Poezia Când Sunt Eu Lângă Mama de Grigore Vieru

CÂND SUNT EU LÂNGĂ MAMA




Când sunt eu lângă mama,
somnul ei pe deal e adânc,
în rănile palmelor ei ciocârlia
pe să-și lase ouăle.




Ai, ai,
umbra păsării-n amiazi
palma mamei bandajează!



Când sunt eu lângă ea,
mama doarme cu capul
pe tremurul frunzei de poamă.
Fierbintea ei respirație
rotește pe cer Soarele, Luna.




Ai, ai
s-a lipit de ceruri Luna
ca obrazul meu de muma!

Poezia Când Sunt Eu Lângă Mama de Grigore Vieru

CÂND SUNT EU LÂNGĂ MAMA




Când sunt eu lângă mama,
somnul ei pe deal e adânc,
în rănile palmelor ei ciocârlia
pe să-și lase ouăle.




Ai, ai,
umbra păsării-n amiazi
palma mamei bandajează!



Când sunt eu lângă ea,
mama doarme cu capul
pe tremurul frunzei de poamă.
Fierbintea ei respirație
rotește pe cer Soarele, Luna.




Ai, ai
s-a lipit de ceruri Luna
ca obrazul meu de muma!

Poezia Dar Tu de Grigore Vieru

DAR TU




Pe câmpul cu
pomi ciudați de tabac
tăcută înaintezi.
Limbi verzi ca de șerpi uriași
ființa ta înconjoară.
Dar tu înaintezi.
Nu mai vine, mamă,
nimeni din urmă,
afară de pâinea ta
învelită-n ștergar
și cerul, din spate,
eliberat
de frunzele mari.
Doamne,
cât cer
deasupra unei singure
pâini!

Poezia Dar Tu de Grigore Vieru

DAR TU




Pe câmpul cu
pomi ciudați de tabac
tăcută înaintezi.
Limbi verzi ca de șerpi uriași
ființa ta înconjoară.
Dar tu înaintezi.
Nu mai vine, mamă,
nimeni din urmă,
afară de pâinea ta
învelită-n ștergar
și cerul, din spate,
eliberat
de frunzele mari.
Doamne,
cât cer
deasupra unei singure
pâini!