Poezia Hora de Ion Pillat

HORA



Mă nasc la han o dată-n săptămînă,
Mi-e pîntec cobza, fluierul mi-e os.
Nu pot trăi de nu mă țin de mînă
Flăcăii dîrz sau fetele sfios.




Ce chiot dau cînd ies prin bătătură !
Tot calc și bat în tact ș-alerg pe loc...
Spre seară amețesc de băutură,
Dar nu mă las - că mor de nu mai joc.

Poezia Hora de Ion Pillat

HORA



Mă nasc la han o dată-n săptămînă,
Mi-e pîntec cobza, fluierul mi-e os.
Nu pot trăi de nu mă țin de mînă
Flăcăii dîrz sau fetele sfios.




Ce chiot dau cînd ies prin bătătură !
Tot calc și bat în tact ș-alerg pe loc...
Spre seară amețesc de băutură,
Dar nu mă las - că mor de nu mai joc.

Poezia Cimitirul de Ion Pillat

CIMITIRUL




Sînt satul cel adevărat, cel unde
N-au casele nici poartă, nici ferești.
Mă calci - și pasu-ți dă să se cufunde,
Și timpul sună-a gol, cînd mă găsești.





Salcîmii mei îi văd prin rădăcine -
Nu-i mai cunoști de cer și vînturi goi ?
Nici frații tăi n-o să-i cunoști în mine
Cînd trupul ca o haină îl despoi.

Poezia Cimitirul de Ion Pillat

CIMITIRUL




Sînt satul cel adevărat, cel unde
N-au casele nici poartă, nici ferești.
Mă calci - și pasu-ți dă să se cufunde,
Și timpul sună-a gol, cînd mă găsești.





Salcîmii mei îi văd prin rădăcine -
Nu-i mai cunoști de cer și vînturi goi ?
Nici frații tăi n-o să-i cunoști în mine
Cînd trupul ca o haină îl despoi.