Categoria 6 Produsele Zaharoase

PRODUSELE ZAHAROASE




Această categorie cuprinde produse industriale, reprezentate prin
glucide cu moleculă mică, dintre care zahărul este cea mai
importantă componentă.
Sunt, în cea mai mare măsură, preparate industriale, cu valoare calorică mare,
într-un volum mic.
Consumate singure, în cantități moderate, produsele zaharoase se
digeră ușor, minim de secreție digestivă.
Sunt indicate pentru cei care practică sportul, în perioade de efort fizic.
Excesul de dulciuri la copii duce - în primul rînd - la obiceiuri proaste
în alimentație, la carii dentare ( dulciurile se lipesc de dentină și
fermentează ) și obezitate.
Pentru copii sunt indicate prăjiturile uscate, de casă.
Pentru a fi bine digerate, copiii trebuie învățați să le mestece bine.
Dulciurile se absorb repede și dau senzația de sațietate, de
aceea se servesc la sfîrșitul meselor, ca desert.

Categoria 5 Derivatele de Cereale, Legume Uscate Și Fructe Oleaginoase

DERIVATELE DE CEREALE, LEGUME USCATE FRUCTE OLEAGINOASE



Cerealele  sunt reprezentate prin grîu, orez, secară, ovăz, porumb, mei.
Leguminoasele ( legume uscate ), prin fasole, mazăre, linte, soia, arahide.
Fructele oleaginoase, prin nuci și alune.
Această categorie, reprezentată în special prin semințe, ( rezerva nutritivă
necesară germinării embrionului vegetal ), poate furniza, în volum mic,
cantități mari de principii nutritive.
Spre deosebire de leguminoase - fasolea și lintea, care se găsesc pe piața
alimentară ca atare, necesitînd numai prelucrarea termică,
- cerealele sunt supuse unor prelucrări industriale care constau din
decorticare, măcinare, panificare.
Rezultatele acestor prelucrări industriale intră în bucătăriile noastre : orezul decorticat,
arpacașul de grîu sau de orez, grișul, făina de grîu, de secară, de orez, mălaiul
sau făina de porumb, fulgi de porumb, orez, ovăz, pâinea.
Principiul nutritiv de bază al cerealelor este reprezentat de glucide, prin amidon,
care apare în proporție de 42-46% în pîinea integrală și de 80% în griș.
Conținutul în proteine este mic : 7-16% în produsele alimentare din cereale,
20-26% la cele din leguminoase uscate, iar valoarea nutritivă a proteinelor
vegetale este mai puțin echilibrată ( nu conțin toți aminoacizi necesari organismului ).
Soia conține cantitatea cea mai mare de proteine, sub forma cea mai
echilibrată și asimilabilă.
Pâinea este principalul exponent al acestei grupe, fiind un produs alimentar pe
cît de discutat, pe atît de important.
Constituie în medie 20-50% din rația calorică a adultului normal și
reprezintă în medie, 80% din consumul de glucide.
La copii, pâinea intră în alimentație din al doilea semestru al vieții ( 5-6 luni )
sub formă de pesmet fiert în lapte sau amestecat cu sucul și pulpa de fructe.
Rația alimentară de pâine la copii este de 25-30 g pe an de vîrstă de la 1-3 ani,
pe parcursul unei zile, restul de glucide fiind reprezentat prin griș, paste făinoase,
orez, 150-200 g pe zi între 3 și 6 ani, 200-300 g între 7 și 14 ani, 300-450 g peste 14 ani.
Pâinea albă este mai ușor digerabilă, dar conține mai puține principii nutritive, substanțe proteice,
vitamine și săruri care se pierd prin decorticare și rafinare.
Mămăliga, aliment intrat în tradiția noastră națională, conține proteine nutritive și este
complect lipsită de vitamine.
Asociată cu produse de origine animală, ca lapte, brînză, ouă, devine un aliment nutritiv.

Categoria 4 Legumele Și Fructele

LEGUMELE ȘI FRUCTELE


Această caregorie cuprinde aproape toate alimentele de origine bvegetală
bogate în apă.
Din compoziția plantei, partea comestibilă variază cu specia de la care provine.
Se poate mânca : rădacinile, bulbul, tulpina, frunzele, florile, fructele,
semințele sau întreaga plantă.
După structură, legumele și fructele se împart în diverse specii, dar prin caracterele
comune ale compoziției în principii nutritive se pot înlocui unele cu altele :

- fructe cu semințele : mere, pere gutui, citrice, portocale, lămîi,
- fructe cu sâmburi : prune, vișine, cireșe, caise etc,
- bace : struguri, agrișe, coacăze, muze, smochine.

Cu toate aceste varietăți de formă și conținut, toate sunt bogate în apă ( 72-95% )
conțin material nedigerabil : celuloza, pectine.
În afară de aceste macroelemente, în compoziția legumelor și
fructelor intră numeroase elemente minerale și vitamine, arome, uleiuri eterice, pigmenți.
Fructele și legumele reprezintă cea mai importantă sursă de glucide.
Exceptînd cartofii, în care glucidele se află sub formă de amidon, în toate celelalte ele sunt
reprezentate prin zaharuri ( fructoză, glucoză, zaharoză ).
Conțin o cantitate redusă de proteine, care se găsesc mai ales în fasole, mazăre, ceapă,
dar sunt proteine incomplecte.
Fructele și legumele sunt bogate în vitamine și săruri minerale.
Vitamina C se găsește în toate fructele și zarzavaturile.
Ea se pierde prin păstrare și prelucrare, dar fructele și zarzavaturile, fiind alimente care
se consumă crude, rămîn cea mai importantă sursă de vitamina C.
În fructe și zarzavaturi vitamina C se pierde prin păstrare și vestejire.
Aciditatea mărește rezistența acidului ascobic față de acțiunea oxigenului,
de aceea vitamina C se păstrează mai bine în fructele acide.
În medie, 90-95% din nevoile privind această vitamină sunt acoperite
din alimentele din această grupă.
Vitamina A, sub formă de provitamină, se găsește atît în zarzavaturi cu frunze
verzi, cît și în zarvaturile frunze verzi, cît și în zarzavaturile roșii ( morcovi,
carote, sfeclă, tomate, sparanghel, ridiche ).
Nu se pierde prin păstrare și prelucrare.
Vitaminele din grupul B ( B1, B2, B6 ), vitaminele PP și P sunt, de asemenea
acoperite pe această cale.
Prin conținutul în celuloză și pectine, zarzavaturile și fructele au rol în normalizarea
tranzitului intestinal, combătînd constipația și diareea.
Aceasta reprentă baza dietică a folosirii supei de morcovi și a curei de mere
în diaree și a combaterii constipației printr-o alimentație de zarzavaturi
și fructe bogate în celuloză.

Categoria 3 Ouăle

CATEGORIA 3 OUĂLE



Oul reprezintă materialul pe seama căruia se dezvoltă un organism nou.
Conține proteine cu cea mai mare valoare nutritivă, în special
cele din gălbenuș.
Grăsimile, reprezentate prin gliceride, fosfolipide și colesterol, sunt
foarte ușor asimilabile.
Este bogat în vitaminele A, D, K, în vitamine din grupul B
( B1, B2, acid folic și B12 ) și minerale : fosfor 200-250 mg% fier 3-5 mg%,
și substanțe minerale decît albușul.


Digestia oului :
digestia oului depinde de modul în care a fost preparat.
Gălbenușul este mai ușor digerabil decît albușul.
Avînd efect excitosectror redus și absorbindu-se integral,
este un aliment care se poate da copiilor de la vîrsta de 5 luni.


Dezavantajul oului :
Pe lîngă aceste munte calități, oul are și un dezavantaj :
poate produce fenomene alergice.
Pentru că albușul este cel mai adesea responsabil de
reacțiile alergice, este indicat ca sugarilor să li se dea
numai gălbenușul.
Se recomandă a se da copiilor numai ouă de găină.
Și nu de alte păsări zburătoare ( rațe, gîște, curci, etc etc etc, ).