Poezia Murind Nicolae Bălcescu de Vasile Alecsandri

      MURIND


De pe plaiu-nstrăinărei,
Unde zac și simt că mor
De amarul desperărei
Şi de-al ţării mele dor,
Văd o pasere voioasă
Apucând spre răsărit,
Și o rază luminoasă,
Și un nour aurit.



,,Păsărică zburătoare,
Unde mergi cu dorul meu?"
,,Am solie-ncântătoare
De la sfântul Dumnezeu
Să duc glas de armonie
Ţărmurilor româneşti
Şi să scald în veselie
Inimile ce jălești!"


,,Rază vie, călătoare,
Unde mergi cu dorul meu?"
,,Am solie-nvietoare
De la sfântul Dumnezeu
Să depun o sărutare
Pe al ţării tale sân
Și s-aduc o alinare
Jalnicului tău suspin."



,,Nouraş pătruns de soare,
Unde mergi cu dorul meu?"
,,Am solie roditoare
De la sfântul Dumnezeu
Să mă las în Românie,
Ca să crească mii de flori
Pe frumoasa ei câmpie
Ce o plângi adeseori!"



,,Du-te, rază strălucită,
Du-te, mică păsărea,
Și pe ţara mea iubită
Mângăieţi-o-n lipsa mea!
Iar tu, nour de rodire,
Fă să crească-n sânul său,
Cu verzi lauri de mărire,
Floarea sufletului meu!"


                                                                                                                     

Poezia Murind Nicolae Bălcescu de Vasile Alecsandri

      MURIND


De pe plaiu-nstrăinărei,
Unde zac și simt că mor
De amarul desperărei
Şi de-al ţării mele dor,
Văd o pasere voioasă
Apucând spre răsărit,
Și o rază luminoasă,
Și un nour aurit.



,,Păsărică zburătoare,
Unde mergi cu dorul meu?"
,,Am solie-ncântătoare
De la sfântul Dumnezeu
Să duc glas de armonie
Ţărmurilor româneşti
Şi să scald în veselie
Inimile ce jălești!"


,,Rază vie, călătoare,
Unde mergi cu dorul meu?"
,,Am solie-nvietoare
De la sfântul Dumnezeu
Să depun o sărutare
Pe al ţării tale sân
Și s-aduc o alinare
Jalnicului tău suspin."



,,Nouraş pătruns de soare,
Unde mergi cu dorul meu?"
,,Am solie roditoare
De la sfântul Dumnezeu
Să mă las în Românie,
Ca să crească mii de flori
Pe frumoasa ei câmpie
Ce o plângi adeseori!"



,,Du-te, rază strălucită,
Du-te, mică păsărea,
Și pe ţara mea iubită
Mângăieţi-o-n lipsa mea!
Iar tu, nour de rodire,
Fă să crească-n sânul său,
Cu verzi lauri de mărire,
Floarea sufletului meu!"


                                                                                                                     

Poezia Trecut-au Anii... de Mihai Eminescu

        TRECUT-AU ANII...


Trecut-au anii ca nori lungi pe șesuri
Și niciodată n-or să vie iară,
Căci nu mă-ncîntă azi cum mă mișcară
Povești și doine, ghicitori, eresuri,


Ce fruntea-mi de copil o-nseninară,
Abia-nțelese, pline de-nțelesuri -
Cu-a tale umbre azi în van mă-mpresuri,
O, ceas al tainei, asfințit de sară.


Să smulg un sunet din trecutul vieții,
Să fac, o, suflet, ca din nou să tremuri
Cu mîna mea în van pe liră lunec;


Pierdut e totu-n zarea tinereții
Și mută-i gura dulce-a altor vremuri,
Iar timpul crește-n urma mea... mă-ntunec!

Poezia Trecut-au Anii... de Mihai Eminescu

        TRECUT-AU ANII...


Trecut-au anii ca nori lungi pe șesuri
Și niciodată n-or să vie iară,
Căci nu mă-ncîntă azi cum mă mișcară
Povești și doine, ghicitori, eresuri,


Ce fruntea-mi de copil o-nseninară,
Abia-nțelese, pline de-nțelesuri -
Cu-a tale umbre azi în van mă-mpresuri,
O, ceas al tainei, asfințit de sară.


Să smulg un sunet din trecutul vieții,
Să fac, o, suflet, ca din nou să tremuri
Cu mîna mea în van pe liră lunec;


Pierdut e totu-n zarea tinereții
Și mută-i gura dulce-a altor vremuri,
Iar timpul crește-n urma mea... mă-ntunec!