Fabula Vulpea Și Țapul de La Fontaine


            VULPEA ȘI ȚAPUL
Mergea cumătra Vulpe-n voia pasului,
cu miile-ide viclenii în cap,
alăturea de-ncornoratul Țap,
ce nu vedea mai mult de lungul nasului.
Dar setea lor, stârnită de dogoare,
îi face-ntr-o fântână să coboare,
să bea o gură-două de răcoare.
Băură amândoi pe săturate
și Vulpea-i zise Țapului : -,,Fârtate,
( erau, precum se vede, buni amici!)
băurăm noi, dar cum ieșim de-aici?...
Eu am un plan. Ridică-te pe zid
și coarnele propteștele, solid !
Mă voi urca pe tine ca pe-o scară
și de pe ghizd am să te trag afară."
-,,Pe barba mea, răspunse Țapul,
mă bucur că te taie capul.
Nici eu -de ce să nu ți-o spun ?-
n-aș fi găsit un plan mai bun !..."
Urcându-se pe găgăuț,
cumătra, fără piedică,
îndată și ieși din puț
și-i mai ținu și-o predică:
-,,O, dacă cerul ți-ar fi dat, bădie,
și minte câtă barbă pe bărbie,
n-ai fi intrat cu-atâta ușurință
în puț !... Eu am plecat !De-acum,
căznește-te și tu, cu stăruință,
că eu am treburi și îmi văd de drum..."


În orice lucru, negreșit
să ne gândim și la sfârșit !

Fabula Vulpea Și Țapul de La Fontaine


            VULPEA ȘI ȚAPUL
Mergea cumătra Vulpe-n voia pasului,
cu miile-ide viclenii în cap,
alăturea de-ncornoratul Țap,
ce nu vedea mai mult de lungul nasului.
Dar setea lor, stârnită de dogoare,
îi face-ntr-o fântână să coboare,
să bea o gură-două de răcoare.
Băură amândoi pe săturate
și Vulpea-i zise Țapului : -,,Fârtate,
( erau, precum se vede, buni amici!)
băurăm noi, dar cum ieșim de-aici?...
Eu am un plan. Ridică-te pe zid
și coarnele propteștele, solid !
Mă voi urca pe tine ca pe-o scară
și de pe ghizd am să te trag afară."
-,,Pe barba mea, răspunse Țapul,
mă bucur că te taie capul.
Nici eu -de ce să nu ți-o spun ?-
n-aș fi găsit un plan mai bun !..."
Urcându-se pe găgăuț,
cumătra, fără piedică,
îndată și ieși din puț
și-i mai ținu și-o predică:
-,,O, dacă cerul ți-ar fi dat, bădie,
și minte câtă barbă pe bărbie,
n-ai fi intrat cu-atâta ușurință
în puț !... Eu am plecat !De-acum,
căznește-te și tu, cu stăruință,
că eu am treburi și îmi văd de drum..."


În orice lucru, negreșit
să ne gândim și la sfârșit !

Poezia Nepotul Lui Gheorghe Doja de Eugen Jebeleanu





NEPOTUL LUI GHEORGHE DOJA



Nepot lui Doja-s, nobil opincar,
Jălbar mîhnit pentru poporul său.
Hei, măi boieri, cu-ai mei să stați de vorbă
Poate-ar fi timp, căci vara arde rău.




Fierbinte-i vara, dreaptă-i coasa. Hei,
Boieri ; pumni albi și-amarnici, ce va fi
Cînd, scăpărînd de coase-ntreg poporul
Lui Doja, crunt, spre voi va potopi?





Hei, măi boieri, ce-o să mai fie-atunci?
Unde-or s-o șteargă-a voastre oști pălind,
Din tîlhăreștile cetăți? Și dacă
Vom încuia și poarta, zuruind?




Poezia Nepotul Lui Gheorghe Doja de Eugen Jebeleanu





NEPOTUL LUI GHEORGHE DOJA



Nepot lui Doja-s, nobil opincar,
Jălbar mîhnit pentru poporul său.
Hei, măi boieri, cu-ai mei să stați de vorbă
Poate-ar fi timp, căci vara arde rău.




Fierbinte-i vara, dreaptă-i coasa. Hei,
Boieri ; pumni albi și-amarnici, ce va fi
Cînd, scăpărînd de coase-ntreg poporul
Lui Doja, crunt, spre voi va potopi?





Hei, măi boieri, ce-o să mai fie-atunci?
Unde-or s-o șteargă-a voastre oști pălind,
Din tîlhăreștile cetăți? Și dacă
Vom încuia și poarta, zuruind?




Postare

  ANPC Termeni și Condiții