Poezia Prin Mine, Un Cântec de Grigore Vieru

PRIN MINE, UN CÂNTEC

( Mare e moartea RILKE )



Mare ești moarte,
Dar singură, tu.
Eu am vatră unde iubi,
Tu nu, tu nu.




Ce dulce este pe câmp
A ciocârliei umbră,
Ce verzi sunt pomii prin care
Melcii stelelor umblă!



Ce dulce-i femeia
Care-mi născu!




Prin mine un cântec de dor
A trecut chiar acu.
Eu am țară unde să mor,
Tu nu, tu nu.

Poezia Lucian Blaga de Grigore Vieru

LUCIAN BLAGA



Numele-acest
are ceva în el
care sună nespus de frumos -
e ca și cum
boabele copiilor
care ne seamănă de sărbători
s-ar lovi de trupul unei viori.




Numele-acest
Are ceva nespus de limpede-n el -
e ca și cum te-ai uita la o stea
prin altă stea.





Numele acest
are în el ceva amețitor de adânc -
e ca și cum te-ai uita
în oglinda unei fântâni
prin altă fântână.





Numele-acest
e ca streșina casei noastre -
pe fiecare literă a lui
rândunica își poate clădi
cuib de lut.



1968

Poezia Mama Intră-n Mare de Grigore Vieru

MAMA INTRĂ-N mARE




Mama intră-n mare.
Asfințire lină.
Sfintei mari întinderi
Cuvios se-nchină.




Alb împrăștiate
Plete-i pe valuri
Coperă, o, marea...
Prunci fug pe maluri.




În adânc nurora,
De mister aproape,
Ca o stea prelungă,
Șerpuie sub ape.




O, dar ce cutremur
Cînd pe valuri urcă
Și cu părul mamei
Părul ei se-ncurcă!

Poezia Mama În Casa Noastră de Grigore vieru

MAMA ÎN CASA NOASTRĂ



Ne supărăm pe ea
Că nu vede bine
Atunci când
Strică paharul
De cristal.




Ne supărpm pe ea
Că nu vede bine
Atunci când în loc de pâine smolită
Pâine albă ne-aduce.




Ne supărăm pe ea
Că umblă încet
Atunci când
Ne face curat prin casă
Și oaspeții trebuie
Să vină.





Ne bucurăm
Că nu vede bine,
Atunci când
Ne sărutăm soațele tinere.





Ne bucurăm
Că n-aude bine,
Atunci când
Ne spunem cuvinte
De dragoste.




Ne bucurăm
Că pe scări se urcă încet,
Atunci când
Nu mai putem să ne smulgem
Din îmbrățișările
Mai dulci ca poamele.


Oh, mamele noastre,
Mamele!