Vitaminele Liposolubile ( vitamina A )

VITAMINA A


Are rol de protecție a mucoaselor și pielii, de formare a purpurei
retiniene, de creștere și rol antiinfecșios.
Lipsa sau insuficiența acestei vitamine duce la tulburări ale troficității
mucoasei și tegumentelor, la uscarea corneii ( xeroftalmie ),
la greutate de acomodare a vederii în crepuscul ) hemeralopie ),
la micșorarea ritmului creșterii și scăderea poftei de mîncare.
Rolul antiinfecțios se manifestă mai ales asupra tegumentelor și mucoaselor.
Sursa principală de vitamina A o reprezintă în primul rînd alimentele
de origine animală, în care se găsește sub formă de vitamină ca atare :
laptele de femeie și colostrul conțin mari cantități de vitamina A ),
untul, ficatul, carnea, ouăle, untura de pește.
În alimentele de origine vegetală se găsește sub formă de provitamină
( caroten ) și anume în morcovi, tomate, varză, conopidă, pătrunjel,
fasole verde etc etc.
Dată fiind bogăția în vitamina A a principalele alimente care intră în
alimentația copiilor sănătoși, lipsa acestei vitamine nu este posibilă în
condițiile unei alimentații normale.
Nevoile de vitamina A trebuie să fie acoperite în părțile egale
atît din regnul animal, cît și din regnul vegetal.
Preparate medicamentoase cu vitamina A nu se vor utiliza decît
la prescripția medicală.
Există posibilitatea intoxicațiilor acute, dar mai ales cronice cu vitamina A.

Vitaminele

VITAMINELE


Vitaminele sunt factori biocatalizatori, care nu produc energie dar ușurează
realizarea celor mai multe reacții enzimatice și de exidoreducere, indispensabile
pentru buna funcționare a organismului.
Acțiunile vitaminelor în organism sunt multiple și polivalente, totuși fiecare
din ele au și acțiuni specifice, legate de anumite funcțiuni,
ceea ce determină, în cazul lipsei lor, apariția unor tulburări caracteristice
pentru fiecare din ele.
De exemplu, în cazul lipsei sau insuficienței vitaminei D apar semne de rahitism.
În cazul lipsei sau insuficienței de vitamina A apar semne de xeroftalmie ( uscarea corneei )
și tulburări ale troficității pielii.
Din punct de vedere al constituției chimice, vitaminele sunt foarte variate.
Împărțirea lor în liposolubile și hidrosolubile are avantajul de a indica sursele
în care ele se găsesc.
Adesea, vitaminele sunt denumite cu funcția principală pe care o realizează : vitamina
D - antirahitică, vitamina A - antixeroftalmică, vitamina C - antiscorbutică.
Cum însă acțiunile celor mai multe vitamine sunt multilaterale,
denumirea după litere alfabetului a intrat în uz.
Importanța lor în organism este atît de mare, încît din principii alimentare au
devenit factori terapeutici ( medicamente ), fiind utilizate cu succes în diferite boli.
Nevoile de vitamile sunt proporțional mai mari la copil, cu excepția vitaminei D.
La copii sănătoși, în condiții normale de mediu, alimentația echilibrată și
rațională poate să aducă toate vitaminele necesare bunei funcționări a organismului.
Abuzul de medicamentos de vitamine ) leac universal ! ),
practicat de public cu sau fără avizul medicului este inutil, iar în ultimul timp
s-a demonstrat că este chiar periculos ( apariția unor stări toxice după administrearea
unor doze mari de vitamina D, vitamina a și polivitamine ).
Vitaminele constituie un principiu nutritiv, ele trebuind să fie aduse în
organism prin alimentele care le conțin.
Asocierea dintre ele și celelalte principii nutritive ( sărurile minerale, proteinele,
glucidele, lipidele și apa ) în compoziția alimentelor le face mai bine asimilabile
și utilizabile în organism.



SURSE DE VITAMINE


Organismul uman nu poate sintetiza decît vitamina d în piele sub acțiunea
razelor ultravioletelor, vitamina K și unele vitamine din complexul B în
intestin, prin acțiunea unor bacterii.
Cantitatea pe care o sintetizează este foarte mică, chiar și pentru
aceste vitamine.
Sursa generală de sănătate sau boală, cu prezența în alimentație a
celorlalte principii nutritive.
Principalele vitamine cu rol mai important în creșterea și dezvoltarea copilului
sunt următoarele:
- vitaminele liposolubile ( vitamina A, D, și K ),
- vitaminele hidrosolubile ) complexul B, și vitamina C ).

Lipidele

LIPIDELE



Lipidele sau grăsimile sunt introduse în alimentația omului prin alimente atît
de proveniență animală ( untul, untura, seul ) cît și de proveniență
vegetală ( uleiurile ).
Rolul esențial al lipidelor este acela de sursă de energie, ele avînd un aport
mare de calorii într-un volum mic : 1 g de lipide eliberează, prin ardere, 9 calorii.
Ele vehiculează și vitaminele liposolubile A, D, E, K, F.
Unele grăsimi aduc acizi grași nesaturați ( linoleic, arahidonic ), absolut
necesari pentru creșterea și funcționarea normală a organismului.
Organismul poate stoca mari cantități de lipide în țesutul adipos,
provenit din excesul de glucide și de grăsimi alimentare.
Acestea constituie un adevărat ”aliment de rezervă”, țesutul adipos
fiind primul pe care organismul îl cedează în cazul lipsei de alimente.
Produsele alimentare cu conținut bogat sau exclusiv în grăsimi sunt :
carnea de porc, unele specii de pești, untura, untul, seul, margarina,
uleiurile de floarea soarelui, de porumb, de măsline, de soia etc etc etc.
Digestia și absorția grăsimilor depinde de gradul lor de emulsionare, de natura lor chimică,
cele vegetale fiind mai ușor digerate și absorbite decît cele animale.
Grăsimile de proveniență animală conțin mai mult vitamine A, D, E
iar grăsimile vegetale conțin mai mult acizi grași nesaturați, indispensabili organismului.
De aceea, rația alimentară trebuie să conțină atît grăsimi de origine animală,
cît și de origine vegetală ( cel puțin 25% grăsimi vegetale ).
În medie 35 - 40% din valoarea rației calorice trebuie să fie acoperită de grăsimi.
Pentru o mai bună utilizare a grăsimilor, în organism trebuie să existe un
echilibru între grăsimi și glucide ( grăsimile ard la focul glucidelor ),
proporția optimă fiind o parte grăsimi pentru două părți glucide.

Proteinele

PROTEINELE



Proteinele sunt substanțe organice complexe, formate dintr-un
număr variabil de aminoacizi.
Valoarea nutritivă a proteinelor este dată de numărul, cantitatea
și calitatea aminoacizilor esențiali pe care-i conțin.
Produsele alimentare bogate în proteine sunt, în special, cele provenite
din regnul animal : laptele ouăle, carnea, peștele.
Aceste proteine sunt totodată de calitate superioară, conținînd
toți aminoacizii necesari organismului.
Alimentele provenind din regnul vegetal, care conțin proteine,
sunt : leguminoasele uscate ( mazăre, fasole ), soia, produse din făină de grîu
și porumb, unele fructe.
Proteinele pe care le conțin sunt incomplecte ( nu conțin toți aminoacizii necesari organismului ).
De reținut că organismul nu face rezerve de aminoacizii, deci ei
trebuie să intre zilnic în rația alimentară.
Minimul necesar de proteine zilnic este de 2 - 3 g/kilocorp la copil
în perioada de creștere și de 1 g/kilocorp la aduld.
Rolul proteinelor este acela de a furniza organismului materialul
necesar refacerii și creșterii.
Prin ardere în organism, proteinele eliberează 4 calorii pe gram de substanță.
Din valoarea calorică a rației alimentare, 15 - 18% trebuie să fie dată de proteine,
iar jumătate din acest procent să fie reprezentat de proteine de origine animală.