În Jurul Lumii cu Cele Mai Caracteristice Rase din Fiecare Grupă Partea 3

ÎN JURUL LUMII CU CELE MAI CARACTERISTICE RASE DIN FIECARE GRUPĂ

PARTEA 3



Grupa a- 3 -a
Terrieri.
După calitățile lor terrieri sînt incontestabil, cîini de vînătoare.
Unii dintre ei mai au încă ocazia să-și îndeplinească misiunea
de a scotoci prin viziuni și a aduce vînatul la suprafață.
O fac aproape instinctiv, cu o determinare și un curaj demne
de semnalat.
Dar odată cu împuținarea vînatului precum și datorită faptului
că toți sînt foarte arătoși și reprezentativi, ei se îndreaptă cu
pași siguri spre cîine de companie.
Terrieri se aseamănă între ei destul de bine.
Welsh Terrierul, Airedale Terrierul și Fox Terrierul se deosebesc
mai mult prin colorit și mici diferențe de talie.
Scottish Terrierul și Skye Terrierul sînt, la rîndul lor, doi cîini
simpatici și extrem de viguroși, ambii scurți de picioare.
Au sprîncene stufoase, mustăți dese și o bărbie cu păr țeapăn.
O siluetă aparte în rîndul terrierilor o are Bedlingtonul care
seamănă leit cu un miel.
Aspectul lui original și mutrișoara lui inocentă induc în eroare
pe neavizați, în realitate fiind un vînător plin de calități și
foarte inteligent.
Vînătorii germani se laudă și ei drept cuvînt cu Jagdterrierul
autohton.
În Africa regăsim un terrier denumit Basenji și care este
utilizat în Sudan, Egipt și în Africa centrală la urmărirea vînatului.
Terrierul de Congo, cum i se mai zice, este un vînător de mare
tenacitate, dar încă dispus să sfîșie vînatul rănit.
Caracteristic la acest cîine este că nu latră deloc, deși nu este
complet mut și, ocazional, poate emite sunete curioase.

Grupa a- 4 -a
Teckeii.
De această grupă aparține o singură rasă, cea a Teckelului al
cărei standard este descris la finele volumului.
Ceea ce trebuie adăugat este doar că expresia de șoricar cu care
este ,,gratificat” la noi nu este cea corectă.
Teckelul este de fapt un cîine de vînătoare, dar care din ce în ce
mai mult trăiește doar ca animalul de companie, avînd multe
calități extrem de agreabile.
Nu este corect să i se spună nici Basset; basseți sînt într-adevăr,
strămoșii lui, dar aceștia sînt mult mai mari ca talie și aprțin
grupei a-5-a.


Partea a-2-a 

Partea a-4-a

În Jurul Lumii cu Cele Mai Caracteristice Rase din Fiecare Grupă Partea 2

ÎN JURUL LUMII CU CELE MAI CARACTERISTICE RASE DIN FIECARE GRUPĂ

PARTEA 2




Tot din această grupă face parte și Mastifful, de fapt Dogul
englez, care seamănă încă izbitor cu Moloșii antici și se
pare că ar fi ajuns din Tibet în Anglia ori prin Epirul grecesc
cu armatele lui Cezar, ori cu corăbiile de navigatori.
Talia sa este impozantă, în jur de 75 cm, iar greutatea de
asemenea ( cca 100 de kg ), ceea ce îl face să fie paznicul
cel mai de temut.
În această grupă intră și cîinii de sanie, care încă își fac
datoria în ghețurile nordului; cei mai caracteristici reprezentanți
sînt: Malamutul de Alaska, un cîine curat, fidel și prietenos
care în S.U.A. este folosit și ca ghid pentru cei lipsiți de
vedere, dar care este cel mai mare și puternic cîine de sanie;
îl urmează Siberianul Husky și Samoyede - un splendid cîine
de blană albă, deasă și mătăsoasă a cărui alură aduce cu cîinii
de tipul Spitzului, trădînd însă în trăsăturile capului apartenența
la strămoșul lup.
Asemănător acestuia ca siluetă, deși la mii de kilometri distanță,
regăsim în Japonia pe Akita-Inu, un excelent cîine de pază,
popular la niponi.
Versiunea nordică a Saint-Bernardului elvețian este Terra Nova
sau Newfoundland, un cîine cu standard canadian.
Este un animal extraordinar de fidel și de prietenos, ce adoră copiii
și posedă în cel mai înalt grad instinctul de salvare.
Motiv pentru care și este utilizat în acțiuni de acest gen în apele
reci î caz de naufragiu sau înec.
Rezistă ore întregi în apa rece datorită blănii prin care nu trece apa.
Foarte cunoscuți sînt bărboșii Schnauzeri, atît de populari în
Germania și în Europa Centrală, care există în 3 versiuni:
Schnauzerul uriaș, un cîine utilitar la care se impune proba de lucru,
Schnauzerul mijlociu, tot din această grupă și versiunea pitică, care
a ajuns la grupa 9, de agrement.
Sintetizînd multiple utilizări pe care le duc la bun sfîrșit cîinii din
această categorie, să încercăm o grupare pe aptitudini:

cîini de tras sănii : Alaskian Malamute, Husky siberian, Samoyede;
cîini antidrog:  Ciobănesc german, Labrador;
cîini de avalanșe și catastrofe: Ciobănesc german, Saint Bernard;
cîini pentru orbi și surzi: Ciobănesc german, Labrador, Alaskian Malamute;
cîini salvatori de la înec: Terra Nova, Labrador;
cîini de pază: Boxer, Dobermann, Dog german, Leonenberg, Bulldog,
Schnauzer uriaș etc.
Deși nu se referă la atribuțiile stricte conform clasificării F.C.I., este
cazul să menționăm că nu numai rasele de cîini mari, cu aspect
redutabil sînt folosite cu succes pentru pază.
Cei ce agreează rasele Spitz, Pinscher, Chihuahua, Pekinez sau altele,
mici dar curajoase și cu glas, știu că nu există mai bun avertizor
decît acești mici cățeluși plini de curaj și vigilenți.
Sau că în acțiuni antidrog pot fi utilizați și Dalmațianul sau Beagle
ce aparține altor grupe.


Parteaa-1-a

Partea a-3-a

În Jurul Lumii cu Cele Mai Caracteristice Rase Din Fiecare Grupă Partea 1

ÎN JURUL LUMII CU CELE MAI CARACTERISTICE RASE DIN FIECARE GRUPĂ

PARTE 1.



Grupa 1.
Cîini ciobănești. Aproape fiecare țară își are propria rasă de
cîini ciobănești.
De această grupă aparțin cîinii ce sînt folosiți la turme de vite
sau numai la cele de oi, unele rase fiind specializate în acest sens.
În capitolul ,,Expoziții canine”, se descrie o probă de lucru specifică
acestor cîini care parcurg într-o zi de muncă pînă la 70 km.
Grahundul suedez, de pildă este paznic la turme de reni, Bouvier
des Flandres  este folosit la vite, iar Berger de Beauce nu se ocupă
decît de oi.
Ciobănescul german, în schimb, a devenit un cîine polivalent care,
deși aparține acestei grupe, prin funcțiile sale poate fi plasat atît la
grupele 1 și 2 cît și în cea de-a 9 grupă.
Denumirea uzitată la noi de cîine lup este evident incorectă, rasa este
de creație recentă ( în ultimii 200 de ani ) și, deși are infuzii de sînge
de lup, corect este să-i zicem ciobănesc german ( în orig. Deutscher
Shaferhund ).
Asemănător în multe privințe acestuia, dar cu o blană mai bogată
este ciobănescul belgian, un cîine ce și-a păstrat mult mai bine
caracterul rustic.
Cîine impozant, cu silueta în același timp mai elegantă decît a celorlanți
cîini de talie mare, caracteristici acestei grupe, este cîinele ciobănesc
de Pirinei, cu o blană albă ca neaua.
Se cuvine să amintim aici și un mic dar excelent ciobănesc galez, denumit
Welsh-corgi, care se găsește în două varietăți : Cardi-gan și Pembroke,
cea de a doua lipsă de coadă.
Mai pomenim pentru asemănarea lui cu celebrul Collie, dar cu o talie
mult mai redusă ( aproximativ 37 cm ) ciobănescul Shetland sau Sheltie,
cum i se mai spune, și care își are originea în arhipelagul cu același
nume din nordul Scoției.
Standardul lui este extrem de exigent cu talia, tocmai pentru a menține
deosebirea dintre el și Collie.
În Ungaria, 5 rase de cîini ciobănești au standard și anume: Komondor,
Kuvasz, Mudi, Puli și Pumi; Iugoslavia are 3, Polonia 2, iar Cehoslovacia
îl are pe Slovensky cuvac.

Grupa a 2-a Cîini de pază -apărare și utilitari.
O mare varietate de rase, cu cîteva excepții mai toate de talie mare,
sînt caracteristice acesei grupe.
Cîini inteligenți, ușor de dresat și curajoși.
Mai toți iubesc copiii și sînt excelenți gardieni.
Fala grupei sînt, desigur cîinele Saint-Bernand, Dogul german și Dobermanul.
Dar fiecare țară și-i reendică pe ai să-i, ca fiind atît de dotați.
De această grupă aparține și popularul Boxer, din ce în ce mai mult cîine
de companie, Bulldogul englez care, pe lîngă un paznic redutabil, este recunoscut
și ca un cîine ce adoră copiii.


Parteaa-2-a

Ce Este un Standard

CE ESTE UN STANDARD



El este descrierea caracterelor morfologice pe care trebuie
să le posede cîinele de rasă pură ce aparține rasei respective.
Aici se precizează detaliat, dar foarte concis, aparența
generală, principalele dimensiuni caracteristice, lungimea,
înălțimea, greutatea, forma capului, a ochilor și a urechilor,
membrele, felul părului și culoarea lui, coada și mișcarea.
Standardul mai conține uneori și înșiruirea celor mai
importante defecte ce apar la rasa respectivă.
El determină portretul-robot ideal al unei rasei.
Bineînțeles că în realitate nici un cîine nu poate să îndeplinească
la perfecțiune datele prevăzute în standard, ci doar să se
apropie de idealul lor, încadrîndu-se la limitele acestuia.
Standardele constituie etalonul după care se face arbitrarea
cîinilor la expoziții și aprecierea lor între chinologi.
Tocmai de aceea, este de datoria tuturor iubitorilor de cîini
de rasă și, în special, a crescătorilor, să contribuie prin preocuparea
lor permanentă la selecționarea exemplarelor cu calități superioare,
în vederea ameliorării descendenților și realizării unor subiecți
din ce în ce mai puri și mai apropiați de standard.
În unele standarde, în special în cele mai recente, pentru
ușurarea aprecierii cîinilor într-o expoziție, există și o tabelă
de puncte care repartizează dintr-un total de 10 de unități un
anumit număr de puncte fiecărei părți componente a standardului,
în funcție de importanța ei.
Un asemenea exemplu, imaginar, arată cam asfel :

- aparență generală     20 puncte
- cap                           15
- ochi                          10
- urechi                         5
- corp                          10
- membre                    10
- coadă                        10
- blană                         15
- mișcare                       5
---------------------------------------
Total :                       100                  

În prezent , la Federația Chinologică Internațională se
găsesc depuse un număr de 280 de standarde ale cîinilor
de rasă pură, aparținînd organismelor afiliate.
Ținînd seama că nu toate asociațiile chinologice fac parte
din F.C.I. ( de pildă S.U.A. nu este afiliată ), numărul
cîinilor de rasă pură este mai mare.
Deși probabil că mai toți știm, să reamintim aici că acei
cîini ce provin din ascendenți de rase pure diferite se numesc
 corcituri ( sau bastarzi ).
La aceștia se poate remarca de obicei cu ușurință din ce rase
se trag.
În mod nepotrivit deci se numesc tot corcituri cîinii de rasă
nedeterminată sau un amestec de diverse rase, care, corect,
sînt numiți de ,,rasă comună”.
Este bine să cunoaștem cîteva lucruri și depre Federația
Chinologică Internațională ( F.C.I. ).
Acest organism a fost înfințat în 1911, prin străduința primilor
5 membri fondatori care au fost asociațiile din Germania,
Austria, Belgia, Franța și Olanda.
Ea are sediul în Belgia și cuprinde în prezent 32 de membri
reprezentînd organizații naționale precum și 15 asociații afiliate
( din care cea mai importantă este Kennel-Clubul englez ) care,
deși fac parte din F.C.I., continuă să nu recunoască decît
propriile lor registre de origine și standarde.
Printre atribuțiile F.C.I. este și cea a organizării, cu concursul
membrilor, a expozițiilor chinologice internaționale.
Regulamentul potrivit căruia se face înscrierea diverselor rase
de cîini în expoziții prevede un număr de 4 categorii, iar
în cadrul acestora în diverse grupe este de fapt, cea folosită cu
mici excepții de nuanță drept clasificarea actuală oficială a
cîinilor de rasă pură și acceptată de toți membri F.C.I. deci și
de noi.
Cele patru categorii sînt următoarele:

1. Cîinii Ciobănești, de pază și Apărare
- grupa 1:    cîini ciobănești:
                    a. la care este impusă proba de lucru;
                    b. la care nu este impusă proba de lucru.

- grupa 2:     cîini de pază-apărare și utilitari:
                     a. la care este impusă proba de lucru;
                     b. la care nu este impusă proba de lucru.

2. Cîini de Vînătoare
- grupa 3: Terrieri
- grupa 4: Teckeli
- grupa 5: Gonitori sau copoi de vînat mare ( cerb, mistreț )
- grupa 6: Copoi pentru vînat mărunt ( iepure, vînat de vizuină )
- grupa 7: Cîini de vînătoare ( în afară de cei de rasă engleză )
               a. prepelicari
               b. limieri
- grupa 8: Cîini de vînătoare de rasă engleză:
               a. prepelicari
               b. retrieveri, spanieli, cockeri.

3. Cîini de companie
- grupa 9: cîini de companie ținuți pentru agrement

4. Ogari
- grupa 10: toate rasele de ogari.

La sfîrșitul capitolului se găsește lista celor 292 de standarde
oficiale depuse la F.C.I.
Rasele sînt prezentate cu denumirea pe care o au în țara care
le-a stabilit standardul și cu traducerea ei în limba română
acolo unde a fost cazul.
O parte dintre aceste rase există și la noi în țară.
Pentru 38 dintre ele, cele mai cunoscute rase dealtfel, sînt
anexate la finele volumului descrierile detaliate care respectă
exigențele standardelor oficiale.
Pentru celelalte rase, mai puțin cunoscute, vom încerca
foarte scurt, și numai pentru cele mai caracteristice din grupele
respective, să inserăm cîteva informații sumare și sperăm
cît mai semnificative.