Poezia Unicornul Și Oceanul de Lucian Blaga

UNICORNUL ȘI OCEANUL



Sfios unicornul s-abate la mal,
privește în larg, spre cea zare, cel val.



S-ar da înapoi cînd unda l-ajunge,
dar taina cu pinteni de-argint îl străpunge.


Pe țărm unicornul, o clipă cît anul,
se-nfruntă-n poveste cu oceanul.


E apă, sau altă ființă, cu plesne,
în care se simte intrînd pîn' la glezne ?


Se-nalță de spaimă-n paragini
cînd taina se sfarmă la margini.

Poezia Vînzătorul de Greeri de Lucian Blaga

VÎNZĂTORUL DE GREERI



Un strigăt în noapte pe bulevard : grilu ! Din cîmp
vînzătorul intrat-a-n oraș pe-un măgar, cu greeri
în păr și pe brațe, ieșiți din corfele pline.
Cată să-i vînză-n piață. Se uită aiurea și tîmp.




Să vînză ar vrea o palmă de luncă-n cetate,
un cîntec mai nou pentru vetre și casă.
Argint viu și negru e roiul - pe umeri.
Grilu, grilu ! Cu sunetul scump, de zare aleasă !




Astfel intrarea și-o fac în oraș prin țipătul străzilor,
nestînjeniți în cîntare - greerii țării.
Fetița mea singură, Ana lumina, în noapte
i-aude, și-o clipă surîde lunii și mării.

Poezia Boare Atlantică de Lucian Blaga

BOARE ATLANTICĂ



Cu repezi copite de-argint
în zori măgărușii bat străzile.
Nălucile, cari adineauri erau, se dezmint.



Pe chei se trezesc sibilinele
glasuri. Lumina așteaptă prilejul
să-nnece biserici, corăbii, colinele.



Din portul cu zvonul de maree
pescarii sosesc cu povara pe creștet.
În coșuri : țestoase, țipari, curcubee.



Boarea atlantică pipăie morile,
veacul de mijloc, laptele mării.
părul femeilor, scrumul și florile.



În dimineața de roz mărgărint
o inimă, singură și de la sine,
purcede solară prin anotimp.

Poezia Alean de Lucian Blaga

ALEAN


( lui Bazil Munteanu )


De ceasuri, de zile veghe
pe-un galben liman portughez.


Cu zalele-alăturea drept,
cu mînile cruce pe piept.


Doinind aș privi șapte ani
spre cerul cu miei luzitani,


de nu m-ar găsi unde sînt
neliniștea morii de vînt.


De nu aș pieri, supt de-un astru
văzut-nevăzut, în albastru.