Fabula Catîrul Care-și Laudă Obîrșia de La Fontaine

CATÎRUL CARE-ȘI LAUDĂ OBÎRȘIA



Abia putînd în piele să-și încapă,
Catîrul unui preot oarecare
se laudă că e de viță mare,
mămica lui fiind Cucoana Iapă.
Firește că atîta glorie
se cade scrisă în istorie...
- ,,În la un doctor ? Ce lucru de ocară !...”
Dar se trezi, cu timpul, bătrîn, pe la o moară !
Nemaiavînd, - de-aci-nainte -
răgaz să-și plîngă tot amarul, -
i se ivi în minte
tătîne-său, Măgarul...


Și răul prinde bine, cîteodată,
cînd ne redă pierduta judecată !

Fabula Catîrul Care-și Laudă Obîrșia de La Fontaine

CATÎRUL CARE-ȘI LAUDĂ OBÎRȘIA



Abia putînd în piele să-și încapă,
Catîrul unui preot oarecare
se laudă că e de viță mare,
mămica lui fiind Cucoana Iapă.
Firește că atîta glorie
se cade scrisă în istorie...
- ,,În la un doctor ? Ce lucru de ocară !...”
Dar se trezi, cu timpul, bătrîn, pe la o moară !
Nemaiavînd, - de-aci-nainte -
răgaz să-și plîngă tot amarul, -
i se ivi în minte
tătîne-său, Măgarul...


Și răul prinde bine, cîteodată,
cînd ne redă pierduta judecată !

Fabula Găina cu Ouăle de Aur de La Fontaine

GĂINA CU OUĂLE DE AUR


Zgîrcenia-i mai rea ca un despot.
Agîrcitul lăcomindu-se, netotul,
să-nhațe tot, -
va pierde totul.
Dar nu e oare el de vină ?...



Avea odată unul o găină
ce zilnic îi oua un ou de aur.
Dar, în lăcomia lui haină,
năzuind să afle un tezaur, -
o tăie...
Nălucă vistieria !
așa îi sărăcește lăcomia
pe cei ce-și uită, proștii, omenia...

Fabula Găina cu Ouăle de Aur de La Fontaine

GĂINA CU OUĂLE DE AUR


Zgîrcenia-i mai rea ca un despot.
Agîrcitul lăcomindu-se, netotul,
să-nhațe tot, -
va pierde totul.
Dar nu e oare el de vină ?...



Avea odată unul o găină
ce zilnic îi oua un ou de aur.
Dar, în lăcomia lui haină,
năzuind să afle un tezaur, -
o tăie...
Nălucă vistieria !
așa îi sărăcește lăcomia
pe cei ce-și uită, proștii, omenia...