Pagini
- Pagina de Pornire
- Cum să ne Îngrijim de Sănătate și Frumusețea Noastră
- Contact
- Plante Medicinale - Tratamente Naturiste
- Sfaturi Pentru Tinerii Căsătoriți
- D-Ale Casei Canal pe Youtube
- Rețete ( Mîncare ca la Mama Acasă ) Rețete Bătrînești
- Câinele Sănătos și Câinele Bolnav
- Alimentația Copilului Mic
- Sfaturi Utile
- Poeții, Poezii, Fabule, Colinde, Pastele, Doine, Balade
În Jurul Lumii cu Cele Mai Caracteristice Rase Din Fiecare Grupă Partea 1
ÎN JURUL LUMII CU CELE MAI CARACTERISTICE RASE DIN FIECARE GRUPĂ
PARTE 1.
Grupa 1.
Cîini ciobănești. Aproape fiecare țară își are propria rasă de
cîini ciobănești.
De această grupă aparțin cîinii ce sînt folosiți la turme de vite
sau numai la cele de oi, unele rase fiind specializate în acest sens.
În capitolul ,,Expoziții canine”, se descrie o probă de lucru specifică
acestor cîini care parcurg într-o zi de muncă pînă la 70 km.
Grahundul suedez, de pildă este paznic la turme de reni, Bouvier
des Flandres este folosit la vite, iar Berger de Beauce nu se ocupă
decît de oi.
Ciobănescul german, în schimb, a devenit un cîine polivalent care,
deși aparține acestei grupe, prin funcțiile sale poate fi plasat atît la
grupele 1 și 2 cît și în cea de-a 9 grupă.
Denumirea uzitată la noi de cîine lup este evident incorectă, rasa este
de creație recentă ( în ultimii 200 de ani ) și, deși are infuzii de sînge
de lup, corect este să-i zicem ciobănesc german ( în orig. Deutscher
Shaferhund ).
Asemănător în multe privințe acestuia, dar cu o blană mai bogată
este ciobănescul belgian, un cîine ce și-a păstrat mult mai bine
caracterul rustic.
Cîine impozant, cu silueta în același timp mai elegantă decît a celorlanți
cîini de talie mare, caracteristici acestei grupe, este cîinele ciobănesc
de Pirinei, cu o blană albă ca neaua.
Se cuvine să amintim aici și un mic dar excelent ciobănesc galez, denumit
Welsh-corgi, care se găsește în două varietăți : Cardi-gan și Pembroke,
cea de a doua lipsă de coadă.
Mai pomenim pentru asemănarea lui cu celebrul Collie, dar cu o talie
mult mai redusă ( aproximativ 37 cm ) ciobănescul Shetland sau Sheltie,
cum i se mai spune, și care își are originea în arhipelagul cu același
nume din nordul Scoției.
Standardul lui este extrem de exigent cu talia, tocmai pentru a menține
deosebirea dintre el și Collie.
În Ungaria, 5 rase de cîini ciobănești au standard și anume: Komondor,
Kuvasz, Mudi, Puli și Pumi; Iugoslavia are 3, Polonia 2, iar Cehoslovacia
îl are pe Slovensky cuvac.
Grupa a 2-a Cîini de pază -apărare și utilitari.
O mare varietate de rase, cu cîteva excepții mai toate de talie mare,
sînt caracteristice acesei grupe.
Cîini inteligenți, ușor de dresat și curajoși.
Mai toți iubesc copiii și sînt excelenți gardieni.
Fala grupei sînt, desigur cîinele Saint-Bernand, Dogul german și Dobermanul.
Dar fiecare țară și-i reendică pe ai să-i, ca fiind atît de dotați.
De această grupă aparține și popularul Boxer, din ce în ce mai mult cîine
de companie, Bulldogul englez care, pe lîngă un paznic redutabil, este recunoscut
și ca un cîine ce adoră copiii.
Parteaa-2-a
În Jurul Lumii cu Cele Mai Caracteristice Rase Din Fiecare Grupă Partea 1
ÎN JURUL LUMII CU CELE MAI CARACTERISTICE RASE DIN FIECARE GRUPĂ
PARTE 1.
Grupa 1.
Cîini ciobănești. Aproape fiecare țară își are propria rasă de
cîini ciobănești.
De această grupă aparțin cîinii ce sînt folosiți la turme de vite
sau numai la cele de oi, unele rase fiind specializate în acest sens.
În capitolul ,,Expoziții canine”, se descrie o probă de lucru specifică
acestor cîini care parcurg într-o zi de muncă pînă la 70 km.
Grahundul suedez, de pildă este paznic la turme de reni, Bouvier
des Flandres este folosit la vite, iar Berger de Beauce nu se ocupă
decît de oi.
Ciobănescul german, în schimb, a devenit un cîine polivalent care,
deși aparține acestei grupe, prin funcțiile sale poate fi plasat atît la
grupele 1 și 2 cît și în cea de-a 9 grupă.
Denumirea uzitată la noi de cîine lup este evident incorectă, rasa este
de creație recentă ( în ultimii 200 de ani ) și, deși are infuzii de sînge
de lup, corect este să-i zicem ciobănesc german ( în orig. Deutscher
Shaferhund ).
Asemănător în multe privințe acestuia, dar cu o blană mai bogată
este ciobănescul belgian, un cîine ce și-a păstrat mult mai bine
caracterul rustic.
Cîine impozant, cu silueta în același timp mai elegantă decît a celorlanți
cîini de talie mare, caracteristici acestei grupe, este cîinele ciobănesc
de Pirinei, cu o blană albă ca neaua.
Se cuvine să amintim aici și un mic dar excelent ciobănesc galez, denumit
Welsh-corgi, care se găsește în două varietăți : Cardi-gan și Pembroke,
cea de a doua lipsă de coadă.
Mai pomenim pentru asemănarea lui cu celebrul Collie, dar cu o talie
mult mai redusă ( aproximativ 37 cm ) ciobănescul Shetland sau Sheltie,
cum i se mai spune, și care își are originea în arhipelagul cu același
nume din nordul Scoției.
Standardul lui este extrem de exigent cu talia, tocmai pentru a menține
deosebirea dintre el și Collie.
În Ungaria, 5 rase de cîini ciobănești au standard și anume: Komondor,
Kuvasz, Mudi, Puli și Pumi; Iugoslavia are 3, Polonia 2, iar Cehoslovacia
îl are pe Slovensky cuvac.
Grupa a 2-a Cîini de pază -apărare și utilitari.
O mare varietate de rase, cu cîteva excepții mai toate de talie mare,
sînt caracteristice acesei grupe.
Cîini inteligenți, ușor de dresat și curajoși.
Mai toți iubesc copiii și sînt excelenți gardieni.
Fala grupei sînt, desigur cîinele Saint-Bernand, Dogul german și Dobermanul.
Dar fiecare țară și-i reendică pe ai să-i, ca fiind atît de dotați.
De această grupă aparține și popularul Boxer, din ce în ce mai mult cîine
de companie, Bulldogul englez care, pe lîngă un paznic redutabil, este recunoscut
și ca un cîine ce adoră copiii.
Parteaa-2-a
Ce Este un Standard
CE ESTE UN STANDARD
El este descrierea caracterelor morfologice pe care trebuie
să le posede cîinele de rasă pură ce aparține rasei respective.
Aici se precizează detaliat, dar foarte concis, aparența
generală, principalele dimensiuni caracteristice, lungimea,
înălțimea, greutatea, forma capului, a ochilor și a urechilor,
membrele, felul părului și culoarea lui, coada și mișcarea.
Standardul mai conține uneori și înșiruirea celor mai
importante defecte ce apar la rasa respectivă.
El determină portretul-robot ideal al unei rasei.
Bineînțeles că în realitate nici un cîine nu poate să îndeplinească
la perfecțiune datele prevăzute în standard, ci doar să se
apropie de idealul lor, încadrîndu-se la limitele acestuia.
Standardele constituie etalonul după care se face arbitrarea
cîinilor la expoziții și aprecierea lor între chinologi.
Tocmai de aceea, este de datoria tuturor iubitorilor de cîini
de rasă și, în special, a crescătorilor, să contribuie prin preocuparea
lor permanentă la selecționarea exemplarelor cu calități superioare,
în vederea ameliorării descendenților și realizării unor subiecți
din ce în ce mai puri și mai apropiați de standard.
În unele standarde, în special în cele mai recente, pentru
ușurarea aprecierii cîinilor într-o expoziție, există și o tabelă
de puncte care repartizează dintr-un total de 10 de unități un
anumit număr de puncte fiecărei părți componente a standardului,
în funcție de importanța ei.
Un asemenea exemplu, imaginar, arată cam asfel :
- aparență generală 20 puncte
- cap 15
- ochi 10
- urechi 5
- corp 10
- membre 10
- coadă 10
- blană 15
- mișcare 5
---------------------------------------
Total : 100
În prezent , la Federația Chinologică Internațională se
găsesc depuse un număr de 280 de standarde ale cîinilor
de rasă pură, aparținînd organismelor afiliate.
Ținînd seama că nu toate asociațiile chinologice fac parte
din F.C.I. ( de pildă S.U.A. nu este afiliată ), numărul
cîinilor de rasă pură este mai mare.
Deși probabil că mai toți știm, să reamintim aici că acei
cîini ce provin din ascendenți de rase pure diferite se numesc
corcituri ( sau bastarzi ).
La aceștia se poate remarca de obicei cu ușurință din ce rase
se trag.
În mod nepotrivit deci se numesc tot corcituri cîinii de rasă
nedeterminată sau un amestec de diverse rase, care, corect,
sînt numiți de ,,rasă comună”.
Este bine să cunoaștem cîteva lucruri și depre Federația
Chinologică Internațională ( F.C.I. ).
Acest organism a fost înfințat în 1911, prin străduința primilor
5 membri fondatori care au fost asociațiile din Germania,
Austria, Belgia, Franța și Olanda.
Ea are sediul în Belgia și cuprinde în prezent 32 de membri
reprezentînd organizații naționale precum și 15 asociații afiliate
( din care cea mai importantă este Kennel-Clubul englez ) care,
deși fac parte din F.C.I., continuă să nu recunoască decît
propriile lor registre de origine și standarde.
Printre atribuțiile F.C.I. este și cea a organizării, cu concursul
membrilor, a expozițiilor chinologice internaționale.
Regulamentul potrivit căruia se face înscrierea diverselor rase
de cîini în expoziții prevede un număr de 4 categorii, iar
în cadrul acestora în diverse grupe este de fapt, cea folosită cu
mici excepții de nuanță drept clasificarea actuală oficială a
cîinilor de rasă pură și acceptată de toți membri F.C.I. deci și
de noi.
Cele patru categorii sînt următoarele:
1. Cîinii Ciobănești, de pază și Apărare
- grupa 1: cîini ciobănești:
a. la care este impusă proba de lucru;
b. la care nu este impusă proba de lucru.
- grupa 2: cîini de pază-apărare și utilitari:
a. la care este impusă proba de lucru;
b. la care nu este impusă proba de lucru.
2. Cîini de Vînătoare
- grupa 3: Terrieri
- grupa 4: Teckeli
- grupa 5: Gonitori sau copoi de vînat mare ( cerb, mistreț )
- grupa 6: Copoi pentru vînat mărunt ( iepure, vînat de vizuină )
- grupa 7: Cîini de vînătoare ( în afară de cei de rasă engleză )
a. prepelicari
b. limieri
- grupa 8: Cîini de vînătoare de rasă engleză:
a. prepelicari
b. retrieveri, spanieli, cockeri.
3. Cîini de companie
- grupa 9: cîini de companie ținuți pentru agrement
4. Ogari
- grupa 10: toate rasele de ogari.
La sfîrșitul capitolului se găsește lista celor 292 de standarde
oficiale depuse la F.C.I.
Rasele sînt prezentate cu denumirea pe care o au în țara care
le-a stabilit standardul și cu traducerea ei în limba română
acolo unde a fost cazul.
O parte dintre aceste rase există și la noi în țară.
Pentru 38 dintre ele, cele mai cunoscute rase dealtfel, sînt
anexate la finele volumului descrierile detaliate care respectă
exigențele standardelor oficiale.
Pentru celelalte rase, mai puțin cunoscute, vom încerca
foarte scurt, și numai pentru cele mai caracteristice din grupele
respective, să inserăm cîteva informații sumare și sperăm
cît mai semnificative.
Ce Este un Standard
CE ESTE UN STANDARD
El este descrierea caracterelor morfologice pe care trebuie
să le posede cîinele de rasă pură ce aparține rasei respective.
Aici se precizează detaliat, dar foarte concis, aparența
generală, principalele dimensiuni caracteristice, lungimea,
înălțimea, greutatea, forma capului, a ochilor și a urechilor,
membrele, felul părului și culoarea lui, coada și mișcarea.
Standardul mai conține uneori și înșiruirea celor mai
importante defecte ce apar la rasa respectivă.
El determină portretul-robot ideal al unei rasei.
Bineînțeles că în realitate nici un cîine nu poate să îndeplinească
la perfecțiune datele prevăzute în standard, ci doar să se
apropie de idealul lor, încadrîndu-se la limitele acestuia.
Standardele constituie etalonul după care se face arbitrarea
cîinilor la expoziții și aprecierea lor între chinologi.
Tocmai de aceea, este de datoria tuturor iubitorilor de cîini
de rasă și, în special, a crescătorilor, să contribuie prin preocuparea
lor permanentă la selecționarea exemplarelor cu calități superioare,
în vederea ameliorării descendenților și realizării unor subiecți
din ce în ce mai puri și mai apropiați de standard.
În unele standarde, în special în cele mai recente, pentru
ușurarea aprecierii cîinilor într-o expoziție, există și o tabelă
de puncte care repartizează dintr-un total de 10 de unități un
anumit număr de puncte fiecărei părți componente a standardului,
în funcție de importanța ei.
Un asemenea exemplu, imaginar, arată cam asfel :
- aparență generală 20 puncte
- cap 15
- ochi 10
- urechi 5
- corp 10
- membre 10
- coadă 10
- blană 15
- mișcare 5
---------------------------------------
Total : 100
În prezent , la Federația Chinologică Internațională se
găsesc depuse un număr de 280 de standarde ale cîinilor
de rasă pură, aparținînd organismelor afiliate.
Ținînd seama că nu toate asociațiile chinologice fac parte
din F.C.I. ( de pildă S.U.A. nu este afiliată ), numărul
cîinilor de rasă pură este mai mare.
Deși probabil că mai toți știm, să reamintim aici că acei
cîini ce provin din ascendenți de rase pure diferite se numesc
corcituri ( sau bastarzi ).
La aceștia se poate remarca de obicei cu ușurință din ce rase
se trag.
În mod nepotrivit deci se numesc tot corcituri cîinii de rasă
nedeterminată sau un amestec de diverse rase, care, corect,
sînt numiți de ,,rasă comună”.
Este bine să cunoaștem cîteva lucruri și depre Federația
Chinologică Internațională ( F.C.I. ).
Acest organism a fost înfințat în 1911, prin străduința primilor
5 membri fondatori care au fost asociațiile din Germania,
Austria, Belgia, Franța și Olanda.
Ea are sediul în Belgia și cuprinde în prezent 32 de membri
reprezentînd organizații naționale precum și 15 asociații afiliate
( din care cea mai importantă este Kennel-Clubul englez ) care,
deși fac parte din F.C.I., continuă să nu recunoască decît
propriile lor registre de origine și standarde.
Printre atribuțiile F.C.I. este și cea a organizării, cu concursul
membrilor, a expozițiilor chinologice internaționale.
Regulamentul potrivit căruia se face înscrierea diverselor rase
de cîini în expoziții prevede un număr de 4 categorii, iar
în cadrul acestora în diverse grupe este de fapt, cea folosită cu
mici excepții de nuanță drept clasificarea actuală oficială a
cîinilor de rasă pură și acceptată de toți membri F.C.I. deci și
de noi.
Cele patru categorii sînt următoarele:
1. Cîinii Ciobănești, de pază și Apărare
- grupa 1: cîini ciobănești:
a. la care este impusă proba de lucru;
b. la care nu este impusă proba de lucru.
- grupa 2: cîini de pază-apărare și utilitari:
a. la care este impusă proba de lucru;
b. la care nu este impusă proba de lucru.
2. Cîini de Vînătoare
- grupa 3: Terrieri
- grupa 4: Teckeli
- grupa 5: Gonitori sau copoi de vînat mare ( cerb, mistreț )
- grupa 6: Copoi pentru vînat mărunt ( iepure, vînat de vizuină )
- grupa 7: Cîini de vînătoare ( în afară de cei de rasă engleză )
a. prepelicari
b. limieri
- grupa 8: Cîini de vînătoare de rasă engleză:
a. prepelicari
b. retrieveri, spanieli, cockeri.
3. Cîini de companie
- grupa 9: cîini de companie ținuți pentru agrement
4. Ogari
- grupa 10: toate rasele de ogari.
La sfîrșitul capitolului se găsește lista celor 292 de standarde
oficiale depuse la F.C.I.
Rasele sînt prezentate cu denumirea pe care o au în țara care
le-a stabilit standardul și cu traducerea ei în limba română
acolo unde a fost cazul.
O parte dintre aceste rase există și la noi în țară.
Pentru 38 dintre ele, cele mai cunoscute rase dealtfel, sînt
anexate la finele volumului descrierile detaliate care respectă
exigențele standardelor oficiale.
Pentru celelalte rase, mai puțin cunoscute, vom încerca
foarte scurt, și numai pentru cele mai caracteristice din grupele
respective, să inserăm cîteva informații sumare și sperăm
cît mai semnificative.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
Postare
ANPC Termeni și Condiții