Poezia Viziunea de Marin Sorescu

VIZIUNEA



Străzile erau înțesate de haine
Care își vedeau de treburi.



Unele alergau să nu întîrzie la servici,
Altele flecăreau.
Ori intrau în magazinele de îmbrăcăminte,
De unde ieșeau modele noi.




O servietă importantă, ministerială,
Flirta de o jumătate de ceas
Cu o poșetă de piele de șarpe,
Spunîndu-i direct,
Apoi de-a-ndoaselea,
Toate cuvintele referitoare la vreme.



Pe linia troleibuzelor
Circulau fiare de călcat.



Iar eu căutăm oamenii.



Știam că trebuiau să se afle
Fie în buzunarul de la vestă,
Fie în fața ori în spatele hainelor,
Anexați cu o clamă.

Poezia Viziunea de Marin Sorescu

VIZIUNEA



Străzile erau înțesate de haine
Care își vedeau de treburi.



Unele alergau să nu întîrzie la servici,
Altele flecăreau.
Ori intrau în magazinele de îmbrăcăminte,
De unde ieșeau modele noi.




O servietă importantă, ministerială,
Flirta de o jumătate de ceas
Cu o poșetă de piele de șarpe,
Spunîndu-i direct,
Apoi de-a-ndoaselea,
Toate cuvintele referitoare la vreme.



Pe linia troleibuzelor
Circulau fiare de călcat.



Iar eu căutăm oamenii.



Știam că trebuiau să se afle
Fie în buzunarul de la vestă,
Fie în fața ori în spatele hainelor,
Anexați cu o clamă.

Poezia Iată... de Marin Sorescu

IATĂ...



Iată- lucrurile
Sînt tăiate în două,
De-o parte ele,
De-o parte numele lor.



E un loc vast între ele,
Loc de alergătură,
De viață.



Iată, tu ești tăiat în două.
De-o parte tu,
De-o parte numele tău.



Nu simți cîteodată, poate în vis,
Poate lîngă vis,
Că peste fruntea ta
Se suprapun alte gînduri,
Peste mîinile tale
Alte mîini ?




Cineva te-a înțeles pentru o clipă
Făcînd numele tău
Să treacă prin corpul tău,
Sonor și dureros,
Ca limba de bronz
Prin golul clopotului.

Poezia Iată... de Marin Sorescu

IATĂ...



Iată- lucrurile
Sînt tăiate în două,
De-o parte ele,
De-o parte numele lor.



E un loc vast între ele,
Loc de alergătură,
De viață.



Iată, tu ești tăiat în două.
De-o parte tu,
De-o parte numele tău.



Nu simți cîteodată, poate în vis,
Poate lîngă vis,
Că peste fruntea ta
Se suprapun alte gînduri,
Peste mîinile tale
Alte mîini ?




Cineva te-a înțeles pentru o clipă
Făcînd numele tău
Să treacă prin corpul tău,
Sonor și dureros,
Ca limba de bronz
Prin golul clopotului.