Poezia Cimitirul de Ion Pillat

CIMITIRUL




Sînt satul cel adevărat, cel unde
N-au casele nici poartă, nici ferești.
Mă calci - și pasu-ți dă să se cufunde,
Și timpul sună-a gol, cînd mă găsești.





Salcîmii mei îi văd prin rădăcine -
Nu-i mai cunoști de cer și vînturi goi ?
Nici frații tăi n-o să-i cunoști în mine
Cînd trupul ca o haină îl despoi.

Poezia Cimitirul de Ion Pillat

CIMITIRUL




Sînt satul cel adevărat, cel unde
N-au casele nici poartă, nici ferești.
Mă calci - și pasu-ți dă să se cufunde,
Și timpul sună-a gol, cînd mă găsești.





Salcîmii mei îi văd prin rădăcine -
Nu-i mai cunoști de cer și vînturi goi ?
Nici frații tăi n-o să-i cunoști în mine
Cînd trupul ca o haină îl despoi.

Poezia Copacii Din Sat de Ion Pillat

COPACII DIN SAT




De ce-ai sădit în satul nostru case
Și garduri vii, căruțe și plugari,
Cînd singuri stăm - răzeși cu crengi pletoase -
Și-l străjuim de vînturi tari ?






Și omului de ce i-ai dat ființă ?
azi e aici și mîine în vecini,
Cînd noi sîntem un loc și o credință,
Ai satului - din frunză-n rădăcini.

Poezia Copacii Din Sat de Ion Pillat

COPACII DIN SAT




De ce-ai sădit în satul nostru case
Și garduri vii, căruțe și plugari,
Cînd singuri stăm - răzeși cu crengi pletoase -
Și-l străjuim de vînturi tari ?






Și omului de ce i-ai dat ființă ?
azi e aici și mîine în vecini,
Cînd noi sîntem un loc și o credință,
Ai satului - din frunză-n rădăcini.