîntare :
Ce-atît de gentil el văzuse în mic
I s-a dat ș-a gustat el în mare.
Și trîmbițe, sunet, cîntări, tărăboi
Și căruți, călăreți, de mireasă convoi,
Ei vin și s-arăt și se pleacă la noi :
Oameni mulți și-n voia lor bună -
Așa fu și va fi totdeauna.
Poezia La Pîrîu de George Coșbuc
LA PÎRÎU
Venea pe deal, voios cîntînd,
Flăcăul ;
Pe-un umăr coasa legănînd,
Venea fără de nici un gînd
Flăcăul.
Dar iată-n drum îl află răul,
În drum, în drum, dar ce-i în drum ?
Părăul -
Așa de lat și chiar acum !
Dincolo cîmp și lan și flori,
Ei cată !
Și doine și secerători ;
Părîu-i lat, și să nu mori ?
Ei cată !
Și-n grîu, ei bată-mi-l să-l bată !
În grîu, în grîu ? Dar ce-i în grîu ?
O fată -
Înoată-n spice pînă-n brîu.
- ,,Să n-ai, Catrino, zi de rău !''
Ea tace.
- ,,Ei, iacă naiba de părău,
Mi-i puse focu-n druml tău !''
Ea tace.
Deloc o vorbă ! Se preface.
Deloc, deloc, de ce deloc ?
Că-i place
Și vrea de el să-și bată joc.
- ,,Ai, fă, copii acasă mulți ?
Ei, iacă !
Nu vii, urîto, nu m-asculți ?
De dragul tău să mă desculți ?
Ei, iacă !
Mai bine plec !'' Și dînsul pleacă.
Dae ea ? Dar ea ? Ce-și zice ea ?
Să treacă !
Să facă-n urmă cum o vrea !
Văzînd-l, însă, c-a plecat,
Ea-și pune
Deoparte snopul : - ,,M-ai chemat ?''.
El mîna peste ochi mirat
Și-o pune.
- ,,Să-ți spun ceva ! cuvinte bune !''
- ,,Să spui, să spui ! Dar ce să spui ?
Ei spune !
Dar iute, vezi, că vreme nu-i !''
- ,,Dar ești departe, dragă, hai !''
- ,,Ba bine,
Atunci rămîi pe unde stai !''
- ,,Ce rea mai ești ! Ce suflet ai !''
Ba bine,
Ca să n-o creadă rea, ea vine.
- ,,Te temi, te temi ! parcă te temi
De mine.''
- ,,Ba nu ! Dar pentru ce mă chemi ?''
- ,,Haid', treci părăul ! Ce te-ntreci,
Catrino !''
- ,,Nu vreau, auzi ! De ce nu pleci ?''
- ,,Dar nu-i cît Oltul, poți să-l treci,
Catrino !''
- ,,Vecine, nu !'' - ,,Ba da, vecino !
Nu vreai ? Nu vreai ? De ce nu vreai ?
Haid', vino !
De-atunci și peste mări treceai.''
- ,,Ei iacă, viu ! Dar de nu-mi spui
Vro veste,
Zi bună între noi de-azi nu-i !''
Știa doar fata felul lui !
Vro veste,
De unde-o iei, dacă nu este ?
Apoi, apoi ? Ce-a fost apoi ?
Poveste -
Tot eu să spun ? Ghiciți și voi.
Poezia La Pîrîu de George Coșbuc
LA PÎRÎU
Venea pe deal, voios cîntînd,
Flăcăul ;
Pe-un umăr coasa legănînd,
Venea fără de nici un gînd
Flăcăul.
Dar iată-n drum îl află răul,
În drum, în drum, dar ce-i în drum ?
Părăul -
Așa de lat și chiar acum !
Dincolo cîmp și lan și flori,
Ei cată !
Și doine și secerători ;
Părîu-i lat, și să nu mori ?
Ei cată !
Și-n grîu, ei bată-mi-l să-l bată !
În grîu, în grîu ? Dar ce-i în grîu ?
O fată -
Înoată-n spice pînă-n brîu.
- ,,Să n-ai, Catrino, zi de rău !''
Ea tace.
- ,,Ei, iacă naiba de părău,
Mi-i puse focu-n druml tău !''
Ea tace.
Deloc o vorbă ! Se preface.
Deloc, deloc, de ce deloc ?
Că-i place
Și vrea de el să-și bată joc.
- ,,Ai, fă, copii acasă mulți ?
Ei, iacă !
Nu vii, urîto, nu m-asculți ?
De dragul tău să mă desculți ?
Ei, iacă !
Mai bine plec !'' Și dînsul pleacă.
Dae ea ? Dar ea ? Ce-și zice ea ?
Să treacă !
Să facă-n urmă cum o vrea !
Văzînd-l, însă, c-a plecat,
Ea-și pune
Deoparte snopul : - ,,M-ai chemat ?''.
El mîna peste ochi mirat
Și-o pune.
- ,,Să-ți spun ceva ! cuvinte bune !''
- ,,Să spui, să spui ! Dar ce să spui ?
Ei spune !
Dar iute, vezi, că vreme nu-i !''
- ,,Dar ești departe, dragă, hai !''
- ,,Ba bine,
Atunci rămîi pe unde stai !''
- ,,Ce rea mai ești ! Ce suflet ai !''
Ba bine,
Ca să n-o creadă rea, ea vine.
- ,,Te temi, te temi ! parcă te temi
De mine.''
- ,,Ba nu ! Dar pentru ce mă chemi ?''
- ,,Haid', treci părăul ! Ce te-ntreci,
Catrino !''
- ,,Nu vreau, auzi ! De ce nu pleci ?''
- ,,Dar nu-i cît Oltul, poți să-l treci,
Catrino !''
- ,,Vecine, nu !'' - ,,Ba da, vecino !
Nu vreai ? Nu vreai ? De ce nu vreai ?
Haid', vino !
De-atunci și peste mări treceai.''
- ,,Ei iacă, viu ! Dar de nu-mi spui
Vro veste,
Zi bună între noi de-azi nu-i !''
Știa doar fata felul lui !
Vro veste,
De unde-o iei, dacă nu este ?
Apoi, apoi ? Ce-a fost apoi ?
Poveste -
Tot eu să spun ? Ghiciți și voi.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
Postare
ANPC Termeni și Condiții