Tratamentul Blenoragiei

TRATAMENTUL BLENORAGIEI


Expunem aici tratamentul blenoragiei joase la femeie,
complicațiile uterine salpingiene, ovariene și pelviperitoneale
fiind cuprinse la capitolele respective.

Obiectivele tratamentului sînt :

1. Oprirea extinderii infecției ascendente la endometru și trompe.
Prinderea trompelor este o consecință gravă a infecției gonococice,
condamnînd un mare număr a victimelor la o invaliditate cronică
sau la operații chirurgicale serioase.
Sterilitatea este o consecință aproape sigură.

2. Calmarea inflamației și a iritației, prin îndepărtarea secrețiilor.
Are rol și în prevenirea contaminării rufăriei și a obiectelor din jur.

3. Stingerea completă a infecției, astfel încît să nu mai rămînă nici o
secreție infecțioasă.
Atîta timp cît mai persistă cel mai mic punct de inflamație gonococică
în glandele vulvovaginale, canalele Skene, uretră sau în colul uterin,
secrețiile sînt infecțioase și reprezintă un pericol, atît pentru bolnavă,
cît și pentru cei din jurul ei.
În orice moment se poate produce o extindere în sus, la endometru
și la trompe, sau o infecție a conjunctivelor oculare.
Este probabil că numeroase cazuri de vulvo-vaginită blenoragică
a fetițelor provin din infecții accidentale, prin rufărie sau alte obiecte
contaminate, acasă sau în altă parte.

Tratamentul Blenoragiei

TRATAMENTUL BLENORAGIEI


Expunem aici tratamentul blenoragiei joase la femeie,
complicațiile uterine salpingiene, ovariene și pelviperitoneale
fiind cuprinse la capitolele respective.

Obiectivele tratamentului sînt :

1. Oprirea extinderii infecției ascendente la endometru și trompe.
Prinderea trompelor este o consecință gravă a infecției gonococice,
condamnînd un mare număr a victimelor la o invaliditate cronică
sau la operații chirurgicale serioase.
Sterilitatea este o consecință aproape sigură.

2. Calmarea inflamației și a iritației, prin îndepărtarea secrețiilor.
Are rol și în prevenirea contaminării rufăriei și a obiectelor din jur.

3. Stingerea completă a infecției, astfel încît să nu mai rămînă nici o
secreție infecțioasă.
Atîta timp cît mai persistă cel mai mic punct de inflamație gonococică
în glandele vulvovaginale, canalele Skene, uretră sau în colul uterin,
secrețiile sînt infecțioase și reprezintă un pericol, atît pentru bolnavă,
cît și pentru cei din jurul ei.
În orice moment se poate produce o extindere în sus, la endometru
și la trompe, sau o infecție a conjunctivelor oculare.
Este probabil că numeroase cazuri de vulvo-vaginită blenoragică
a fetițelor provin din infecții accidentale, prin rufărie sau alte obiecte
contaminate, acasă sau în altă parte.

Blenoragia

BLENORAGIA


Blenoragia este o boală venerică, infecțioasă, contagioasă,
caracterizată printr-o inflamație a organelor genitale,
produsă de gonococ.
Gonococul, Neisseria gonorrhoeae ( Neisser, 1879 ), este un
diplococ gram-negativ, extra- și mai ales intracelular.
Incubația durează de la 36 de ore pînă la 5 zile, în mod obișnuit
3 zile.
Contagiunea directă are loc în urma contactului cu o mucoasă
infectată, producîndu-se mai ales în urma raporturilor sexuale.
Oftalmia neonatorum apare în urma trecerii copilului prin
vaginul contaminat.
Contagiunea indirectă se produce în urma folosirii obiectelor
de toaletă contaminate.
Vulvo-vaginită fetițelor este tot consecința contagiunii indirecte,
cu gonococi proveniți de la mamele bolnave sau de la alte persoane
bolnave.
Blenoragia se poate localiza în ; uretră, vulvă, vagin, col uterin,
uter, trompe, conjuctive oculare.
Prin determinare la distanță apar artrite și endocardite gonococice.
Simptomul principal este o secreție continuă sau intermitentă din
uretră și vagin, de culoare verde sau galbenă, uneori ușor sanguinolentă,
alteori chiar albă-lăptoasă, cenușie, limpede sau incoloră.
Secreția poate fi abundentă sau puțină, subțire sau groasă, filantă,
mucoasă sau vîscoasă.
În general, la femeie există două forme de blenoragie :
- joasă ( uretră, vagin, col ) și
- înaltă ( uter, anexe ).
Formă joasă se însoțește de usturimi la micțiune, iar forma înaltă, de
dureri
în abdomenul inferior și reacție perioneală ( salpingita acută )
La femeie, faza acută a bolii este adeseori atenuată și mascată de
secrețiile obișnuite, fiind posibilă trecerea în forma cronică, cînd
bolnava nu are simptome, însă transmite infecția.
Localizările formei cronice joase glandele și chisturile colului
uterin, unde gonococul trebuie căutat direct în produsele patologice.
Prognosticul este serios, prin complicațiile posibile și prin sterilitatea
care urmează anumitor complicații.
Mijloacele de combatere constau în profilaxia individuală și în
lupta antivenerică ( descoperirea și tratamentul purtătorilor de germeni,
declararea obligatorie pe fișa A, anchetă epidemiologică, examen
prenupțial, examinări la angajare, control periodic antiveneric,
educația sanitară ).


Tratamentul Blenoragiei

Blenoragia

BLENORAGIA


Blenoragia este o boală venerică, infecțioasă, contagioasă,
caracterizată printr-o inflamație a organelor genitale,
produsă de gonococ.
Gonococul, Neisseria gonorrhoeae ( Neisser, 1879 ), este un
diplococ gram-negativ, extra- și mai ales intracelular.
Incubația durează de la 36 de ore pînă la 5 zile, în mod obișnuit
3 zile.
Contagiunea directă are loc în urma contactului cu o mucoasă
infectată, producîndu-se mai ales în urma raporturilor sexuale.
Oftalmia neonatorum apare în urma trecerii copilului prin
vaginul contaminat.
Contagiunea indirectă se produce în urma folosirii obiectelor
de toaletă contaminate.
Vulvo-vaginită fetițelor este tot consecința contagiunii indirecte,
cu gonococi proveniți de la mamele bolnave sau de la alte persoane
bolnave.
Blenoragia se poate localiza în ; uretră, vulvă, vagin, col uterin,
uter, trompe, conjuctive oculare.
Prin determinare la distanță apar artrite și endocardite gonococice.
Simptomul principal este o secreție continuă sau intermitentă din
uretră și vagin, de culoare verde sau galbenă, uneori ușor sanguinolentă,
alteori chiar albă-lăptoasă, cenușie, limpede sau incoloră.
Secreția poate fi abundentă sau puțină, subțire sau groasă, filantă,
mucoasă sau vîscoasă.
În general, la femeie există două forme de blenoragie :
- joasă ( uretră, vagin, col ) și
- înaltă ( uter, anexe ).
Formă joasă se însoțește de usturimi la micțiune, iar forma înaltă, de
dureri
în abdomenul inferior și reacție perioneală ( salpingita acută )
La femeie, faza acută a bolii este adeseori atenuată și mascată de
secrețiile obișnuite, fiind posibilă trecerea în forma cronică, cînd
bolnava nu are simptome, însă transmite infecția.
Localizările formei cronice joase glandele și chisturile colului
uterin, unde gonococul trebuie căutat direct în produsele patologice.
Prognosticul este serios, prin complicațiile posibile și prin sterilitatea
care urmează anumitor complicații.
Mijloacele de combatere constau în profilaxia individuală și în
lupta antivenerică ( descoperirea și tratamentul purtătorilor de germeni,
declararea obligatorie pe fișa A, anchetă epidemiologică, examen
prenupțial, examinări la angajare, control periodic antiveneric,
educația sanitară ).


Tratamentul Blenoragiei