Regimul Alimentar în Dizenterie

REGIMUL ALIMENTAR ÎN DIZENTERIE


Dizenteria este o boală infectocontagioasă produsă de bacilul dizenteric.
Localizarea infecției este pe tubul digestiv.
Manifestările bolii sunt acelea ale unei entercolite acute ( vezi ”regimul
alimentar în entercolite acute ) adesea însoțite de febră și alterarea stării generale.
Scaunele sunt foarte numeroase, cu mucozități și uneori cu sînge.
Pentru prezicerea diagnosticului este necesară efectuare coproculturii.
Tratamentul se face, în general, în spital, dar formele ușoare se poate aplica
și la domiciliu, sub stricta supraveghere medicală.
Regimul alimentar este cel indicat în entercolitele acute.
O atenție deosebită trebuie acordată măsurilor de igienă pentru a împiedica
răspîndirea bolii.
Este necesar dezinfecția permanentă a tot ce ar putea avea contact cu
materiile fecale ale bolnavului ( oliță, rufăraie, mîini, etc ).

Regimul Alimentar în Toxiinfecțiile Alimentare

REGIMUL ALIMNTAR ÎN TOXIINFECȚIILE ALIMETARE



Toxiinfecțiile alimentare sunt boli cauzate de ingerarea unor alimente
contaminate cu microbi sau cu toxinele lor.
Semnele de boală apar, în general, la scurt timp după consumarea
alimentelor și afectează toate persoanele care au mîncat din acel aliment.
Totuși, copiii fiind mai sensibilii, menifestările de boală pot să apară
în primul rînd la ei și să fie de intensitate mai mare.
Manifestările bolii sunt predominant digestive: grețuri, vărsături, scaune diareice,
aproape totdeauna însoțite de alterarea stării generale ( stare de rău, tegumente
palide, copilul nu se poate ține pe picioare, stare de leșin )
Măsura cea mai urgentă este de a prezenta copilul la medic.
Regimul alimentar, pînă la consultația medicului, constă în administrarea
de lichide, ceaiuri, ape minerale, sifon, în cantități mici și dese,
pentru a combate deshridatarea.
Tratamentul medical complex va restabili starea generală și funcția digestivă.
În aproximativ 3-4 zile se poate trece la un regim compus din supă
de zarzavat pasat, supă de orez, supă de fructe, pireuri de fructe crude
sau coapte, făinoase fierte în apă, brînză de vaci, ou în preparate,
papanași, budinci, carne fiartă și tocată, preparată dietetic.
Se vor administra 4-5 mese pe zi.
În raport cu microbul care a determinat boala și cu starea bolnavului,
după 4-5 zile alimentația revine la normal, evitîndu-se abuzurile.

Regimul Alimentar în Gripă

REGIMUL ALIMENTAR ÎN GRIPĂ



Sub termenul general de ”stări gripale” se înțelege o gamă variată
de infecții ale căilor respiratorii, provocate de diverși microbi și viruși.
Termenul de gripă este rezervat unor infecții cu virusuri specifice
”gripale”.
Aceasta afecțiune apare de obicei sub formă de epidemii și este contagioasă.
Copiii sunt primi și cel mai des afectați.
Din punct de vedere al regimului alimentar, acesta se va adresa posibilităților
de alimentare în raport cu simptomele apărute, în special febra și intoleranța digestivă.
Pentru combaterea febrei, regimul alimentar va fi suplimentat cu lichide:
ceaiuri, apă simplă sau zaharată, supe de zarzavat strecurate, compoturi, etc.
La sugarul alimentat natural, se va continua alimentația la sîn.
Dacă copilul refuzăsă sugă, nevoile de lichide se vor complecta cu ceai, apă
zaharată, supă de zarzavat strecurată.
Mama poate să-și mulgă laptele și să încerce să-l dea cu lingurița.
La sugarul alimentat artificial sau în cazuri de diversificare, nu este
necesar să se facă modificări de regim, decît numai dacă copilul refuză alimentația.
În acest caz, mesele vor fi complectate cu ceaiuri.
Între mese, de asemenea, se va da un supliment de lichide, cantitatea total
de lichide ajungînd pînă la 180-200ml/kilocorp în 24 de ore.
la copiii mari, în afara ceaiurilor se pot administra li alte lichide ca: apa minerală,
compoturi, siropuri, băuturi nealcoolizate din fructe.
Intoleranța digestivă va fi protejată prin administrarea unor preparate ușoareș
 în special fructe, supe pasate, supe pasate cu lapte și iaurt, supe de chimen și roșii,
perișoare preparate dietetic, oul, mai ales sub formă de gălbenuș, se poate da fiert moale sau în preparate.
În funcție de toleranța digestivă și de apetitul copilului, în 3-4 zile se poate
ajunge la alimentația normală, cu restricția numai a preparatelor greu digerabile,
cum sunt cărnurile conservate, legume uscate, mîncăruri cu sosuri prăjite.

Regimul Alimentar în Oreion

REGIMUL ALIMENTAR ÎN OREION



Boală infectocontagioasă, frecvent întîlnită la vîrstele preșcolară
și școală și excepțional la sugari, se manifestă prin tumifierea
glandelor parotide aflate de o parte și de alta a maxilarului inferior.
Inflamația poate să cuprindă, în grave variabile și alte glande
( submandibulare și sublinguale ), și chiar pancreasul, glandă
aflată în abdomen și care are un rol foarte important în digestie.
Regimul se va adresa în special simptomelor bolii, dar ținînd
seama de posibilitățile afectării pancreasului se va urmări și protejarea
funcției digestive a pancreasului.
În primele zile, dacă copilul este febril și masticația adeseori
dureroasă, alimentele se vor da sub formă semilichidă, păstoase,
ușor digerabile, cum sunt, supe, paste făinoase cu lapte, carne sub
formă de tocături preparate dietetic, perișoare, budinci, zarzavaturi
sub formă de piureuri, fructe crude, pîine.
În următoarele 4-5 zile, alimentația va reveni la normal dar se va
evita abuzul de dulciuri concentrare, cum sunt dulcețurile, ciocolata,
 slănină.
Rația alimentară va fi împărțită în 4-5 mese.
Regimul va dura 8-10 zile.