Regimul Alimentar în Hepatita Cronică

REGIMUL ALIMENTAR ÎN HEPATITA CRONICĂ


Dieta în hepatita cronică are o importanță covîrșitoare.
Ea rebuie să procure substanțe alimentare ce intervin în repararea leziunilor celulei
hepatice și în regenerarea țesutului, pentru a-i reda capacitatea funcțională.
Acestea sunt proteinele de calitate superioară, hidrocarbonatele și vitaminele.
Vor fi restrînse grăsimile și sarea.
Totodată, dieta fiind prelungită, este necesar aportul de substanțe plastice,
care să asigure creșterea și dezvoltarea organismului copilului, ca și cheltuielile
mari energetice produse la această vîrstă.
Proteinele sunt asigurate prin lapte și derivatele sale: iaurt, kefir, apoi, carnea
slabă de vițel sau de vită, de găină și de pui, albușul de ou.
Glucidele trebuie asigurate prin: legume, fructe, făinoase și dulciuri.
În medie, copilul mare i se dau în cantitate de 300-350 g pe zi,
asigurate de pastele făinoase, cartofi, orez, pîinea albă veche de o zi,
prăjiturile de casă, nedospite, zahăr, dulceață, miere, gemuri, compoturi.
Excesul de dulciuri trebuie și aici combătut avînd în vedere posibilitatea
suferinței pancreasului.
De asemenea, trebuie combătute fermentațiile intestinale, prin exces de legume
și fructe crude, cu sîmburi și coajă.
Cantitatea de grăsime trebuie redusă din dietă, pentru a se evita încărcarea celulei
hepatice.
O parte din grăsimi sunt aduse de lapte, iaurt și carne, iar cealaltă parte este complectă
prin unt și ulei vegetal.
Gălbenușul de ou este admis numai în caz că probele hepatice se normalizează
și că nu sunt afectate căile biliare.
Vitaminele sunt asigurate prin legume și fructe - care vor fi folosite crude sau fierte
înăbușit - și unt pentru vitaminele liposolubile.
Legumele și fructele asigură, de asemenea, rația de săruri minerale.
Trebuie redusă din alimentele preparate sarea de bucătărie.
Lista de alimente indicate și cele interzise, valabil în cadrul dietei hepatice acute,
rămîne valabil și pentru bolnavii de hepatită cronică, la fel ca și modul de
preparare culinară.
Conservele dietetice din carne și din zarzavaturi pot fi consumate de hepaticii cronici,
în anumite împrejurări sau iarna.
Se va insista asupra varietății meniurilor, ca și asupra preferințelor alimentare
ale copilului bolnav, tocmai pentru a se evita monotonia din alimentația.
Mesele se servesc în condiții atrăgătoare, menținîndu-se buna dispoziție
în jurul bolnavului.
Numărul meselor va fi de 5-6 pe zi, date în cantități mici.
Copilul va fi educat să mestece încet alimentele și să nu consume lichide
în timpul mesei.
Între mese se poate da apă sau ceaiuri de plante ca: mușețel, mentă, sunătoare.
După fiecare masă, copilul trebuie ținut în repaus, dacă se poate chiar culcat,
o jumătate de oră.
Exemplu de meniu pentru copiii bolnavi de hepatită cronică:
Dimineața : 200 ml lapte + 10 g zahăr, 30 g pîine albă veche, 20 g gem, 5 g unt.
Ora 10: măr copt + 5 g zahăr + 20 g biscuiți.
Prînz: 200 ml supă de legume pasată + 30 g brînză de vaci, 100 g rasol de vită,
200 g piure de cartofi, salată verde cu zeamă de lămîie, compot de fructe de sezon.
Ora 17: o prăjitură cu brînză de vaci, un măr o portocală.
Seara: Sufleu de legume, lapte cu tăiței de casă.
La culcare: ceai de sunătoare.

Recomandăm următoarele rețete culinare pentru convalescenții de hepatită
acută sau pentru hepatice cronice:

1. Brînză de vaci
2. Supă de zarzavat
3. Supă cremă de cartofi
4. Supă cremă de dovlecei
5 Supă cremă de fulgi de ovăz
6. Supă de fructe ( mere, vișine )
7. Supă de iart
8. Borș de legume
9. Sos alb
10. Sos roz
11. sos de mărar
12. Sos tomat
13. Sos de zarzavat

14. Sos caramel
15. Sos de fructe
16. Sos cu bem de măceșe
17. Sos cu tarhon
18. Dovlecei cu brînză la cuptor
19. Ardei umpluți cu orez
20. Mîncare de gutui
21. Mîncare de prune uscate
22. Papanași cu dovlecei ( fierți înăbușit )
23. Chifteluțe marinate dietetice
24. Cartofi cu brînză la cuptor
25. Ouă moi cu legume
26. Ouă moi cu șuncă la cuptor
27. Ochiuri de apă
28. Ochiuri la aburi
29. Ouă cu piure de cartofi și de spanac
30. Salată verde
31. Salată de morcovi cruzi
32. Salată de sfeclă roșie
33. Salată de fasole verde
34. Salată verde supriză
35. Salată de orez cu sos de tarhon
36. Sufleu de legume
37. Sufleu de brînză de vaci
38. Piure de zarzavat
39. Sote de morcovi
40. Rizoto de zarzavat
41. Piure de mere
42. Budincă de legume
43. Budincă de orez cu legume
44. Budincă de șuncă cu brînză de vaci
45. Budincă de macaroane cu brînză și sos de roșii
46. Budincă de fidea cu brînză de vaci
47. Budincă de cartofi cu brînză
48. Budincă de franzelă cu brînză
49. Papară cu brînză
50. Papară cu spanac
51. Lapte de pasăre
52. Gelatină de lapte
53. Aluat pentru prăjituri dietetice
54. Papanași fierți
55. Cornulețe din aluat cu brînză de vaci
56. Batoane cu miere și vanilie
57. Chec economic
58. Desert din sfeclă cu miere
59. Salată de fructe, fără fructe
60. sote de legume.

Cum se Gătește Pentru Copilul de Hepatită Acută

CUM SE GĂTEȘTE PENTRU COPILUL BOLNAV DE HAPTITA ACUTĂ


Dată fiind starea de suferință a întregului organism, copiii convalescenți
după hepatita virală sunt în general, debili, apatici, nu se joacă, refuză
alimentația fiind anorexici.
Vom căuta să stimulăm, prezentîndu-le alimentele sub un aspect cît mai
atrăgător și în meniuri cît mai variate.
Trebuie servite 5-6 mese pe zi, în cantități mici.
Copiii vor fi îndrumați să mănînce încet și să mestece bine alimentele.
Se va ține întotdeauna seama de gustul lor, preparîndu-le mîncărurile preferate.
În modul de preparare a alimentelor se va urmări ca celula ficatului să fie cît mai
crutată, deoarece ea reprezintă laboratorul la nivelul căruia toate substanțele
alimentare suferă transformări radicale, devenind substanțe propii organismului.
În caz de suferință a acestei celule, cum este în hepatită, intoxicații sau alte boli,
ea trebuie supusă unui efort funcțional cît mai mic, tocmai spre a-i putea da răgazul să
se refacă.
Această cruțare se concretizează prin consumarea unor alimente cît mai ușor digestibile,
preparate sub o formă care să nu irite sau să îngreuneze munca tubului digestiv, dar care
în același timp, să conțină toate substanțele nutritive necesare organismului.
Alimentele permise trebuie să fie cît mai proaspete, și de cea mai bună calitate.
Ele vor fi preparate fără a fi prea mult prelucrate, tocmei pentru s-și menține
substanțele nutritive.
Procesul de ”gătit” se bazează pe metodele de fierbere, în special fierberea înăbușită,
la abur, și coacerea la cuptor.
Diferitele preparate culinare care pot fi date bolnavilor de hepatită sunt:

1. Supele, care se prepară prin fierberea zarzavaturilor obișnuite ( în afară de ceapă ).
În primele stadii ale hepatitei, carnea se fierbe separat și apoi se adaugă la supă.
Nu se folosește zeama de carne sau de oase.
După normalizarea probelor de laborator, se poate fierbe și carnea odată cu
zarzavatul în supă.
Este permisă carnea slabă de pasăre, de vițel sau chiar de vită.
La servire, se poate adăuga ulei crud, sau o bucățică de unt proaspăt, sau chiar o cană
de lapte fierbinte.
Nu trebuie folosite alte condimente în afară de pătrunjel verde și mărar tocat.

2. Supă-cremă se prepară cu zarzavatul fiert bine, pasat prin sită și legat printr-un sos
alb, preparat cu făină fiertă în lapte.
Pentru hepatici se poate acri orice supă cu zeamă de lămîie, zeamă de roșii sau borș
proaspăt, preparat în casă, deoarece acesta este bogat în vitamine din grupul B.

3. Mîncărurile cu carne. Se recomandă carne slabă de pasăre ( pui sau găină ),
carne de vacă sau vițel, dar numai proaspătă, necoservantă.
Carnea se fierbe înăbușit, în apă cu puțină sare, la aburi.
Substanțele care se extrag prin fierbere nu sunt recomandabile bolnavilor de hepatită.
Dea aceea, lichidul de fierbere nu se folosește pentru acești bolnavi.
Sarea, în cantitate mică, se adaugă la carne, după ce aceasta este aproape fiartă.
Carnea fiartă în aburi și apoi tocată este ușor de digerat.
La prepararea unei tocături nu se folosește ceapă, usturoi sau piper, ci numai pătrunjel,
mărar sau cimbru.
Din carne se poate prepara pentru hepatici: perișoare, chifteluțe, mititei sau șnițele,
toate prin fierbere la aburi.

4. Mîncărurile de legume se prepară din zarzavaturi fierte înăbușit, legate prin sosuri
dietetice ca sos de roșii sau soa alb, sau sub formă de soteuri și pireuri.

5. Salatele de crudități sunt recomandabile de hepatită din cauza conținutului lor
în vitamine și săruri minerale.
Se pot utiliza următoarele legume crude: salată verde, roșii, morcovi.
Apoi legume fierte: fasole verde tînără, dovlecei, conopidă, sfeclă roșie.
Se adaugă foarte pușină sare, suc de lămîie sau oțet de fructe îndoit cu apă
și o linguriță de untdelemn de măsline sau de floarea-soarelui.

6. Făinoasele sunt folosite pentru garnituri, ca: grișuri, orezul, fideaua,
macaroanele, tăițeii, se fierb în apă clocotită cu puțină sare, se spală în apă
rece de gelul de amidon format la suprafață și se scurg bine.
Se țin la cald pînă la servire, cînd li se poate adăuga puțin unt.
Se pot servi și cu sos tomat, preparat dietetic sau fierte în lapte sau cu
adaos de brînză de vaci.
Bolnavii de hepatită trebuie să consume numai pîine albă, veche de o zi.

7. Deserturi pentru bolnavii de hepatită nu sunt recomandabile aluaturi dospite
cu grăsime.
Aluaturile trebuie bine coapte, chiar mai uscate, și nu se vor servi prea proaspete.
Pot fi folosite pe mai multe zile.
De asemenea, nu sunt recomandabile cremele cu ouă multe și cu cacao, ciocolată,
nuci sau migdale.
Dulciurile admise trebuie preparate cu unt în cantitate mică sau cu ulei, spumă de albuș
de ou, făină și zahăr.
Cele mai recomandabile dulciuri pentru acești bolnavi sunt: budinci din făinoase,
gelatine, spume de fructe cu albuș, fructe coapte la cuptor, compoturi.
După cum s-a mai arătat, regimul alimentar la convalescenții de hepatită
este de lungă durată, în funcție de rezultatul probelor hepatice de laborator
și de starea generală a bolnavului.
Dacă aceste probe permit, se poate trece treptat la alimentația normală, cu excepția
grăsimilor, a conservelor și a condimentelor în general.
Acestea trebuie excluse din alimentația unui fost hepatic, chiar ani de zile.
Abaterile de la regim pot avea consecințe grave, prin cronicizarea boliii.

Regimul Alimentar în Hepatita Acută Virală

REGIMUL ALIMENTAR ÎN HEPATITA ACUTĂ VIRALĂ



În rîndul populației infantile, hepatita acută virală este o boală
de temut pentru toate vîrstele.
Virusul acestei boli afectează celula, hepatica și deci tratamentul și
în special regimul alimentar trebuie să aibă în vedere cruțarea acestei
celule, pentru a-i da posibilitatea să se refacă.
La copil, regimul alimentar trebuie dirijat după vîrstă și după
stadiul de evoluție a bolii.
Sugarului i se poate menține alimentația obișnuită, în funcție de
toleranța digestivă.
Pentru copiii trecuți de 1 an, regimul alimentar trebuie să aibă în
vedere, în primul rînd stadiul bolii.
În stadiul incipient, cînd există numai suspiciunea de hepatită pînă
la internarea copilului, se instituie un regim alimentar bazat pe lichide
zaharate, pe proteine lactate și pe vitamine din grupurile C și B complex, naturale.
Astfel, se pot da ceaiuri de plante ( mușețel, mentă, sunătoare ), sucuri
de fructe îndulcite și în mod special citrice ( portocale, grape-fruit ), compoturi,
miere de albine, supă de zarzavat strecurată, cu sare mai puțină decît
în mod obișnuit.
Pentru nevoia de proteine se poate da lapte îndoit cu ceai sau iaurt degresat,
ușor îndulcit
În perioada icterică, bolnavul fiind internat obligatoriu în spital, regimul
alimentar este dirijat zilnic.
Pentru mame este foarte important să cunoască și să aplice regimul alimentar
în a treia etapă a hepatitei, adică în covalescență, cînd copilul este redat
în îngrijire la domiciliu.
Trebuie menționat de la început că această perioadă este lungă, de cel
puțin 3-4 luni, dar este bine să se prelungească chiar pînă la un an.
Celula hepatică se reface greu după această viroză, refacerea depinzînd,
în primul rînd, de felul cum a fost aplicat regimul alimentar.
Mama și copilul trebuie educați în acest sens.
Ei trebuie să cunoască ce alimente sunt permise, iar dintre cele permise,
modul cum trebuie preparate pentru a putea fi digerate, cruțînd cel
mai mult celula hepatică.

Regimul Alimentar în Enterocolitele Acute

REGIMUL ALIMENTAR ÎN ENTEROCOLITELE ACUTE




Enterocolitele acute reprezintă un grup de boli în care manifestările clinice,
modul de evoluție și gravitatea cazurilor depind în cea mai mare măsură
de cauzele care le-au provocat.
Pentru transportul corect, atît dietetic cît și medicamentos, este necesară
precizarea cauzei.
Unele forme de manifestări și împrejurările în care s-a produs îmbolnăvirea
pot sugera cauza.
La apariția unei enterocolite, trebuie să se precizeze ce alimente a consumat
copilul, dacă și alți membri ai familiei și colectivității prezintă tulburări digestive.
Adesea pentru precizarea cauzelor este necesară efectuarea unor examene de laborator
a coproculturii și a examenului coproparazitologic.
În formele ușoare și medii, de fapt, formele cele mai des întîlnite, tulburătile digestive
sunt prezente prin inapetență, dureri abdominale, 1-2 vărsături, cîteva scaune
diareice.
Starea generală este bună.
Cauzele cele mai frecvente ale acestor îmbolnăviri sunt: ingerare unor alimente
greu digerabile, cum sunt grăsimile în exces ( sosuri prăjite ), alimente cu conținut
mare în celuloză ( fructe crude ), uneori numai abuzul de laimente chiar de bună
calitate, precum și alte cauze care  nu țin direct de tubul digestiv, cum sunt
tările alergice, stările emoșionale și oboseala.
formele grave sunt totdeauna suspecte de cauze infecșioase: toxiinfecțiile alimentare,
dezinterie, infecții cu coli patogeni, stafilococi sau viruși.
În toate aceste cazuri, la tulburările digestive ( vărsături și diaree ) se adaugă alterarea
stării generale, adeseori febră.
Microbii sau toxinele care produc boala pot determina stări toxice grave, iar
vărsăturile și scaunele frecvente pot duce la deshidratare.
Se impun de la început măsuri urgente și drastice de tratament.
Măsură dietetică de urgență este dieta hidrică, adică înlocuirea oricărei forme
 de alimentație cu administrarea de lichide sub formă de ceaiuri reci sau calde, va hotărî
mai departe și regimul alimentar.
Adesea aceste cazuri trebuie internate și tratate în spital.
În formele ușoare și medii, în care sub observație medicală tratamentul se face la
domiciliu, regimul va fi adaptat formelor de manifestare a bolii.
Dacă copilul varsă, se vor administra lichide sub formă de ceaiuri de mentă, chimen,
afine, îndulcite cu zahăr sau glucoză.
La ceaiuri se poate adăuga și pușină sare: o linguriță la 1 litru.
Se mai poate da supă de zarzavat strecurată și ape minerale slab mineralizate
( Buziaș și Borsec ).
Nu sunt indicate sucurile de fructe.
Pentru copiii mari, cantitatea totală de lichide pe 24 de ore poate să fie de 1500-2000 ml.
Din ziua a 2-a, copilul poate să primească orez, fiert și pasat, pîine albă
prăjită, paste făinoase prăjite în apă, fidea tăiței, supe de zarzavat îngroșate cu făină,
piure de mere sau de gutui coapte, mere rase pe răzătoare de sticlă.
Din a 3-a sau a-4-a zi se poate introduce brînză de vaci sau telemea desărată, ou
în preparate cum sunt budincile sau papanașii, carnea fiartă de pasăre și vită.
După 4-5 zile,  alimentația copilului revine progresiv la normal.
Se vor evită ncă 3-4 zile laptele, mîncărurile cu sorurile prăjite, cărnurile grase,
unele sorturi de zarzavat cu conținut mare de celuloză ( varză, ridichi, spanac, salata, leguminoase uscate ).
Cartofii pot fi folosiți dar moderat, 150-200 g pe zi, sub formă de piureuri fin pasate.
numărul meselor va fi de 4-5 pe zi, iar cantitatea consumată la o masă
nu va depăși 250-300 g de alimente.
Atragem atenția că la copiii care au avut dizenterie rămîne uneori, pentru
o perioadă destul de lungă, o anumită sensibilitate a tubului digestiv, cu
predispoziția de a face ușor tulburi digestive, deși coproculturile sunt negative.
Este indicat a se administra acestor copii un ”regim de cruțare” a funcției digestive
menținîndu-se în același timp echilibru cantitativ și calitativ al rației alimentare.
Vor fi evitate laptele dulce, excesul de dulciuri și zarzavaturi cu conținut mare
de celuloză.
Pentru o perioadă, regimul alimentar va fi asemănător cu cel indicat în
enterocolitele cronice.
Preparate casnice din făinoase, zarzavaturi și fructe recomandate pentru această
situație: supă de morcovi, supă de zarzavat, supă de zarzavat pasată, mucilagiu
de orez, supă-cremă de morcovi cu lapte, brînză resuspendată în supă de morcovi,
supă de orez, piure de morcovi, supă de chimen, mere rase cu pesmet și biscuiți,
mere rase cu brînză de vaci și pesmet, piure de mere coapte, piure de banane,
 carne mixată în supă de morcovi, budincă de orez fără lapte, budincă de pesmet
fără lapte, budincă de orez și brînză de vaci, budincă de orez și mere.