Pagini
- Pagina de pornire
- D-Ale Casei Canal pe Youtube...
- Rețete ( Mîncare ca la Mama Acasă ) Rețete Bătrînești...
- Alimentația Copilului Mic
- Câinele Sănătos și Câinele Bolnav
- Contact
- Cum să ne Îngrijim de Sănătate și Frumusețea Noastră
- Sfaturi Utile
- Promovarea României Prin Hotel Pensiune Motel Camping
- Plante Medicinale - Tratamente Naturiste
- Sfaturi Pentru Tinerii Căsătoriți...
- Tineret Sexualitate Educație
- Publicății Rețete, Sfaturi Sau Poeziile tale
- Hotel Pensiune Apartament Garsonieră Camping Cazare
- Ai o Știre, o Poză, sau un Filmuleț Video Haios Publică Aici
joi, 20 august 2015
Poezia Cîntec de Primăvară de Mihai Beniuc
CÎNTEC DE PRIMĂVARĂ
În zădar vă zbateți și asudă
Fruntea voastră galbenă ca ceară,
Nu puteți, degeaba-i orice trudă,
Să legați cu lanțuri primăvara.
Muguri noi țîfnesc din putregai,
Înfrunzește și-nflorește țara.
Și voi vreți, cînd noi intrăm în mai,
Să legați cu lanțuri primăvara ?
Alte vînturi proaspete, frămîntă
Codrii tineri, zilele-s ca para.
Vouă nu știu ce sticleți vă cîntă
Să legați cu lanțuri primăvara.
Nu simțiți apropiatul freamăt
De furtună ce-npînzește țara ?
În zadar vă opintiți cu geamăt
Să legați cu lanțuri primăvara.
În zădar vă zbateți și asudă
Fruntea voastră galbenă ca ceara,
Nu puteți, degeaba-i orice trudă,
Să legați cu lanțuri primăvara.
1939
Poezia Așteptare de Mihai Beniuc
AȘTEPTARE
Murmurînd adînc și tainic
Cîntă frunzele Sybile :
Nou luceafăr vine crainic
Pentru zorii altor zile.
Am văzut prin cîte-o vale
Tăinuit ascunși în peșteri
Cum, lovind în nicovale,
Lănci ascut piticii meșteri.
În păduri cu veacuri grele,
În inele de stejari
Mormăie citind în stele
Înțelepți solomonari.
Stăpînind, cu trudă încă
Somnu negrului bălăur
Adormit în vrajă-adîncă
Pe grămada lui de aur,
Ei așteaptă, tot așteaptă
Ziua marelui noroc,
Făt-frumos în mîna dreaptă
Cu o sabie de foc.
1942
Poezia Destin de Mihai Beniuc
DESTIN
Ce vă tot învolburați răzmeriți,
Gînduri voi, în tigva mea bețivă ?
Ori tu crezi că soarta nu ți-o meriți,
Inima de-atîtea ori naivă ?
Vezi și tu, nu-i tuturora dat
Să se-mbuibe-n aurul vieții -
Tata-i om sărac la noi în sat,
Mai sărac sînt eu ca toți poeții.
Dar de-aceea strașnica mea liră,
Nu te teme, nu te pun în cui -
Cîntul meu ca mâna se răsfiră
Peste jalea grea a veacului.
Dacă astăzi Blaga sau Arghezi
Sînt mai mult decît Mihai Beniuc,
S-or topi răcelile zăpezii
Cînd va fi de-aicea să mă duc.
Și va fi nu peste mult acesta,
Pomul morții iată c-a-nflorit ;
Umbra lui mi-a-ntunecat fereastra
Ce-am deschis-o cătră răsărit.
Văd mereu cum crucile de lemn
Ca trifoiul umplu zilnic huma -
Prieteni, prieteni ! asta e un semn
C-a sosit timpul meu de-acuma.
Muntele durerilor umane
Mi se-nalță maiestos în față.
Sus pe culme tu, Nazaretane,
Stai învingător peste viață.
Știu că nu mi-i dat să fiu la fel,
Ca tîlharul am trecut prin lume ;
Mulțumit voi fi să pier ca el
Stins în umbra unui mare nume.
Să rostesc de-acum numele tău
În aceste crunte vremi buimace
Nu mă simt chemat și vrednic eu,
O, tu Timp aducător de pace !
Dar în zori cînd va cînta cocoșul
Și vor curge noi lumini, pe frunți,
Stihul meu va fi păunul roșu
Beat de slavă dănțuind pe munți.
Vie-apoi prăpădul peste mine !
Vălmășit în marea tulburare
Doar atît mai am să strig la tine :
Ai și pentru neamul meu iertare !
1942
Poezia La Mine-n Sînge de Mihai Beniuc
LA MINE-N SÎNGE
Nimica nu mai am de spus.
Să vină de vor alții ca să-nceapă
A pescui-n această tulbure apă -
Eu m-am întors cu spatele cătră apus.
Ca un bujor cu capul rupt,
Mă uit la uriașul pom :
De fiecare creangă spînzură un om.
Nu, nu ! aicea n-aș fi vrut să lupt.
Voi, nesătuilor de lupte,
Poftim gustați aceste frupte !
S-apleacă peste hartă Duhul Răului,
Îi roade rînza un turbat nesațiu
De sînge tînăr și de spațiu.
,,Veniți !” urlă-ntunecată gura Hăului.
Eu nu mai am nimica de spus.
Colcăie de putrele băltoace,
La fiecare pas cineva zace
Din răsărit ori din apus.
Hei ! fraților, la mine-n sînge
Istoria contemporană plînge.
1942
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
-
Câteva sfaturi pentru cei care dau sala auto... În primul rând învață tot ce prinzi, învata semnele de circulatie pe fiecare în parte, Cite...
-
Cum folosim aplicația google translate fără internet/ ofline...
-
MAIMUȚOIUL ȘI DELFINUL La greci era un obicei : pe mare, unii călători, adeseori duceau cu ei maimuțe, câini de scamatori....