Poezia Căzut În Cer de Ana Blandiana

CĂZUT ÎN CER





Căzut în cer
Ca în adîncul unei fîntîni,
Reverberat de umezeală,
Aproape stins
Și travestit în lună,
Nu reușea să facă noapte totuși
Și ziua rămînea în juru-i tulbure
Ca un albuș gelatinos, nesigur,
În jurul gălbenușului stricat.
O, Doamne-al aștrilor
Descurajați din spațiu,
Încearcă totuși să îl recunoști...

Poezia Căzut În Cer de Ana Blandiana

CĂZUT ÎN CER





Căzut în cer
Ca în adîncul unei fîntîni,
Reverberat de umezeală,
Aproape stins
Și travestit în lună,
Nu reușea să facă noapte totuși
Și ziua rămînea în juru-i tulbure
Ca un albuș gelatinos, nesigur,
În jurul gălbenușului stricat.
O, Doamne-al aștrilor
Descurajați din spațiu,
Încearcă totuși să îl recunoști...

Poezia Sunete De Pămînt de Ana Blandiana

SUNETE DE PĂMÎNT




Umilință nu asemenea celei a pietrelor călcate-n picioare
Sau muiate
În milenii de picurare,
Transformate-n argilă,
Rostogolite fără-ncetare,
Înmulțite în silă,
Făcute nisip.
Nu.
Umilință de animal
În care fiecare celulă îmi cere să țip
Și eu nu știu
Cu răgetul cui
Să înspăimînt,
Umilință a nimăniu,
Animal de pustiu
Fără chip,
Cu limba tăiată,
Scoțînd
Numai sunete de pămînt.

Poezia Sunete De Pămînt de Ana Blandiana

SUNETE DE PĂMÎNT




Umilință nu asemenea celei a pietrelor călcate-n picioare
Sau muiate
În milenii de picurare,
Transformate-n argilă,
Rostogolite fără-ncetare,
Înmulțite în silă,
Făcute nisip.
Nu.
Umilință de animal
În care fiecare celulă îmi cere să țip
Și eu nu știu
Cu răgetul cui
Să înspăimînt,
Umilință a nimăniu,
Animal de pustiu
Fără chip,
Cu limba tăiată,
Scoțînd
Numai sunete de pămînt.