Cum Alegem Preparatele Dietetice Pentru Perioada de Realimentare

CUM ALEGEM PREPARATELE DIETETICE PENTRU PERIOADA DE REALIMENTARE




Pentru sugarii mici pînă la 3-4 luni, după dieta hidrică și alimentația
cu supă de morcovi dau făina de roșcove, deci în medie la 2-3 zile de
la începutul tratamentului, se începe introducerea alimentului dietetic.
Regimul fiind exclusiv lactat la această vîrstă, alimentul dietetic să fie
tot un preparat de lapte.
Acesta trebuie să îndeplinească unele condiții : să fie sărac în grăsimi, relativ
sărac în zaharuri, să aibă proteinele modificate în așa fel, încît să fie mai
 ce poate acoperi cel puțin o parte din nevoile nutritive ale copilului.
În raport cu vîrsta, starea copilului, forma de boală și posibilitățile
de procurare pot fi folosite următoarele preparate: Eledonul, Humana H,
Lacto, laptele praf integral, simplu sau acidulat ( cu zeamă de lămîie sau acid citric )
Folosirea laptelui de vacă  în realimentarea sugarului mic se va face numai
în cazul în care nu există posibilitatea procurării unui alt preparat.
Alegerea preparatului și modul de realimentare se vor face numai la
indicația medicului care tratează copilul.
Dacă copilul este alimentat natural, se va face realimentarea cu lapte de mamă,
eventual cu un mic adaos de Eledon.
Dacă este alimentat artificial, realimentarea se va face cu unul din preparatele
arătate mai sus.
Laptele pref indiferent de marcă se prepară totdeauna în diluție, cu mucilagiu
de orez, iar concentrația va fi corespunzătoare
vîrstei copilului.
Cantitatea totală care se introduce în 24 de ore depinde de vîrsta și starea copilului,
în medie se pot introduce între 50 și 200  ml pe 24 ore în prima zi, cantitatea care se
crește 20-30 ml pe masă, în fiecare zi.
Cantitatea de lichide necesară în 24 de ore va fi complectată cu supă de morcovi.
Pentru exemplificare dăm următoarele scheme de realimentare.

Sugar de 3 luni și jumătate, cu greutatea de 6000 g.
Cantitatea de lichid necesară în 24 de ore este de 900 ml, repartizată
în 5-6 mese.
Prima zi - 5x180 ml supă de morcovi cu sau fără zahăr.
A 2 a zi - 4x30 ml lapte praf 10% preparat în mucilagiu de orez 3-4% cu 5%
zahăr și 150 ml supă de morcovi,
1x180 ml supă de morcovi ( dacă copilul primește în mod obișnuit în alimentație
o masă de supă de zarzavat, supa de morcovi se menține la o masă iar începînd cu
ziua V-a sau a-VI-a se va înlocui cu supă de zarzavat.
A 3-a zi - 4x60 ml lapte praf preparat și 120 ml supă de morcovi, 1x180 ml supă de morcovi.
A 4-a zi - 4x90 ml lapte praf preparat și 90 ml supă de morcovi, 1x180 ml supă de morcovi.
A 5-a zi - 5x120 ml lapte praf și 60 ml supă de morcovi, 1x180 ml supă de morcovi.
La supa de morcovi se pot aduga și alte zarzavaturi ( rădăcinoase ), dar se
pasează numai morcovii.
A 6-a zi - 4x150 ml lapte praf lacto și 30 ml supă de morcovi, 1x180 ml supă de zarzavat.
Se poate menține încă 3-4 zile o catitate mică de supă de morcovi ca adaos la alimentația cu lapte.
Dacă copilul a fost alimentat anterior, cu lapte praf integral, se va trece progresiv
la această alimentație, înlocuind cîte o masă cu lapte praf integral în concențtrație
de 10%.
Diluția se va face în continuare cu mucilagiu de orez.
Grișul, făina rumenită, pesmetul, vor fi evitate încă cîteva zile.
Introducerea sucului de fructe sau a pulpei de fructe se va face după 8-10 zile
de la începutul bolii, în cantități mici, crescînd progresiv, așa cum s-a procedat
la prima introducere.
La sugarii peste vîrsta de 6-7 luni, în a căror alimentație normală au fost introduse
preparate de făinoase, brînză de vaci, fructe, schema de realimentare poate fi mai variată.
Și în aceste cazuri se poate folosi laptele praf.
Sugar de 8 luni, cu greutatea de 8 kg, poate fi realimentat în felul următor.
Cantitatea totală de lichide în 24 de ore este de 1000 ml, repartizată în 5 mese.
Prima zi - 5x200 ml supă de morcovi, îndulcită sau nu cu zahăr sau glucoză 5%.
A 2-a zi - 2x40 ml lapte praf 10% sau 14% preparat în mucilagiu de orez
4-5% îndulcit cu 5% cu zahăr + 160 ml supă de morcovi, 1x200 ml supă de morcovi,
ml orez pasat cu 5% zahăr și 20 g de brînză de vaci fin pasată împreună cu orezul.
A 3-a zi - 2x80 ml lapte praf preparat la fel + 120 ml supă de morcovi, 1x200 ml
supă de morcovi, 2x150 ml orez pasat cu 50 g brînză de vaci.
A 4-a zi - 2x 120 ml lapte praf și 80 ml supă de morcovi, 1x200 ml supă de zarzavat
la care se poate adăuga pesmet, griș sau orez, 1x150 ml orez pasat cu 50 g brînză
de vaci, 1x100 g piure de mere coapte, 2-3 lingurițe de pesmet și 50 g brînză de vaci.
A 5-a zi - 2x150 ml lapte praf + 50 ml supă de morcovi, 1x200 ml supă de zarzavat
cu adaos de făinoase, 1x150 ml orez pasat cu 50 g brînză de vaci, 1x150 g piure
de mere coapte, 2-3 lingurițe de pesmet sau biscuiți, la care se pot adîuga 20-30 ml
suc de mere proaspete.
Din a 6-a - 7-a zi laptele praf poate fi înlocuit cu lapte praf integral, preparat tot
în mucilagiu de orez.
O masă de lapte poate fi dată sub formă de iaurt.
La masa de supă se pot adăuga 20-30 g de carne fiartă și tocată foarte fin sau mixată.
Merele pot fi date sub formă de măr ras, cu adaos de biscuit sau pesmet.
La copii peste vîrsta de 1 an realimentarea se poate face în special pe bază de preparate
de orez și paste făinoase.
Din a2-a sau a 3-a zi de boală se poate da orez pasat cu brînză de vaci, supe de zarzavat
( rădăcinoase ) cu pesmet sau griș, piure de morcovi, piure de mere coapte, din a 3-a sau
a 4-a zi, carne fiartă tocată fin.
Din a 4-a sau a 5-a zi se pot da budinci din paste făinoase sau orez, cu brînză
de vaci sau carne, piureuri fin pasate, supă de carne degresată.
După 5-6 zile, se poate intra progresiv în alimentația normală.
O atenție deosebită trebuie acordată copiilor cu tulburări digestive repetate.
Dacă au fost eliminate dintre cauze greșelile de alimentație și infecțiile ( controlul
 repetat prin coproculturi și examene caproparazitologice ), trebuie cercetată eventuala
lipsă a unor fermenți digestivi și tulburări de absorție intestinală.
Numai regimul dietetic ”foarte specific” fiecărei forme de boală poate asigura
dezvoltarea normală a copilului.
Formele cele mai des întîlnite sunt intoleranța la lapte de vacă și intoleranșa la gluten,
adică la proteine din făinurile unor cereale.
Alimentația acestor copii va trebui supravegheată de medicul specialist și urmărită în timp.

Cum Alegem Preparatele Dietetice Pentru Perioada de Realimentare

CUM ALEGEM PREPARATELE DIETETICE PENTRU PERIOADA DE REALIMENTARE




Pentru sugarii mici pînă la 3-4 luni, după dieta hidrică și alimentația
cu supă de morcovi dau făina de roșcove, deci în medie la 2-3 zile de
la începutul tratamentului, se începe introducerea alimentului dietetic.
Regimul fiind exclusiv lactat la această vîrstă, alimentul dietetic să fie
tot un preparat de lapte.
Acesta trebuie să îndeplinească unele condiții : să fie sărac în grăsimi, relativ
sărac în zaharuri, să aibă proteinele modificate în așa fel, încît să fie mai
 ce poate acoperi cel puțin o parte din nevoile nutritive ale copilului.
În raport cu vîrsta, starea copilului, forma de boală și posibilitățile
de procurare pot fi folosite următoarele preparate: Eledonul, Humana H,
Lacto, laptele praf integral, simplu sau acidulat ( cu zeamă de lămîie sau acid citric )
Folosirea laptelui de vacă  în realimentarea sugarului mic se va face numai
în cazul în care nu există posibilitatea procurării unui alt preparat.
Alegerea preparatului și modul de realimentare se vor face numai la
indicația medicului care tratează copilul.
Dacă copilul este alimentat natural, se va face realimentarea cu lapte de mamă,
eventual cu un mic adaos de Eledon.
Dacă este alimentat artificial, realimentarea se va face cu unul din preparatele
arătate mai sus.
Laptele pref indiferent de marcă se prepară totdeauna în diluție, cu mucilagiu
de orez, iar concentrația va fi corespunzătoare
vîrstei copilului.
Cantitatea totală care se introduce în 24 de ore depinde de vîrsta și starea copilului,
în medie se pot introduce între 50 și 200  ml pe 24 ore în prima zi, cantitatea care se
crește 20-30 ml pe masă, în fiecare zi.
Cantitatea de lichide necesară în 24 de ore va fi complectată cu supă de morcovi.
Pentru exemplificare dăm următoarele scheme de realimentare.

Sugar de 3 luni și jumătate, cu greutatea de 6000 g.
Cantitatea de lichid necesară în 24 de ore este de 900 ml, repartizată
în 5-6 mese.
Prima zi - 5x180 ml supă de morcovi cu sau fără zahăr.
A 2 a zi - 4x30 ml lapte praf 10% preparat în mucilagiu de orez 3-4% cu 5%
zahăr și 150 ml supă de morcovi,
1x180 ml supă de morcovi ( dacă copilul primește în mod obișnuit în alimentație
o masă de supă de zarzavat, supa de morcovi se menține la o masă iar începînd cu
ziua V-a sau a-VI-a se va înlocui cu supă de zarzavat.
A 3-a zi - 4x60 ml lapte praf preparat și 120 ml supă de morcovi, 1x180 ml supă de morcovi.
A 4-a zi - 4x90 ml lapte praf preparat și 90 ml supă de morcovi, 1x180 ml supă de morcovi.
A 5-a zi - 5x120 ml lapte praf și 60 ml supă de morcovi, 1x180 ml supă de morcovi.
La supa de morcovi se pot aduga și alte zarzavaturi ( rădăcinoase ), dar se
pasează numai morcovii.
A 6-a zi - 4x150 ml lapte praf lacto și 30 ml supă de morcovi, 1x180 ml supă de zarzavat.
Se poate menține încă 3-4 zile o catitate mică de supă de morcovi ca adaos la alimentația cu lapte.
Dacă copilul a fost alimentat anterior, cu lapte praf integral, se va trece progresiv
la această alimentație, înlocuind cîte o masă cu lapte praf integral în concențtrație
de 10%.
Diluția se va face în continuare cu mucilagiu de orez.
Grișul, făina rumenită, pesmetul, vor fi evitate încă cîteva zile.
Introducerea sucului de fructe sau a pulpei de fructe se va face după 8-10 zile
de la începutul bolii, în cantități mici, crescînd progresiv, așa cum s-a procedat
la prima introducere.
La sugarii peste vîrsta de 6-7 luni, în a căror alimentație normală au fost introduse
preparate de făinoase, brînză de vaci, fructe, schema de realimentare poate fi mai variată.
Și în aceste cazuri se poate folosi laptele praf.
Sugar de 8 luni, cu greutatea de 8 kg, poate fi realimentat în felul următor.
Cantitatea totală de lichide în 24 de ore este de 1000 ml, repartizată în 5 mese.
Prima zi - 5x200 ml supă de morcovi, îndulcită sau nu cu zahăr sau glucoză 5%.
A 2-a zi - 2x40 ml lapte praf 10% sau 14% preparat în mucilagiu de orez
4-5% îndulcit cu 5% cu zahăr + 160 ml supă de morcovi, 1x200 ml supă de morcovi,
ml orez pasat cu 5% zahăr și 20 g de brînză de vaci fin pasată împreună cu orezul.
A 3-a zi - 2x80 ml lapte praf preparat la fel + 120 ml supă de morcovi, 1x200 ml
supă de morcovi, 2x150 ml orez pasat cu 50 g brînză de vaci.
A 4-a zi - 2x 120 ml lapte praf și 80 ml supă de morcovi, 1x200 ml supă de zarzavat
la care se poate adăuga pesmet, griș sau orez, 1x150 ml orez pasat cu 50 g brînză
de vaci, 1x100 g piure de mere coapte, 2-3 lingurițe de pesmet și 50 g brînză de vaci.
A 5-a zi - 2x150 ml lapte praf + 50 ml supă de morcovi, 1x200 ml supă de zarzavat
cu adaos de făinoase, 1x150 ml orez pasat cu 50 g brînză de vaci, 1x150 g piure
de mere coapte, 2-3 lingurițe de pesmet sau biscuiți, la care se pot adîuga 20-30 ml
suc de mere proaspete.
Din a 6-a - 7-a zi laptele praf poate fi înlocuit cu lapte praf integral, preparat tot
în mucilagiu de orez.
O masă de lapte poate fi dată sub formă de iaurt.
La masa de supă se pot adăuga 20-30 g de carne fiartă și tocată foarte fin sau mixată.
Merele pot fi date sub formă de măr ras, cu adaos de biscuit sau pesmet.
La copii peste vîrsta de 1 an realimentarea se poate face în special pe bază de preparate
de orez și paste făinoase.
Din a2-a sau a 3-a zi de boală se poate da orez pasat cu brînză de vaci, supe de zarzavat
( rădăcinoase ) cu pesmet sau griș, piure de morcovi, piure de mere coapte, din a 3-a sau
a 4-a zi, carne fiartă tocată fin.
Din a 4-a sau a 5-a zi se pot da budinci din paste făinoase sau orez, cu brînză
de vaci sau carne, piureuri fin pasate, supă de carne degresată.
După 5-6 zile, se poate intra progresiv în alimentația normală.
O atenție deosebită trebuie acordată copiilor cu tulburări digestive repetate.
Dacă au fost eliminate dintre cauze greșelile de alimentație și infecțiile ( controlul
 repetat prin coproculturi și examene caproparazitologice ), trebuie cercetată eventuala
lipsă a unor fermenți digestivi și tulburări de absorție intestinală.
Numai regimul dietetic ”foarte specific” fiecărei forme de boală poate asigura
dezvoltarea normală a copilului.
Formele cele mai des întîlnite sunt intoleranța la lapte de vacă și intoleranșa la gluten,
adică la proteine din făinurile unor cereale.
Alimentația acestor copii va trebui supravegheată de medicul specialist și urmărită în timp.

Privire de Asamblu Asupra Comportării Sexuale în Perioada Copilăriei

PRIVIRE DE ASAMBLU ASUPRA COMPORTĂRII SEXUALE ÎN PERIOADA COPILĂRIEI



De la 1 la 2 ani

În procesul ,,cuceririi” propiului său organism, copilul face cunoștință
și cu acele părți ale corpului legate de excreție, fiind astfel și ele incluse
în ,,schema corpului”
În acest proces al cunoașterii părșilor propilui corp, copilul ajunge să
se joace cu ele, ajunge deci la manifestări asemănătoare masturbației.*

De la 2 la 3 ani

Pe măsură cunoașterii, în continuare, a relațiilor sociale, copilul învață
să recunoască și apartenență sexuală a celorlalți copii, această orientare
fiind inițial puternic influențată de aspecte exterioare ( coafură, îmbrăcăminte )
Tot acum se constată și capacitatea de a deosebi apartenența de sex a
persoanelor adulte, orientarea făcîndu-se și în acest caz, tot după aspect exterior.
Nu rareori, întîlnim perioade de preocupări mai intense în privința
organelor excretoare, pe care copilul încă nu le recunoaște ca organe genitale :
cîteodată murdăririle și viermii atrag atenția asupra acestor organe.
În această etapă, conștiința accentuată a propiului corp duce deseori la
demonstrarea propie ,,corporalității” ( umblatul în pielea goală ș.a.).
La băieți se observă, mai ales dimineața, o întărire a membrului, ceea ce favorizează
îndeletnicirea manuală cu acesta.


De la 3 la 4 ani


Interes crescînd pentru specificul propiului corp și pentru particularități
sexului opus.
Tendința de a face declarații de dragoste și cereri în căsătorie persoanelor
simpatizante, indiferent de sex.
Primele întrebări privind proveniența copiilor.


De la 4 la 5 ani

Includerea, în repertoriul lor, a jocurilor ,,de-a doctorul”, de-a mama și de-a tata”.
Copiii folosesc ,,în joacă” propia experiență, oferind astfel prilejul efectuarii
unor observații concludente asupra lumii lor înconjurătoare.***


Explicati.

( * Masturbație aparentă.
** Cele mai multe jocuri de acest gen trec neobservate de copil, în măsura
în care nu ia naștere o fixare provocată de o acțiune nepotrivită din partea
adulților.
Același lucru este valabil și pentru vîrstele mai mari.
***Am vrea să atragem încă o dată atenția că identitatea fenomenologică
nu trebuie confundată cu asemănarea psihologică a structurii comportamentului
și trăirii.
Aceste jocuri ajung, în unele cazuri, pînă la imitarea actului sexual.
Interes activ pentru particularitățile sexului opus, interes ce poate merge pînă
la ,,examinarea” și pipăirea reciprocă.
Jocuri unilaterale sau reciproce cu organele genitale, în care băieții sînt mai
activi.
Copiii joacă rolul de informatori pentru alți copii.
Inițieri în experiențele făcute de copii, cu conținut de veridicitate diferit.
Observarea celui care urinează.
Fetele imită ocazional modul de urinare al băieților.
Întreceri între băieți la urinat ( în înălțime și lungime ).
Dorința repetată de a avea un frate sau o soră mai mici.
Întrebări în continuare despre proveniența copiilor.
Exteriorizarea geloziei.
Repetarea întrebărilor la care s-a mai răspuns.)

De la 5 la 6 ani

Interes în privința propiei perioade de sugar.
Primele preferințe clare față de membrii sexului opus.
întrebări în legătură cu felul provenienței copiilor (de unde vin ? ).
Păreri în legătură cu funcția ombilicului.
Se mai confundă încă adeseori organele genitale cu organele excretorii.
Preluarea adoptarea în propiul vocabular a unor expresii grosolane din domeniul
digestiei și al evacuării.
Continuă  încă examinarea cu privirea și pipăirea reciprocă, de cele mai
multe ori sub forma unor jocuri ,,de-a aratatul”*.

De la 7 la 8 ani

Sporirea interesului predominant la obiect, pentru problemele sexuale.
Atenția acordată procesului de împerechere la animale.
Apariția unor teorii propii despre graviditate și naștere - în cazul lipsei unor
informații satisfăcătoare.
Frînturi de jocuri sexuale și ocazional noi faze scurte de ,,exhibiționism”.
Interes pentru evoluția prenatală a copilului.
Interes pentru graviditate, mai ales la fete.
Prieteni întîmplătoare între băieți și fete.



De la 9 la 10 ani

,,Examinarea” întîmplătoare a unei fete, de cele mai multe ori de către mai
 mulți băieți.
Schimb de corespondență între băieși și fete, mai ales la școală - în timpul
lecției, cunoașterea faptului că femeile măritate vor avea copii, că femeile mai
în vîrstă nu vor avea.
Întrebări în legătură cu tatăl, în cazul mamelor necăsătorite.
Interes incipient pentru obscenități și șușoteli.
Silabisirea și scrierea unor expresii vulgare din sfera sexuală ( de cele mai multe ori fără
cunoașterea corectă a sensului lor ).

La 11 ani

Gînduri și griji în legătură cu evoluția propie a precocilor și întîrziaților.
Adeseori separarea băieților de fete, la joacă.
Unele fete cu o comportare mai băiețească sînt cu toate acestea admise.
Reflecții și întrebări privind rolul tatălui sau al bărbatului în nașterea
copilului, interes pentru detali ( loc, moment ș.a.), interes pentru atavism.
Prima concluzie a trecerii în revistă a ,,cunoștințelor sexuale”.
Persistența confuziei privind organele excretorii și cele genitale.
La băieți încep, în mod grecvent, schimburi de grosolănii, în care joacă un
 mare rol lovirea  părților genitale ( testicule ).


La 12 ani


Discuții privind probemele sexuale la băieți și fete și încercările unor de a-și
etala cunoștințele.
Chicoteli și înghionteli, mai ales la fete, la pronunțarea anumitor expresii cu
dublu înțeles.
Căutarea literaturii sexologice, împrumuturi și informări reciproce.
Din partea fetelor, primele manifestări ale interesului față de băieți
( adesea chiar din aceeași clasă ).
Schimb de păreri asupra acestora cu prietenele.
Primele legături de prietenie între băieți și fete.
La băieți, ca urmare a excitațiilor, intervin în această perioadă erecții spontane.
La unii au loc primele ejaculari.
Atitudinea fetelor în legătură cu prima menstruație, în funcție de gradul lor de lămurire.
Sentimente deosebite la fete în legătură cu dezvoltarea sînilor.
În timp ce unele doresc și chiar încearcă să grăbească dezvoltarea sînilor,
considerați ca semn al ,,maturității” lor, altele încearcă un sentiment de nesiguranță și de
neliniște la această schimbare fizică.
Ele caută adeseori să o ascundă, aplecîndu-și umerii înainte și ,,îndoindu-și spatele”.
În această perioadă, băieții caută adeseori să înghiontescă fetele, să le ciupească
sau să le prindă de sîni.
Adolescenții caută, la vîrsta aceasta, să inițieze pe alții mai tineri în practicarea
masturbării.
Încercări întîmplătoare de realizare a actului sexual.
Lucru, se întîmplă frecvent cu un grup de băieți și cu o singură fată.
Îndeosebi la băieți se preiau, se copiază și se transmit, de la unul la altul,
povestiri sexuale.
Colecții de poze se transmit, de la unul la altul, colecție de nuduri, punerea lor în circulație.
Întrebuințarea cu predilecție a unor expresii trivale din domeniul, sexual,
chiar față de fete.

Privire de Asamblu Asupra Comportării Sexuale în Perioada Copilăriei

PRIVIRE DE ASAMBLU ASUPRA COMPORTĂRII SEXUALE ÎN PERIOADA COPILĂRIEI



De la 1 la 2 ani

În procesul ,,cuceririi” propiului său organism, copilul face cunoștință
și cu acele părți ale corpului legate de excreție, fiind astfel și ele incluse
în ,,schema corpului”
În acest proces al cunoașterii părșilor propilui corp, copilul ajunge să
se joace cu ele, ajunge deci la manifestări asemănătoare masturbației.*

De la 2 la 3 ani

Pe măsură cunoașterii, în continuare, a relațiilor sociale, copilul învață
să recunoască și apartenență sexuală a celorlalți copii, această orientare
fiind inițial puternic influențată de aspecte exterioare ( coafură, îmbrăcăminte )
Tot acum se constată și capacitatea de a deosebi apartenența de sex a
persoanelor adulte, orientarea făcîndu-se și în acest caz, tot după aspect exterior.
Nu rareori, întîlnim perioade de preocupări mai intense în privința
organelor excretoare, pe care copilul încă nu le recunoaște ca organe genitale :
cîteodată murdăririle și viermii atrag atenția asupra acestor organe.
În această etapă, conștiința accentuată a propiului corp duce deseori la
demonstrarea propie ,,corporalității” ( umblatul în pielea goală ș.a.).
La băieți se observă, mai ales dimineața, o întărire a membrului, ceea ce favorizează
îndeletnicirea manuală cu acesta.


De la 3 la 4 ani


Interes crescînd pentru specificul propiului corp și pentru particularități
sexului opus.
Tendința de a face declarații de dragoste și cereri în căsătorie persoanelor
simpatizante, indiferent de sex.
Primele întrebări privind proveniența copiilor.


De la 4 la 5 ani

Includerea, în repertoriul lor, a jocurilor ,,de-a doctorul”, de-a mama și de-a tata”.
Copiii folosesc ,,în joacă” propia experiență, oferind astfel prilejul efectuarii
unor observații concludente asupra lumii lor înconjurătoare.***


Explicati.

( * Masturbație aparentă.
** Cele mai multe jocuri de acest gen trec neobservate de copil, în măsura
în care nu ia naștere o fixare provocată de o acțiune nepotrivită din partea
adulților.
Același lucru este valabil și pentru vîrstele mai mari.
***Am vrea să atragem încă o dată atenția că identitatea fenomenologică
nu trebuie confundată cu asemănarea psihologică a structurii comportamentului
și trăirii.
Aceste jocuri ajung, în unele cazuri, pînă la imitarea actului sexual.
Interes activ pentru particularitățile sexului opus, interes ce poate merge pînă
la ,,examinarea” și pipăirea reciprocă.
Jocuri unilaterale sau reciproce cu organele genitale, în care băieții sînt mai
activi.
Copiii joacă rolul de informatori pentru alți copii.
Inițieri în experiențele făcute de copii, cu conținut de veridicitate diferit.
Observarea celui care urinează.
Fetele imită ocazional modul de urinare al băieților.
Întreceri între băieți la urinat ( în înălțime și lungime ).
Dorința repetată de a avea un frate sau o soră mai mici.
Întrebări în continuare despre proveniența copiilor.
Exteriorizarea geloziei.
Repetarea întrebărilor la care s-a mai răspuns.)

De la 5 la 6 ani

Interes în privința propiei perioade de sugar.
Primele preferințe clare față de membrii sexului opus.
întrebări în legătură cu felul provenienței copiilor (de unde vin ? ).
Păreri în legătură cu funcția ombilicului.
Se mai confundă încă adeseori organele genitale cu organele excretorii.
Preluarea adoptarea în propiul vocabular a unor expresii grosolane din domeniul
digestiei și al evacuării.
Continuă  încă examinarea cu privirea și pipăirea reciprocă, de cele mai
multe ori sub forma unor jocuri ,,de-a aratatul”*.

De la 7 la 8 ani

Sporirea interesului predominant la obiect, pentru problemele sexuale.
Atenția acordată procesului de împerechere la animale.
Apariția unor teorii propii despre graviditate și naștere - în cazul lipsei unor
informații satisfăcătoare.
Frînturi de jocuri sexuale și ocazional noi faze scurte de ,,exhibiționism”.
Interes pentru evoluția prenatală a copilului.
Interes pentru graviditate, mai ales la fete.
Prieteni întîmplătoare între băieți și fete.



De la 9 la 10 ani

,,Examinarea” întîmplătoare a unei fete, de cele mai multe ori de către mai
 mulți băieți.
Schimb de corespondență între băieși și fete, mai ales la școală - în timpul
lecției, cunoașterea faptului că femeile măritate vor avea copii, că femeile mai
în vîrstă nu vor avea.
Întrebări în legătură cu tatăl, în cazul mamelor necăsătorite.
Interes incipient pentru obscenități și șușoteli.
Silabisirea și scrierea unor expresii vulgare din sfera sexuală ( de cele mai multe ori fără
cunoașterea corectă a sensului lor ).

La 11 ani

Gînduri și griji în legătură cu evoluția propie a precocilor și întîrziaților.
Adeseori separarea băieților de fete, la joacă.
Unele fete cu o comportare mai băiețească sînt cu toate acestea admise.
Reflecții și întrebări privind rolul tatălui sau al bărbatului în nașterea
copilului, interes pentru detali ( loc, moment ș.a.), interes pentru atavism.
Prima concluzie a trecerii în revistă a ,,cunoștințelor sexuale”.
Persistența confuziei privind organele excretorii și cele genitale.
La băieți încep, în mod grecvent, schimburi de grosolănii, în care joacă un
 mare rol lovirea  părților genitale ( testicule ).


La 12 ani


Discuții privind probemele sexuale la băieți și fete și încercările unor de a-și
etala cunoștințele.
Chicoteli și înghionteli, mai ales la fete, la pronunțarea anumitor expresii cu
dublu înțeles.
Căutarea literaturii sexologice, împrumuturi și informări reciproce.
Din partea fetelor, primele manifestări ale interesului față de băieți
( adesea chiar din aceeași clasă ).
Schimb de păreri asupra acestora cu prietenele.
Primele legături de prietenie între băieți și fete.
La băieți, ca urmare a excitațiilor, intervin în această perioadă erecții spontane.
La unii au loc primele ejaculari.
Atitudinea fetelor în legătură cu prima menstruație, în funcție de gradul lor de lămurire.
Sentimente deosebite la fete în legătură cu dezvoltarea sînilor.
În timp ce unele doresc și chiar încearcă să grăbească dezvoltarea sînilor,
considerați ca semn al ,,maturității” lor, altele încearcă un sentiment de nesiguranță și de
neliniște la această schimbare fizică.
Ele caută adeseori să o ascundă, aplecîndu-și umerii înainte și ,,îndoindu-și spatele”.
În această perioadă, băieții caută adeseori să înghiontescă fetele, să le ciupească
sau să le prindă de sîni.
Adolescenții caută, la vîrsta aceasta, să inițieze pe alții mai tineri în practicarea
masturbării.
Încercări întîmplătoare de realizare a actului sexual.
Lucru, se întîmplă frecvent cu un grup de băieți și cu o singură fată.
Îndeosebi la băieți se preiau, se copiază și se transmit, de la unul la altul,
povestiri sexuale.
Colecții de poze se transmit, de la unul la altul, colecție de nuduri, punerea lor în circulație.
Întrebuințarea cu predilecție a unor expresii trivale din domeniul, sexual,
chiar față de fete.