Poezia Nopțile Mamei de Grigore Vieru

NOPȚILE MAMEI




Te chinuie nesomnul,
Durerea în oase.
Ai aprinde lumine
Și-ai coase.
Dar dorm
Doamna și domnul...





Un glas tămăduitor
Te cheamă
În sat
Lângă grijile humii.
Ieși la balcon cu teamă
Ca la marginea lumii.
Aduni până-n zori,
În pârg,
Spice de nehodină.
Lumini pe târg:
Miriște străină.

Poezia Nopțile Mamei de Grigore Vieru

NOPȚILE MAMEI




Te chinuie nesomnul,
Durerea în oase.
Ai aprinde lumine
Și-ai coase.
Dar dorm
Doamna și domnul...





Un glas tămăduitor
Te cheamă
În sat
Lângă grijile humii.
Ieși la balcon cu teamă
Ca la marginea lumii.
Aduni până-n zori,
În pârg,
Spice de nehodină.
Lumini pe târg:
Miriște străină.

Poezia Părul Mamei de Grigore Vieru

PĂRUL MAMEI





Câte case ai dat tu, mamă,
Cu var și cu lut!
Albește în părul tău, mamă,
Varul acel de demult.
Cît am plâns eu
Strâns în al foamei clește!
Stăteai noaptea ca la priveghi.
În părul tău, mamă, albește
Sarea lacrimilor mele vechi.
Seara eu îți probozesc nepotul
Că ți se urcă în cap și-i rău.
Dar el se mută la tine ,,cu totul”
Și plânge tot
În părul tău.

Poezia Părul Mamei de Grigore Vieru

PĂRUL MAMEI





Câte case ai dat tu, mamă,
Cu var și cu lut!
Albește în părul tău, mamă,
Varul acel de demult.
Cît am plâns eu
Strâns în al foamei clește!
Stăteai noaptea ca la priveghi.
În părul tău, mamă, albește
Sarea lacrimilor mele vechi.
Seara eu îți probozesc nepotul
Că ți se urcă în cap și-i rău.
Dar el se mută la tine ,,cu totul”
Și plânge tot
În părul tău.