Poezia Poet de Mihai Eminescu

POET



Să tot torni la rime rele
Cu dactile în galopuri,
Cu gînduri nemistuite
Să negrești mai multe topuri ;




Și cînd vezi vre o femeie
Să te-nchini pîn' la pămînt
Și de-a sta ca să-ți vorbească
Să înghiți orice cuvînt ;




Nespălat, neras să umblii,
Și rufos și deșuchiet -
Toate-acestea împreună
Te arat-a fi poet.

Poezia Poet de Mihai Eminescu

POET



Să tot torni la rime rele
Cu dactile în galopuri,
Cu gînduri nemistuite
Să negrești mai multe topuri ;




Și cînd vezi vre o femeie
Să te-nchini pîn' la pămînt
Și de-a sta ca să-ți vorbească
Să înghiți orice cuvînt ;




Nespălat, neras să umblii,
Și rufos și deșuchiet -
Toate-acestea împreună
Te arat-a fi poet.

Poezia Un Luceafăr... de Mihai Eminescu

UN LUCEAFĂR...



Un luceafăr, un luceafăr înzestrat cu mii de raze
În viața-mi de-ntuneric a făcut ca să se vază.
Eu privind acea lumină ca din visuri mă deștept.
Și cu brațele-amîndouă cătră dînsa mă îndrept.




Ca o zînă din poveste ea e naltă și ușoară,
E subțire și gingașă și din ochi revarsă pară,
Iar la față e bălaie, părul galben cade-n creț,
Trandafiri pe față are și cu zîmbetul isteț.

Poezia Un Luceafăr... de Mihai Eminescu

UN LUCEAFĂR...



Un luceafăr, un luceafăr înzestrat cu mii de raze
În viața-mi de-ntuneric a făcut ca să se vază.
Eu privind acea lumină ca din visuri mă deștept.
Și cu brațele-amîndouă cătră dînsa mă îndrept.




Ca o zînă din poveste ea e naltă și ușoară,
E subțire și gingașă și din ochi revarsă pară,
Iar la față e bălaie, părul galben cade-n creț,
Trandafiri pe față are și cu zîmbetul isteț.