Poezia Pe Albumul Domnișoarelor Florescu de Vasile Alecsandri

PE ALBUMUL DOMNIȘOARELOR FLORESCU


Într-o zi veselitoare,
Voi plăcute surioare,
De la rai v-ați coborît.
La fereastra-mi luminoasă,
Flori din lumea grațioasă,
Zîmbind dulce v-ați ivit.
Eram trist, în suferire,
Dar la dulcea-vă privire
S-au șters orice negri nori.
O ! minuni a primăverei !
Prin voi chiar spinii durerei
Se acopere cu flori.

Poezia Pe Albumul Domnișoarelor Florescu de Vasile Alecsandri

PE ALBUMUL DOMNIȘOARELOR FLORESCU


Într-o zi veselitoare,
Voi plăcute surioare,
De la rai v-ați coborît.
La fereastra-mi luminoasă,
Flori din lumea grațioasă,
Zîmbind dulce v-ați ivit.
Eram trist, în suferire,
Dar la dulcea-vă privire
S-au șters orice negri nori.
O ! minuni a primăverei !
Prin voi chiar spinii durerei
Se acopere cu flori.

Poezia Pe Albumu Domnișoarei A. Jora de Vasile Alecsandri

PE ALBUMUL DOMNIȘOAREI A. JORA


Eram în tristă singurătate
Privind omătul căzut din nori.
Iarna cu-a sale mîni înghețate
Lipea de geamuri albele-i flori ;
Și eu în timpul cel de ninsoare,
Sub cerul negru, plin de furtuni,
Visam la paseri veselitoare,
L-a primăverei scumpe minuni.
Visam l-acele țări depărtate
Pe unde fost-am eu călător,
Țărmuri frumoase și neuitate
De poezie și de amor.
Un dulce oaspe veni atunce,
Un dulce, gingaș, frumos portret,
Trimis de tine ca să-mi arunce
Flori de lumnă, flori de poet.
El îmi aduse a ta gîndire,
Dorul tău june și virginal,
Care-mi șoptiră cu-nduioșire
De-al poeziei plai ideal.
Atunci natura încîntătoare
Undi pe buze-ți blînde zîmbiri,
Și-n ochii-ți veseli un dulce soare,
Și pe-a ta față vii trandafiri.
Jar eu, ferice și-n admirare,
Gîndind la tine, am zis cu dor :
„O ! tinereță ! cine te are,
Are un farmec învingător !”

Poezia Pe Albumu Domnișoarei A. Jora de Vasile Alecsandri

PE ALBUMUL DOMNIȘOAREI A. JORA


Eram în tristă singurătate
Privind omătul căzut din nori.
Iarna cu-a sale mîni înghețate
Lipea de geamuri albele-i flori ;
Și eu în timpul cel de ninsoare,
Sub cerul negru, plin de furtuni,
Visam la paseri veselitoare,
L-a primăverei scumpe minuni.
Visam l-acele țări depărtate
Pe unde fost-am eu călător,
Țărmuri frumoase și neuitate
De poezie și de amor.
Un dulce oaspe veni atunce,
Un dulce, gingaș, frumos portret,
Trimis de tine ca să-mi arunce
Flori de lumnă, flori de poet.
El îmi aduse a ta gîndire,
Dorul tău june și virginal,
Care-mi șoptiră cu-nduioșire
De-al poeziei plai ideal.
Atunci natura încîntătoare
Undi pe buze-ți blînde zîmbiri,
Și-n ochii-ți veseli un dulce soare,
Și pe-a ta față vii trandafiri.
Jar eu, ferice și-n admirare,
Gîndind la tine, am zis cu dor :
„O ! tinereță ! cine te are,
Are un farmec învingător !”