Trichuroza

TRICHUROZA






Agentul cauzal: Trichuris vulpis
Manifestări clinice: inflamaia intestinului gros,
slăbire, anemie.
Profilaxie: respectarea regurilor de igienă, tratament
medicamentos.
Trichuris vulpis este un parazit care trăiește în
intestinul gros al câinelui ( cec și colon ), și are o
lungime 5 - 7,5 cm.
Ouăle parazitului au formă de lămâie și sunt eliminate
în mediul exterior prin fecale.
Dacă întâlnesc condiții favorabile embrionează în
24 - 30 de ore, iar în 2 - 4 săptămâni oul conține larva
infestată.
Aceste ouă pot fi ingerată de câine cu apă de băut sau
alimente infestate.
După 30 de minute larvele ies din ou, iar după 24 ore
pătrund în mucoasa intestinului subțire unde rămân
8 - 10 zile.
De aici fac un circuit pe cale sanguină în plămân, apoi
intestinul subțire, apoi în cec unde mor după 2 - 3 luni.
Acțiunea traumatică a acestui parazit este mai puțin
importantă.
Acțiunea sa principală este de natură toxică, deoarece
el elaborează o substanță hemolizantă care determină
anemie pronunțată.
Semnele clinice nu sunt caracteristice.
În cazul unei infestări masive se pot observa dureri
abdominale, prurit perianal, slăbire, anemie, diaree ce
alternează cu constipația și care dacă nu se intervine
poate surveni moarte.
Se recomandă respectarea regulilor de igienă și
tratamentul medicamentos, cu rezultate foarte bune.

Trichuroza

TRICHUROZA






Agentul cauzal: Trichuris vulpis
Manifestări clinice: inflamaia intestinului gros,
slăbire, anemie.
Profilaxie: respectarea regurilor de igienă, tratament
medicamentos.
Trichuris vulpis este un parazit care trăiește în
intestinul gros al câinelui ( cec și colon ), și are o
lungime 5 - 7,5 cm.
Ouăle parazitului au formă de lămâie și sunt eliminate
în mediul exterior prin fecale.
Dacă întâlnesc condiții favorabile embrionează în
24 - 30 de ore, iar în 2 - 4 săptămâni oul conține larva
infestată.
Aceste ouă pot fi ingerată de câine cu apă de băut sau
alimente infestate.
După 30 de minute larvele ies din ou, iar după 24 ore
pătrund în mucoasa intestinului subțire unde rămân
8 - 10 zile.
De aici fac un circuit pe cale sanguină în plămân, apoi
intestinul subțire, apoi în cec unde mor după 2 - 3 luni.
Acțiunea traumatică a acestui parazit este mai puțin
importantă.
Acțiunea sa principală este de natură toxică, deoarece
el elaborează o substanță hemolizantă care determină
anemie pronunțată.
Semnele clinice nu sunt caracteristice.
În cazul unei infestări masive se pot observa dureri
abdominale, prurit perianal, slăbire, anemie, diaree ce
alternează cu constipația și care dacă nu se intervine
poate surveni moarte.
Se recomandă respectarea regulilor de igienă și
tratamentul medicamentos, cu rezultate foarte bune.

Ascaridioza

ASCARIDIOZA





Agentul cauzal: Toxocara canis
Manifestări clinice: inapenteță, diaree frecventă,
vomitări, distenția abdomenului.
Profilaxie: antihelmintice, respectarea normelor
de igienă.
Paraziții sunt viermi rotunzi, cu o lungime de
3,5 - 17,5 cm.
La animale găsesc condiții favorabile, astfel la
căței au loc invazii masive.
La câinii adulți, cu timpul se stabilește o stare de
rezistență față de acești paraziți.
Ciclul evolutiv la Toxocare canis se prezintă astfel:
ouăle eliminate în fecale sunt împrăștiate în mediul
înconjurător.
Ingerate de alți câini ele ajung în tubul digestiv unde
trec în stadiul de larvă, care migrează în pulmoni și
apoi revin pe cale bronșică din nou în tubul digestiv,
unde se dezvoltă până la maturitate.
La T. canis se întâlnește și infecția prenatală.
S-au găsit larve în pulmonii cățeiilor încă de la naștere.
După 9 zile, s-au găsit viermi adulți în intestin, iar
după 23 zile, ouă de paraziți în fecale.
Semnele: se manifestă prin paliditatea mucoaselor,
apetit capricios, diaree, uneori constipație, distensia
abdomenului, vomitări, jenă respiratorie, anemie, prurit,
leziuni cutanate de tip urticariform și accese epileptiforme.
Profilaxia constă în respectarea normelor de igienă.
În cazul infestării se vor folosi substanțele antihelmintice
tratamentul repetându-se după 7 și 14 zile.

Ascaridioza

ASCARIDIOZA





Agentul cauzal: Toxocara canis
Manifestări clinice: inapenteță, diaree frecventă,
vomitări, distenția abdomenului.
Profilaxie: antihelmintice, respectarea normelor
de igienă.
Paraziții sunt viermi rotunzi, cu o lungime de
3,5 - 17,5 cm.
La animale găsesc condiții favorabile, astfel la
căței au loc invazii masive.
La câinii adulți, cu timpul se stabilește o stare de
rezistență față de acești paraziți.
Ciclul evolutiv la Toxocare canis se prezintă astfel:
ouăle eliminate în fecale sunt împrăștiate în mediul
înconjurător.
Ingerate de alți câini ele ajung în tubul digestiv unde
trec în stadiul de larvă, care migrează în pulmoni și
apoi revin pe cale bronșică din nou în tubul digestiv,
unde se dezvoltă până la maturitate.
La T. canis se întâlnește și infecția prenatală.
S-au găsit larve în pulmonii cățeiilor încă de la naștere.
După 9 zile, s-au găsit viermi adulți în intestin, iar
după 23 zile, ouă de paraziți în fecale.
Semnele: se manifestă prin paliditatea mucoaselor,
apetit capricios, diaree, uneori constipație, distensia
abdomenului, vomitări, jenă respiratorie, anemie, prurit,
leziuni cutanate de tip urticariform și accese epileptiforme.
Profilaxia constă în respectarea normelor de igienă.
În cazul infestării se vor folosi substanțele antihelmintice
tratamentul repetându-se după 7 și 14 zile.