Examenul cu Valve și Specul

EXAMENUL CU VALVE ȘI SPECUL



Examenul cu valve și specul va completa totdeauna tactul vaginal,
deoarece prin el cîștigăm relații și mai concrete asupra vaginului
și asupra porțiunii vaginale a colului.
Valvele cele mai des folosite sînt : valva lui Sims sau valva posterioară,
și valva lui Simon, sau valva anterioară.
Prima o folosim pentru a depărta peretele vaginal posterior, iar a doua,
pentru îndepărtarea peretelui anterior de col.
Specul bivalv este instrumentul obișnuit care înlocuiește valvele.
Prin examenul cu speculul și valvele observăm : forma orificiului
extern, colul ( concestionat, tumefiat, în dop de șampanie, cu cervicită ),
mucoasa endocervixului, ectropionată, erodată - în cervicite.
Starea vaginului o vom explora prin retragerea treptată a valvei sau a
speculului dinspre fund de sac spre introitul vulvar, apreciind :
elasticitatea, culoarea - care în mod normal este roșie-palidă - prezența
tumorilor, bridelor, corpilor străini.

Tactul rectal la virgine. Degetul rectal evidențiază himenul prin intermediul peretelui recto-vaginal.

Tactul Vaginal Combinat

TACTUL VAGINAL COMBINAT


Este cel mai prețios mijloc de examinare în ginecologie.
Se va face totdeuna cu măsuri de asepsie pentru medic și bolnavă.
Tactul vaginal - după cum am mai spus - este un tact combinat,
abdomino-vaginal, prin care explorăm toate segmentele aparatului
genital, descriind modificările anatomice.
Pentru o mai bună înțelegere, împărțim tactul vaginal în cinci timpi :
Timpul 1, de explorare a vaginului : cu degetul introdus în vagin parcurgem
vaginul, apreciind suplețea pereților, regularitatea lor.
În caz de vaginism vom găsi o contractură dureroasă.
Vom putea aprecia și alte modificări ale vaginului, ca dezvoltare, lungime,
lărgime, atrofie, atrezie, tumori, chisturi.
Timpul al 2-lea : cu degetul care explorează facem o mișcare circulară în jurul
colului, apreciind situația colului, direcția lui.
În mod normal colul este în axul vaginului, la aproximativ 8 cm de vulvă ;
vom cerceta forma și volumul colului, consistența ( în mod normal fermă,
de organ muscular dens, moale în sarcină, dură, lemnoasă, în epiteliom ).
Timptul al 3-lea : printr-o mișcare circulară înaltă în jurul colului explorăm
profunzimea fundurilor de sac vaginale și obținem relații asupra istmului și a
corpului uterin.
În fundul de sac anterior simțim unghiul de flexie a corpului pe col, în caz de
anteflexie, și tot aici vom putea găsi și corpul uterin.
Timpul al 4-lea constă în explorarea corpului uterin, plasînd mîna abdominală
pe fundul uterului, iar mîna vaginală pe orificiul extern.
Timpul al 5-lea este timpul de explorare a anexelor.
Rolul principal îl au degetele vaginale, plasate în fundul de sac lateral drept sau
strîng care tind să se întîlnească pe cele abdominale plasate în fosa iliacă respectivă,
palpînd țesuturile care se interpun între ele.
Este exagerat să facem clismă înainte de un tact vaginal, dar este util și vom solicita
bolnavei să evacueze conținutul vezical înaintea acestuia.

Explorarea bimanuală al tactului vaginal combinat

Auscultația Percuția și Palparea

AUSCULTAȚIA PERCUȚIA ȘI PALPAREA


Auscultația


Este un mijloc de investigație de care facem uz mai puțin
în ginecologie, pe care însă nu trebuie să îl neglijăm sistematic.
Vom folosi auscultația ori de cîte ori bănuim o sarcină avansată,
ori de cîte ori există o tumoare care atinge ombilicul, și cînd vom
deosebi un suflu uterin sau aortic, mișcări sau bătăi ale cordului fetal.


Percuția

Va completa totdeauna palparea.
Vom percuta în decubit dorsal și - dacă este nevoie - în decubit lateral
și poziție Trendelenburg, respectînd anumite reguli, și anumite :
percutăm de la apendicele xifoid la pubis, de la hipocondre la fosele
iliace, de la ombilic la flancuri.
O matitate cu concavitatea în sus ne semnalează ascita, iar una cu
convexitatea în sus ne semnalează o tumoare pelviană, un chist ovarian
sau un fibrom.


Palparea

Se va face totdeauna cu blîndețe, cu mîna caldă și cu toată palma,
de sus în jos, de la părțile sănătoase spre cele afectate.
Bolnava va fi așezată în decubit dorsal, cu coapsele flectate, spunîndu-i=se
să respire adînc, cu gura deschisă.
Prin palpare ne vom putea da seama de adipozitate, meteorism, eventrații.
În caz de hiperestezie cutanată vom preciza sediul durerii : ovarian,
uterin, apendicular.

Interogatoriul Special

INTEROGATORIUL SPECIAL



Prin interogatoriul special căutăm să ne orientăm asupra funcțiilor
aparatului genital, și anume asupra funcțiilor normale, a fenomenelor
patologice și a modificărilor funcțiilor normale.

1. Funcții Normale ale Aparatului Genital

Aici vom cerceta : menstruația și ciclul menstrual, sarcinile, menopauza,
libidoul.

Menstruația. Ne interesează : menarha ( prima menstruație ), data cînd s-a
produs și eventualele accidente ( hemoragii mari, tulburări nervoase ) ;
ritmicitatea ciclului menstrual, la 21, 28, 31 de zile ; cantitatea sîngelui menstrual,
în măsura în care poate fi apreciată, precum și felul sîngelui ( flui, cheaguri ) ;
durata în zile ; ultima menstruație.

Libidoul. Felul în care se desfășoară viața sexuală : dorință sexuală, plăcere,
frigiditate ?
Dacă există frigiditate, de cînd ?
Raporturile sexuale sînt dureroase?
Unde acuză durerea ?
Dureri în introitul vulvar, dureri în vagin ?

Sarcinile. Numărul lor, vîrsta la care a avut prima sarcină, accidente în cursul
sarcinii ( grețuri, vărsături, albuminurie, edeme, varice, eclampsie, hemoragii ) ;
dacă nașterea a fost normală, prin intervenție, forceps, rupturi ; dacă în timpul
lăuziei a avut febră, flebite ; alăptarea naturală, artificială, infecții mamare.
Ne vom mai interesa de avorturi, numărul lor, spontane, provocate, la ce vîrstă
a sarcinii s-au produs, urmările imediate și tardive după avort.

Menopauza. Vîrsta la care s-a instalat, cu sau fără menometroragii, tulburări
nervoase, tulburări neurovegetative.

2. Tulburări ale Funcțiilor normale

Vom culege informații asupra modificării funcțiilor normale și anume :
amenoree, oligomenoree, dismenoree, menoragie.


Amenoreea și Oligomenoreea. Sînt primitive în malformațiile congenitale,
infatilism, hipoplazie.
Dacă sînt secundare, ne interesăm în ce împrejurări s-au produs : șoc, emoție, tristețe,
accident, sau după afecțiuni ca : parotidita epidemică, febra tifoidă, tuberculoză, anemie,
sau în diverse împrejurări ca : expunere la frig, schimbare de mediu.
Consecințele acestor modificări : transpirații, palpitații, schimbări de caracter,
adipozitate, epistaxis, hematemeze, hemoptizii.

Dismenoreea. Primitivă : uterină sau ovariană ? Secudară : după infecții,
dismenoreea membranoasă, anexială.

Menoragia. La pubertate, în disovarie sau tulburări generale.
Menoragii din cursul vieții genitale, în avort ; menometroragii în fibrom ;
hidroree.
Se mai întîlnește în afecțiuni ale aparatului circulator : hipertensiune ; în hiperfoliculism,
la subiecte bine dezvoltate somatic, cu peri pubieni, bazin, sîni normali ;
în tulburări generale : cloro-anemii.

3. Fenomene Patologice

Încă din interogatoriu vom căuta să ne interesăm de simptomele mari
în ginecologie : metroragia, durerea și leucoreea.