Stările Patologice Ale Pubertății ( Dispubertățile )

STĂRILE PATOLOGICE ALE PUBERTĂȚII ( DISPUBERTĂȚILE )


În această perioadă putem întîlnim o serie de stări patologice, care,
de cele mai multe ori, sînt tulbutări funcționale.
Acestea le putem grupa .
Acestea le putem grupa în 3 mari capitole.
A. Dispubertăți.
B. Tulburări de ovulație.
C. Tulburări menstruale.

Dispubertățile

Am văzut că pubertatea se manifestă la vîrste variabile, după subiect,
climă, condiții sociabile.
De fapt, vom deosebi :

- pubertate precoce, înainte de 9 ani ;
- pubertate timpurie, între 9 și 12 ani ;
- pubertate normală, între 12 și 16 ani ;
- pubertate întîrziată, între 16 și 18 ani ;
- pubertate tardivă, după 18 ani.

Vom socoti drept stări patologice numai pubertatea precoce - deci aceea
instalată înainte de 9 ani și pubertatea tardivă, cu menarha instalată după 18 ani.
Trebuie să acordăm însă atenție și pubertăților timpurii, precum și pubertăților
întîrziate, și să căutăm de fiecare dată cauza constituirii defectuoase a corelațiilor
nervoase, hormonale și umorale adecvate.
În cazul unui caz de pubertate precoce, va trebui în primul rînd să răspundem la
întrebarea, dacă avem de a face cu o pubertate precoce simplă sau o pubertate
precoce complicată.
Cu alte cuvinte, dacă pubertatea precoce a apărut în cadrul unei proliferări
neoplazice, sau nu.
Uneori este greu să stabilit de la început această corelație, de aceea vom face un
prognostic rezervat timp de 2 ani, și numai dacă în acest interval nu apar semnele
unei tumori în evoluție, vom schimba prognosticul într-unul favorabil.


Continuare pubertăți precoce

Pubertatea

PUBERTATEA


Este o perioadă evolutivă în viața fetiței, care se situează între copilărie
și vîrsta adultă.
Ea se caracterizează prin modificări profunde viscerale - morfologie și
psihice.
Este după Parhon, ,,transformarea somatică și psihică a organismului
femei în sensul și spre o maturitate sexuală”.
În această perioadă apar sau se definesc bine :
- caracterele sexuale primare : vulva privește în jos, se dezvoltă aparatul
erectil, glandele lui Bartholin vaginul se alungește, dobîndid o reacție
chimică acidă, și apare glicogenul ;
- caracterele sexuale secundare : talia crește, membrele se alungesc, fiază,
apar perii pubieni și axilari ;
- carecterele sexuale terțiare : apar emotivitatea, sensibilitatea și imaginația bogată ;
apare impulsul sexual, care însă nu este așa de brutal la fetițe ca la băieți.
Pubertatea, apreciată prin apariția primei menstruații, se produce la noi între
13 și 15 ani, în funcție de factorii de mediu și de climat ; ea este mai timpurie în
climatul cald și la oraș.
Mecanismul pubertății este complex și incomplet elucidat.
Se știe că între o și 11 ani există o corelație endocrină hipofizo-ovariană parțială,
care duce la o secreție mică de foliculină, suficientă pentru a influența vegetativ
organismul, secreție care, împreună cu aceea a altor glande ( suprarenală, tiroidă ),
duce la definirea caracterelor somatice din ce în ce mai pronunțate.
La pubertatea, ovarul va intra în funcția sa ciclică și ritmică, atît în ce privește
secreția externă ( ovulația ), cît și cea internă ( foliculină, luteină ), sub imboldul
hipofizei anterioare.
Aceasta se întîmplă numai atunci cînd, în urma proceselor de creștere, dezvoltarea
somatică a ajuns la un nivel adecvat.
Prima ovulație nu trebuie să fie urmată neapărat de o menstruație, căci multe puseuri
foliculare preced apariția mentruației.
Cînd apreciem pubertatea instalată o dată cu prima menstruație, ne situam în timp
în momentul cînd angrenajul neuroumoral este bine definit.
Pubertatea reprezintă - din punct de vedere endocrin - instalarea unei corelații neuro-
umorale, prin acțiunea progresivă a hormonilor ganodotropi asupra ovarului.

Traumatismele

TRAUMATISMELE



În consultațiile de partenologie putem întîlnim următoarele traumatisme :
- Traumatismele accidentale cu diferite localizări și de întindere diferită.
Ele sînt suficient de rare și constau, mai ales, în introducerea de corpi
străini în vafin.
Aceste traumatisme se întîlnesc prepuberal și apar la bolnave cu
practici sexuale pervertite.

- Violul. S-a afirmat, că 2/3 din violuri sînt făcute asupra fetițelor de 10 ani.
În cursul tentativelor de viol, la fetiță puberă, leziunile nu sînt așa de întinse,
ca la fetița în prima și a doua copilărie.
În prepubertate întîlnim mai multe leziuni la distanță, cauze de luptă dintre
victimă și agresor.
Acestea constau în echimoze la nivelul sînilor, coapselor și abdomenului,
escoriații la nivelul gîtului, cauzate de tentative de strangulare.
- Prolapsul genital, se întîlnește destul de rar.
Poate să apară brusc, datorită unui efort de tuse sau oricărui efort violent,
ca o hernie acută.

Tratamentul va fi chirurgical.

Tumorile

TUMORILE


În consultațiile de partenologie putem întîlni procese tumorale benigne
și procese tumorale maligne.

1. Tumorile benigne mai frecvent întîlnite sînt :
a) Chisturi ale canalului lui Nick.
Dezvoltate din canalul peritoneo-vaginal, sînt situate în treimea anterioară
a labiei mari.
Apar ca o formațiune situată în treimea anterioară a labiei mari și chiar
deasupra arcadei crurale, în direcția ligamentului rotund, de formă ovoidă
sau sferică.
Vom face diagnosticul diferențial cu : hernia inghinală, abcesul rece fuzat.
Tratamentul este chirurgical și constă în extirpare.
b) Chisturi ale canalului lui Garter, care sînt situate de-a lungul pereților
laterali ai vaginului, imediat sub epitetul vaginal.
- chisturi dermoide ;
- chisturi mucoide ;
- chisturi wolfiene ;
- chisturi paraovariene.
Majoritatea acestor tumori sînt descoperite postpuberal sau mai tîrziu, în
perioada de activitate genitală, cu ocazia unor complicații ( bunăoară o
torsiune etc. ).
c) Fibronul uterin și ovarian ; se întîlnește în perioada postberală și la adolescente.

2. Tumorile maligne se pot întîlnit sub formă de :
- carcinoame epiteliate ;
- carcinoame conjuctive - sarcoamele ;
- melanoamele vulvare ;
- sarcom vagial racemos.
Toate aceste tumori maligne sînt radiosensibile.
Pînă la vîrsta de 20 de ani se întîlnesc aproape exclusiv sarcoamele, și numai după
această vîrstă epitelioamele pornite de la epiteliul colului uterin.