Herpesul Vulvar

HERPESUL VULVAR


Herpesul se poate localiza la nivelul vulvei, primind denumirea de
herpes progenitalis.
Veziculele herpetice sînt mai mari decît cele eczematoase și nu se
sparg atît de ușor spontan.
Pe piele, veziculele se crustifică, însă pe mucoase ele au o durată
efemeră, transformîndu-se într-o suprafață erozivă, cu contur policilic.
Recidivează frecvent la unele persoane ( herpes recidivant ) ; la altele,
recidivele sînt periodice, cu fiecare menstruație ( herpes catamenial ).
Agentul patogen este un virus filtrabil epiteliotrop și neurotrop.

Tratament
Fiind vorba de o boală benignă, care nu produce prea mari neplăceri,
tratamentul se reduce la simple aplicații locale, neiritante și necaustice.
Pudrele inerte sicative sînt cele mai potrivite ; pomezile sînt contraindicate,
deoarece produc macerații și congestii.
Compresele calde cu o soluție de acetat de aluminiu 1% usucă leziunile.
Noaptea se poate aplica un pansament de tifon cu glicerină simplă.
Pomada cu hidrocortizon 2,50% este eficace aplicată la patru zile o dată.
În herpesul recidivant se poate recurge la radioterapie pe ganglionii
spinali regionali, corespunzători metametric segmentului de localizare
a herpesului.

Afecțiunile Vulvei și Ale Vaginului

AFECȚIUNILE VULVEI ȘI ALE VAGINULUI



Vulva și introitul vaginal au o origine embriologică comună,
derivînd dintr-o invaginație a ectodermului.
Morfologic, fiecare prezintă unele particularități :
- Labiile mari sînt pliuri cutanate care acoperă grăsime
și țesut conjuctiv.
- Labiile mici ai limfatice, vase, mușchi netezi, glande sebacee.
- Clitorisul este format din țesut erectil și este sediul senzațiilor
erectile la femeie.
- Himenul este format dintr-o mucoasă dublă și din vase.
- Glandele Bartholin secretă o substanță lubrifiantă mucoasă,
subțire, care ușurează contactul sexual.
Uretra este, la femeie, un canal turtit de 3 cm lungime, acoperită
cu un epiteliu stratificat, cu numeroase glande în uretră și
parauretrele ( Skene ).
Irigația arterială este asigurată de artera rușinoasă internă.
Limfaticele clitorisului se drenează spre ganglionii iliaci,
iar celelalte spre ganglionii inghinali.
Nervii provin din nervul rușinos și din nervul sciatic.
Vaginul este un canal musculo-membranos, acoperit cu o
mucoasă stratificată cu 18 - 20 de straturi.
Epiteliul prezintă modificări ciclice sub influența estrogenilor
și a progesteronului.
Înainte de pubertate și după menopauză, epiteliul este subțire,
predomină celulele bazale și parabazale.
În perioada de activitate sexuală, straturile superficiale sînt
turtite și cu nucleii picnotici.
Citoplasma conține glicogen, proporțional cu impregnarea estrogenică.
pH-ul este acid = 4, menținut prin acțiunea bacililor Doderlein.
Irigația este asigurată de ramura descendentă a arterei uterine,
hemoroidala mijlocie și arterele rușinoase, iar intervenția,
de plexul pelvian.

Hemoragiile Vicariante

HEMORAGIILE VICARIANTE



Aici se grupează hemoragiile care
înlocuiesc menstruațiile sau coexistă
cu hipermenoreea.
Au o apariție ciclică și sînt localizate
la : nas, fistule, plămîni, piele, stomac,
gingii, vezică.
Se pot recomanda :
- foliculină ți progesteron, din prima
zi de sîngerare.

Migrena

MIGRENA


Vom aminti aici durerile de cap care se prezintă
sub formă de crize puternice de hemicranie, cu
fotofobie, grețuri, care survin la bolnavele cu
insuficiență ovariană sau în climateriu.
Mecanismul prin care se realizează aceste tulburări
este reprezentat prin spasme vasculare cerebrale.

Vom administra :

- în caz de migrenă la climateriu, foliculină, de
două ori 1 mg săptămînal, timp de 6 luni ;
- foliculină, 5 mg săptămînal, în primele 2 luni,
apoi 2 mg săptămînal, timp de 2 - 3 luni.