Stările Patologice Ale Pubertății ( Dispubertățile )

STĂRILE PATOLOGICE ALE PUBERTĂȚII ( DISPUBERTĂȚILE )


În această perioadă putem întîlnim o serie de stări patologice, care,
de cele mai multe ori, sînt tulbutări funcționale.
Acestea le putem grupa .
Acestea le putem grupa în 3 mari capitole.
A. Dispubertăți.
B. Tulburări de ovulație.
C. Tulburări menstruale.

Dispubertățile

Am văzut că pubertatea se manifestă la vîrste variabile, după subiect,
climă, condiții sociabile.
De fapt, vom deosebi :

- pubertate precoce, înainte de 9 ani ;
- pubertate timpurie, între 9 și 12 ani ;
- pubertate normală, între 12 și 16 ani ;
- pubertate întîrziată, între 16 și 18 ani ;
- pubertate tardivă, după 18 ani.

Vom socoti drept stări patologice numai pubertatea precoce - deci aceea
instalată înainte de 9 ani și pubertatea tardivă, cu menarha instalată după 18 ani.
Trebuie să acordăm însă atenție și pubertăților timpurii, precum și pubertăților
întîrziate, și să căutăm de fiecare dată cauza constituirii defectuoase a corelațiilor
nervoase, hormonale și umorale adecvate.
În cazul unui caz de pubertate precoce, va trebui în primul rînd să răspundem la
întrebarea, dacă avem de a face cu o pubertate precoce simplă sau o pubertate
precoce complicată.
Cu alte cuvinte, dacă pubertatea precoce a apărut în cadrul unei proliferări
neoplazice, sau nu.
Uneori este greu să stabilit de la început această corelație, de aceea vom face un
prognostic rezervat timp de 2 ani, și numai dacă în acest interval nu apar semnele
unei tumori în evoluție, vom schimba prognosticul într-unul favorabil.


Continuare pubertăți precoce

Stările Patologice Ale Pubertății ( Dispubertățile )

STĂRILE PATOLOGICE ALE PUBERTĂȚII ( DISPUBERTĂȚILE )


În această perioadă putem întîlnim o serie de stări patologice, care,
de cele mai multe ori, sînt tulbutări funcționale.
Acestea le putem grupa .
Acestea le putem grupa în 3 mari capitole.
A. Dispubertăți.
B. Tulburări de ovulație.
C. Tulburări menstruale.

Dispubertățile

Am văzut că pubertatea se manifestă la vîrste variabile, după subiect,
climă, condiții sociabile.
De fapt, vom deosebi :

- pubertate precoce, înainte de 9 ani ;
- pubertate timpurie, între 9 și 12 ani ;
- pubertate normală, între 12 și 16 ani ;
- pubertate întîrziată, între 16 și 18 ani ;
- pubertate tardivă, după 18 ani.

Vom socoti drept stări patologice numai pubertatea precoce - deci aceea
instalată înainte de 9 ani și pubertatea tardivă, cu menarha instalată după 18 ani.
Trebuie să acordăm însă atenție și pubertăților timpurii, precum și pubertăților
întîrziate, și să căutăm de fiecare dată cauza constituirii defectuoase a corelațiilor
nervoase, hormonale și umorale adecvate.
În cazul unui caz de pubertate precoce, va trebui în primul rînd să răspundem la
întrebarea, dacă avem de a face cu o pubertate precoce simplă sau o pubertate
precoce complicată.
Cu alte cuvinte, dacă pubertatea precoce a apărut în cadrul unei proliferări
neoplazice, sau nu.
Uneori este greu să stabilit de la început această corelație, de aceea vom face un
prognostic rezervat timp de 2 ani, și numai dacă în acest interval nu apar semnele
unei tumori în evoluție, vom schimba prognosticul într-unul favorabil.


Continuare pubertăți precoce

Pubertatea

PUBERTATEA


Este o perioadă evolutivă în viața fetiței, care se situează între copilărie
și vîrsta adultă.
Ea se caracterizează prin modificări profunde viscerale - morfologie și
psihice.
Este după Parhon, ,,transformarea somatică și psihică a organismului
femei în sensul și spre o maturitate sexuală”.
În această perioadă apar sau se definesc bine :
- caracterele sexuale primare : vulva privește în jos, se dezvoltă aparatul
erectil, glandele lui Bartholin vaginul se alungește, dobîndid o reacție
chimică acidă, și apare glicogenul ;
- caracterele sexuale secundare : talia crește, membrele se alungesc, fiază,
apar perii pubieni și axilari ;
- carecterele sexuale terțiare : apar emotivitatea, sensibilitatea și imaginația bogată ;
apare impulsul sexual, care însă nu este așa de brutal la fetițe ca la băieți.
Pubertatea, apreciată prin apariția primei menstruații, se produce la noi între
13 și 15 ani, în funcție de factorii de mediu și de climat ; ea este mai timpurie în
climatul cald și la oraș.
Mecanismul pubertății este complex și incomplet elucidat.
Se știe că între o și 11 ani există o corelație endocrină hipofizo-ovariană parțială,
care duce la o secreție mică de foliculină, suficientă pentru a influența vegetativ
organismul, secreție care, împreună cu aceea a altor glande ( suprarenală, tiroidă ),
duce la definirea caracterelor somatice din ce în ce mai pronunțate.
La pubertatea, ovarul va intra în funcția sa ciclică și ritmică, atît în ce privește
secreția externă ( ovulația ), cît și cea internă ( foliculină, luteină ), sub imboldul
hipofizei anterioare.
Aceasta se întîmplă numai atunci cînd, în urma proceselor de creștere, dezvoltarea
somatică a ajuns la un nivel adecvat.
Prima ovulație nu trebuie să fie urmată neapărat de o menstruație, căci multe puseuri
foliculare preced apariția mentruației.
Cînd apreciem pubertatea instalată o dată cu prima menstruație, ne situam în timp
în momentul cînd angrenajul neuroumoral este bine definit.
Pubertatea reprezintă - din punct de vedere endocrin - instalarea unei corelații neuro-
umorale, prin acțiunea progresivă a hormonilor ganodotropi asupra ovarului.

Pubertatea

PUBERTATEA


Este o perioadă evolutivă în viața fetiței, care se situează între copilărie
și vîrsta adultă.
Ea se caracterizează prin modificări profunde viscerale - morfologie și
psihice.
Este după Parhon, ,,transformarea somatică și psihică a organismului
femei în sensul și spre o maturitate sexuală”.
În această perioadă apar sau se definesc bine :
- caracterele sexuale primare : vulva privește în jos, se dezvoltă aparatul
erectil, glandele lui Bartholin vaginul se alungește, dobîndid o reacție
chimică acidă, și apare glicogenul ;
- caracterele sexuale secundare : talia crește, membrele se alungesc, fiază,
apar perii pubieni și axilari ;
- carecterele sexuale terțiare : apar emotivitatea, sensibilitatea și imaginația bogată ;
apare impulsul sexual, care însă nu este așa de brutal la fetițe ca la băieți.
Pubertatea, apreciată prin apariția primei menstruații, se produce la noi între
13 și 15 ani, în funcție de factorii de mediu și de climat ; ea este mai timpurie în
climatul cald și la oraș.
Mecanismul pubertății este complex și incomplet elucidat.
Se știe că între o și 11 ani există o corelație endocrină hipofizo-ovariană parțială,
care duce la o secreție mică de foliculină, suficientă pentru a influența vegetativ
organismul, secreție care, împreună cu aceea a altor glande ( suprarenală, tiroidă ),
duce la definirea caracterelor somatice din ce în ce mai pronunțate.
La pubertatea, ovarul va intra în funcția sa ciclică și ritmică, atît în ce privește
secreția externă ( ovulația ), cît și cea internă ( foliculină, luteină ), sub imboldul
hipofizei anterioare.
Aceasta se întîmplă numai atunci cînd, în urma proceselor de creștere, dezvoltarea
somatică a ajuns la un nivel adecvat.
Prima ovulație nu trebuie să fie urmată neapărat de o menstruație, căci multe puseuri
foliculare preced apariția mentruației.
Cînd apreciem pubertatea instalată o dată cu prima menstruație, ne situam în timp
în momentul cînd angrenajul neuroumoral este bine definit.
Pubertatea reprezintă - din punct de vedere endocrin - instalarea unei corelații neuro-
umorale, prin acțiunea progresivă a hormonilor ganodotropi asupra ovarului.