20 de Povețe Despre Felul Cum să te Porți în Sfânta Biserică și să Serbezi Duminica și Sărbătorile

20 DE POVEȚE DESPRE FELUL CUM SĂ TE PORȚI ÎN SFÂNTA BISERICĂ ȘI SĂ SERBEZI DUMINICA ȘI SĂRBĂTORILE



1. Mai înainte de a merge la Sfânta Biserică
împacă-te cu toți cu care ești certat.

2. Lasă și tu din inimă și iartă tuturor celor ce
ți-au greșit cu ceva, ca și Dumnezeu să ierte.

3.Îmbracă-te într-o ținută, curată, dar modestă,
ba chiar smerită, știind că nu mergi la teatru, ci
ca să te rogi lui Dumnezeu cu umilință și cu
lacrimi pentru iertarea păcatelor tale.

4. Silește-te ca să duci un dar, măcar cât de mic:
lumânări, tămâie curată și un pomelnic pentru
a fi pomenit, tu și toți ai casei tale la Sfânta Liturghie.

5. Silește-te după putere ca să fii la sfânta Biserică
mai înainte de a se începe slujba, ca să ai timp să
te închini cu liniște pe la Sfintele Icoane și să poți
da din vreme și pomelnic spre pomenire.

6. Dacă din întâmplare ai sosit după începerea
slujbei, apoi stai liniștit la locul tău: ca să nu faci
tulburare și altora prin umblarea ta de acolo până
colo.
Această sminteală este mai mare păcat, decât binele
ce vrei să-l faci.
Pacea și desăvârșita liniște este de absolută trebuință.

7. Stând în biserică, nu privi în dreapta și în stângă,
căci aceasta te sustrage de la gândirea spre Dumnezeu.

8. Vorbirea în Biserică este un păcat foarte mare.
Nici tu nu te rogi și împiedici și pe altul, de a se ruga.
De aceea starea ta în biserică în loc să-ți fie de folos
și spre iertare, se va face ție spre osândă și păcat.

9. Urmărește cu mintea tot ce se citește și se cântă
și repetă și tu în minte, rugăciunile măcar cele mai
însemnate.

10. Silește-te ca în timpul slujbei să nu te abați cu
mintea la nimic pământesc, pentru ca măcar două
ceasuri din săptămână să trăiești și tu în adevărată
reculegere și rugăciune.

11. Când te închini, fă semnul Sfintei cruci complet
și cu luare aminte.
Făcând semnul sf. cruci în batjocură, înseamnă că
batjocorești pe Stăpânul ei în numele căruia te închini.
Mai de folos e să faci cruce o dată cum se cuvine
decât să fluturi de multe ori cu mâna fără să știi tu,
nici alții, ce voiești să faci;
Prin aceasta vei stârni râsul celor ce te văd și al
diavolului, făcând sminteală altora și ție îți va fi spre păcat.

12. Ascultă cu luare aminte toată slujba până la sfârșit.
Numai așa ți-ai făcut datoria deplină către sufletul tău.
După cum dai hrană îndestulată corpului tău toată
săptămâna, dă și sufletului tău măcar odată să se sature
de cuvântul lui Dumnezeu cel dătător de viață.

13. Sfânta Evanghelie, Apostolul și cazania sau predica,
ascultă-le cu luare aminte în așa fel, ca să poți spune și
tu altora despre folosul și învățătura ce ai luat din
cuprinsul lor.

14. Când se împarte sfânta anaforă, închină-te și pe
la Sfintele Icoane cu toată credință și smerenia cuvenită.

15. Când te închini icoanelor, sărută chipul Sfântului
la picioare, sau cel mult mâinile, iar nu la față.

16. Plecând din biserică mergi întins acasă, ferindu-te
de a te abate pe la cârciumi sau locuri unde se spun
palavre și vorbe nefolositoare.

17. După ce stai la masă și te odihnești puțin, apoi
citește cărți moral-religioase și meditează și te roagă.
Povățuiește pe toți ai tăi spre cele sufletești.

18. Dacă ai de unde, cercetează și bucură pe săraci
prin milostenie, cu bucate, cu haine, cu bani și din
toate darurile ce ți-a dat ție bunul Dumnezeu.
Asemenea și cu cuvinte bune povățuiește pe cei
neștiutori pe calea Domnului.

19. Dacă vei serba Duminicile și sărbătorile în cest
fel, vei avea pe Dumnezeu cu tine și-ți va ajuta și
va binecuvânta întreprinderile tale și te va bucură
în toată viața ta cu îndestulare, cu sănătate și cu
tot binele.

20. Dacă vei petrece viața ta așa, creștinește, apoi
la sfârșitul vieții tale vei dobândi și fericirea cea
veșnică, și cerească și deplină, pe care Dumnezeu
a pregătit-o tuturor celor ce-l ascultă pe dânsul.



Scopul vieții tuturor creștinilor, este mântuirea; și
dacă o vei dobândi, destul este ție.
În acest caz, viața acesta îți va fi spre mărire și
fericire veșnică,, iar nu spre judecată și osândă.
,,Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și
Dreptatea Lui, și toate celelalte vi se vor adăuga vouă”.
(Mat.6.33).
Fii credincios lui Dumnezeu și Bisericii Sale, cât
vei trăi; și vei avea în viața aceasta tot binele iar în
cealaltă, vei dobândi cunună de mărire.

20 de Povețe Despre Felul Cum să te Porți în Sfânta Biserică și să Serbezi Duminica și Sărbătorile

20 DE POVEȚE DESPRE FELUL CUM SĂ TE PORȚI ÎN SFÂNTA BISERICĂ ȘI SĂ SERBEZI DUMINICA ȘI SĂRBĂTORILE



1. Mai înainte de a merge la Sfânta Biserică
împacă-te cu toți cu care ești certat.

2. Lasă și tu din inimă și iartă tuturor celor ce
ți-au greșit cu ceva, ca și Dumnezeu să ierte.

3.Îmbracă-te într-o ținută, curată, dar modestă,
ba chiar smerită, știind că nu mergi la teatru, ci
ca să te rogi lui Dumnezeu cu umilință și cu
lacrimi pentru iertarea păcatelor tale.

4. Silește-te ca să duci un dar, măcar cât de mic:
lumânări, tămâie curată și un pomelnic pentru
a fi pomenit, tu și toți ai casei tale la Sfânta Liturghie.

5. Silește-te după putere ca să fii la sfânta Biserică
mai înainte de a se începe slujba, ca să ai timp să
te închini cu liniște pe la Sfintele Icoane și să poți
da din vreme și pomelnic spre pomenire.

6. Dacă din întâmplare ai sosit după începerea
slujbei, apoi stai liniștit la locul tău: ca să nu faci
tulburare și altora prin umblarea ta de acolo până
colo.
Această sminteală este mai mare păcat, decât binele
ce vrei să-l faci.
Pacea și desăvârșita liniște este de absolută trebuință.

7. Stând în biserică, nu privi în dreapta și în stângă,
căci aceasta te sustrage de la gândirea spre Dumnezeu.

8. Vorbirea în Biserică este un păcat foarte mare.
Nici tu nu te rogi și împiedici și pe altul, de a se ruga.
De aceea starea ta în biserică în loc să-ți fie de folos
și spre iertare, se va face ție spre osândă și păcat.

9. Urmărește cu mintea tot ce se citește și se cântă
și repetă și tu în minte, rugăciunile măcar cele mai
însemnate.

10. Silește-te ca în timpul slujbei să nu te abați cu
mintea la nimic pământesc, pentru ca măcar două
ceasuri din săptămână să trăiești și tu în adevărată
reculegere și rugăciune.

11. Când te închini, fă semnul Sfintei cruci complet
și cu luare aminte.
Făcând semnul sf. cruci în batjocură, înseamnă că
batjocorești pe Stăpânul ei în numele căruia te închini.
Mai de folos e să faci cruce o dată cum se cuvine
decât să fluturi de multe ori cu mâna fără să știi tu,
nici alții, ce voiești să faci;
Prin aceasta vei stârni râsul celor ce te văd și al
diavolului, făcând sminteală altora și ție îți va fi spre păcat.

12. Ascultă cu luare aminte toată slujba până la sfârșit.
Numai așa ți-ai făcut datoria deplină către sufletul tău.
După cum dai hrană îndestulată corpului tău toată
săptămâna, dă și sufletului tău măcar odată să se sature
de cuvântul lui Dumnezeu cel dătător de viață.

13. Sfânta Evanghelie, Apostolul și cazania sau predica,
ascultă-le cu luare aminte în așa fel, ca să poți spune și
tu altora despre folosul și învățătura ce ai luat din
cuprinsul lor.

14. Când se împarte sfânta anaforă, închină-te și pe
la Sfintele Icoane cu toată credință și smerenia cuvenită.

15. Când te închini icoanelor, sărută chipul Sfântului
la picioare, sau cel mult mâinile, iar nu la față.

16. Plecând din biserică mergi întins acasă, ferindu-te
de a te abate pe la cârciumi sau locuri unde se spun
palavre și vorbe nefolositoare.

17. După ce stai la masă și te odihnești puțin, apoi
citește cărți moral-religioase și meditează și te roagă.
Povățuiește pe toți ai tăi spre cele sufletești.

18. Dacă ai de unde, cercetează și bucură pe săraci
prin milostenie, cu bucate, cu haine, cu bani și din
toate darurile ce ți-a dat ție bunul Dumnezeu.
Asemenea și cu cuvinte bune povățuiește pe cei
neștiutori pe calea Domnului.

19. Dacă vei serba Duminicile și sărbătorile în cest
fel, vei avea pe Dumnezeu cu tine și-ți va ajuta și
va binecuvânta întreprinderile tale și te va bucură
în toată viața ta cu îndestulare, cu sănătate și cu
tot binele.

20. Dacă vei petrece viața ta așa, creștinește, apoi
la sfârșitul vieții tale vei dobândi și fericirea cea
veșnică, și cerească și deplină, pe care Dumnezeu
a pregătit-o tuturor celor ce-l ascultă pe dânsul.



Scopul vieții tuturor creștinilor, este mântuirea; și
dacă o vei dobândi, destul este ție.
În acest caz, viața acesta îți va fi spre mărire și
fericire veșnică,, iar nu spre judecată și osândă.
,,Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și
Dreptatea Lui, și toate celelalte vi se vor adăuga vouă”.
(Mat.6.33).
Fii credincios lui Dumnezeu și Bisericii Sale, cât
vei trăi; și vei avea în viața aceasta tot binele iar în
cealaltă, vei dobândi cunună de mărire.

Rugăciune Către Preasfântă Născătoare de Dumnezeu Grabnic Ajutătoare

RUGĂCIUNE CĂTRE PREASFÂNTA NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU GRABNIC AJUTĂTOARE




Ceea ce singură ești bucuria celor scârbiți și apărătoarea
celor nedreptățiți, mângâierea celor ce plâng și ajutor
celor neajutorați, cercetarea celor neputincioși și
acoperământ și sprijin celor nedreptățiți.
Liman celor înviforați, toiag orbilor, povățuitoare celor
rătăciți și scăpare tare celor din nevoi, Născătoare de
Dumnezeu cu totul fără de prihană, ia aminte la rugăciunea
mea cea smerită, pe care o aduc ție dintru adâncul inimii,
și mă izbăvește de viforul cel rău al gândurilor.
Izbăvește-mă din somnul cel greu, care mi s-a pricinuit
mie din lenevire și depărtează de la mine trândăvia cea
cumplită.
Ajută-mă să mă izbăvesc de obiceiul cel rău al păcatelor
și să scap de tirania cea amară a demonilor.
Și te rog Stăpână, după cum știi, mântuiește-mă pe mine
nevrednicul robul tău, cel ce spre tine, după Dumnezeu,
mi-am pus nădejdea mântuirii mele.
Învrednicește-mă Preacurată ca să împlinesc cu osârdie
poruncile Fiului tău și Dumnezeului nostru și să pot
să păzesc totdeauna așezămintele Lui cele mântuitoare.
Și mă învrednicește ca să cuget totdeauna cu minte luminată
și să întâmpin slavosloviile Lui cele bine primite.
Că spre tine, ceea ce ne dăruiești toate bunătățile și ne
ești grabnic ajutătoare, nădăjduind, aduc această cerere.
Deci, să nu cad din nădejdea ce am către tine Preacurată,
nici să mă întorc smerit și rușinat; ci să aflu prin tine, de
Dumnezeu dăruită Stăpână, degrabă împlinirea cererilor mele.
Ca totdeauna, ca pe o ajutătoare nebiruită a noastră, a
păcătoșilor, care împlinești cererile noastre cele bune,
să te laud și să te slăvesc pe tine, acum și pururea și în
vecii vecilor. Amin

După aceasta, Sfinte Dumnezeule...
Preasfântă Treime... și Tatăl nostru...

Fecioară Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, primește
această mărturisirea a greșelilor mele celor multe și
grele și o du Fiului Tău și Dumnezeu, rugându-te Lui,
ca să fie milostiv mie, ticălosul.
Pentru aceasta pe tine te rog să fii pentru mine înainte
solitoare și mijlocitoare.
Că multe și mari daruri dobândind eu de la Ziditorul
meu Dumnezeu, dar uitându-le pe toate, nemulțumitor
m-am arătat eu, ticălosul, care am trăit ca dobitoacele
și m-am asemănat lor.
Căci sunt sărac de fapte bune, dar bogat de păcate, plin
de rușine, și osândit de Dumnezeu, făcându-mă de
plângere îngerilor, de râs și de bucurie dracilor și
urâciune oamenilor, din pricina păcatelor mele.
Multe și mari sunt păcatele mele, dar la ajutorul tău
alerg, Stăpână Născătoare de Dumnezeu, eu, cela ce
în dezmierdări am cheltuit bogăția mea cea sufletească,
cela ce sunt slugă lacomă, vas al gândurilor cele rele
și deșarte, visteria cuvintelor celor necurate și spurcate
și lipsit de toată fapta bună.
Miluiește-mă pe mine cel smerit, milostivește-te spre
mine cel neputincios.
Multă îndrăzneală ai la Cel ce s-a născut din tine și
nimeni nu are putere precum tu, Maica lui Dumnezeu;
că toate le poți, ca ceea ce ești mai presus de toate
zidirile, că din toate câte voiești nimic nu este ție cu
neputință.
Deci, nu trece cu vederea lacrimile mele și nu te
întoarce de către suspinul meu; nu lepăda durerea
inimii mele și nu rușina nădejdea mea cea către tine;
ci cu rugăciunile tale, cele de Maică, roagă-te Fiului
tău, pentru iertarea păcatelor mele.
Învrednicește-mă pe mine ticălosul și nevrednicul
robul Tău, ca să-mi iau frumusețea cea din început.
Ajută-mă ca să mă izbăvesc de patimi și de păcate
și să mă îmbrac cu dreptate și cu fapte bune.
Să mă izbăvesc de spurcatele pofte trupești și să
mă îmbrac întru sfințenia curăției celei sufletești,
să mor lumii și să viez faptei celei bune.
Călătorind eu, fii cu mine; pe marea vieții acesteia
înotând, ajută-mă; când priveghez mă întărește,
când sunt în necaz mă mângâie; când sunt împuținat
în credință mă îmbărbătează; când sunt bolnav,
vindecare îmi dăruiește, când sunt nedreptățit mă
izbăvește; când sunt în primejdie de moarte, degrabă
apucând, mă scoate și vrăjmașilor mei cei văzuți și
nevăzuți în toată vremea înfricoșat mă arată, ca să
cunoască toți care cu nedreptate mă necăjesc, că
eu sunt robul tău.
Așa Preasfântă Stăpână, Născătoare de Dumnezeu,
nedejdea tuturor creștinilor.
Trufia și mândria cea deșartă din mintea mea o șterge.
Nălucirile cele de noapte ale duhurilor celor viclene
și bântuielile cele de ziuă ale gândurilor celor necurate
din mintea mea le împuținează și mă ajută ca, fără
împiedicare, să merg pe calea cea fericită și poruncită
de Dumnezeu.
Dă-mi vreme de pocăință și de moartea cea de năprasnă
mă izbăvește, iar la sfârșitul vieții mele, fii lângă mine,
ușurând durerea cea nesuferită.
Atunci să mă ușurezi de strâmtoarea cea cumplită și
să mă izbăvești de chipul cel înfricoșat al diavolului
și de cercetarea cea amară pentru toate a vameșilor celor
din văzduh, a stăpânitorilor întunericului, și zapisele
păcatelor mele cele multe să le rupi cu dumnezeieasca
ta putere.
Cu Dumnezeu mă împrietenește și stării Lui de-a dreapta
celei fericite, la judecata mă arată și bunătățile cele
veșnice a le moșteni mă învrednicește.
Această rugăciune aduc ție, Stăpână mea, Născătoare
de Dumnezeu, lumina ochilor mei celor întunecați,
mângâierea sufletului meu, povățuitoarea și nădejdea
mea cea după Dumnezeu, pe care cu blândețe,
primind-o, curățește-mă de toată întinăciunea păcatelor
trupească și sufletească, și mă învrednicește în veacul
de acum, fără de osândă să mă împărtășesc cu preasfântul
și preacuratul Trup și Sânge al Fiului și Dumnezeului tău,
iar în veacul ce va să fie, cu cina cea cerească a desfătării
raiului mă veselește.
Că acele bunătăți dobândindu-le eu, nevrednicul, să
slăvesc în vecii vecilor pe prea cinstitul și de mare cuviință
numele Fiului și Dumnezeului tău, cela ce primește pe
toți ce se pocăiesc din tot sufletul, pentru tine, ceea ce
te-a făcut mijlocitoare și chezășie tuturor păcătoșilor
care aleargă la tine cu credință.
Că prin tine, prealăudată și preabună Stăpână, se
mântuiește tot neamul creștinesc, care laudă și preamărește
pe Tatăl, pe Fiul și pe Preasfântul Duh, Treimea cea
Preasfântă și de o ființă, totdeauna, acum și pururea
și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune Către Preasfântă Născătoare de Dumnezeu Grabnic Ajutătoare

RUGĂCIUNE CĂTRE PREASFÂNTA NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU GRABNIC AJUTĂTOARE




Ceea ce singură ești bucuria celor scârbiți și apărătoarea
celor nedreptățiți, mângâierea celor ce plâng și ajutor
celor neajutorați, cercetarea celor neputincioși și
acoperământ și sprijin celor nedreptățiți.
Liman celor înviforați, toiag orbilor, povățuitoare celor
rătăciți și scăpare tare celor din nevoi, Născătoare de
Dumnezeu cu totul fără de prihană, ia aminte la rugăciunea
mea cea smerită, pe care o aduc ție dintru adâncul inimii,
și mă izbăvește de viforul cel rău al gândurilor.
Izbăvește-mă din somnul cel greu, care mi s-a pricinuit
mie din lenevire și depărtează de la mine trândăvia cea
cumplită.
Ajută-mă să mă izbăvesc de obiceiul cel rău al păcatelor
și să scap de tirania cea amară a demonilor.
Și te rog Stăpână, după cum știi, mântuiește-mă pe mine
nevrednicul robul tău, cel ce spre tine, după Dumnezeu,
mi-am pus nădejdea mântuirii mele.
Învrednicește-mă Preacurată ca să împlinesc cu osârdie
poruncile Fiului tău și Dumnezeului nostru și să pot
să păzesc totdeauna așezămintele Lui cele mântuitoare.
Și mă învrednicește ca să cuget totdeauna cu minte luminată
și să întâmpin slavosloviile Lui cele bine primite.
Că spre tine, ceea ce ne dăruiești toate bunătățile și ne
ești grabnic ajutătoare, nădăjduind, aduc această cerere.
Deci, să nu cad din nădejdea ce am către tine Preacurată,
nici să mă întorc smerit și rușinat; ci să aflu prin tine, de
Dumnezeu dăruită Stăpână, degrabă împlinirea cererilor mele.
Ca totdeauna, ca pe o ajutătoare nebiruită a noastră, a
păcătoșilor, care împlinești cererile noastre cele bune,
să te laud și să te slăvesc pe tine, acum și pururea și în
vecii vecilor. Amin

După aceasta, Sfinte Dumnezeule...
Preasfântă Treime... și Tatăl nostru...

Fecioară Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, primește
această mărturisirea a greșelilor mele celor multe și
grele și o du Fiului Tău și Dumnezeu, rugându-te Lui,
ca să fie milostiv mie, ticălosul.
Pentru aceasta pe tine te rog să fii pentru mine înainte
solitoare și mijlocitoare.
Că multe și mari daruri dobândind eu de la Ziditorul
meu Dumnezeu, dar uitându-le pe toate, nemulțumitor
m-am arătat eu, ticălosul, care am trăit ca dobitoacele
și m-am asemănat lor.
Căci sunt sărac de fapte bune, dar bogat de păcate, plin
de rușine, și osândit de Dumnezeu, făcându-mă de
plângere îngerilor, de râs și de bucurie dracilor și
urâciune oamenilor, din pricina păcatelor mele.
Multe și mari sunt păcatele mele, dar la ajutorul tău
alerg, Stăpână Născătoare de Dumnezeu, eu, cela ce
în dezmierdări am cheltuit bogăția mea cea sufletească,
cela ce sunt slugă lacomă, vas al gândurilor cele rele
și deșarte, visteria cuvintelor celor necurate și spurcate
și lipsit de toată fapta bună.
Miluiește-mă pe mine cel smerit, milostivește-te spre
mine cel neputincios.
Multă îndrăzneală ai la Cel ce s-a născut din tine și
nimeni nu are putere precum tu, Maica lui Dumnezeu;
că toate le poți, ca ceea ce ești mai presus de toate
zidirile, că din toate câte voiești nimic nu este ție cu
neputință.
Deci, nu trece cu vederea lacrimile mele și nu te
întoarce de către suspinul meu; nu lepăda durerea
inimii mele și nu rușina nădejdea mea cea către tine;
ci cu rugăciunile tale, cele de Maică, roagă-te Fiului
tău, pentru iertarea păcatelor mele.
Învrednicește-mă pe mine ticălosul și nevrednicul
robul Tău, ca să-mi iau frumusețea cea din început.
Ajută-mă ca să mă izbăvesc de patimi și de păcate
și să mă îmbrac cu dreptate și cu fapte bune.
Să mă izbăvesc de spurcatele pofte trupești și să
mă îmbrac întru sfințenia curăției celei sufletești,
să mor lumii și să viez faptei celei bune.
Călătorind eu, fii cu mine; pe marea vieții acesteia
înotând, ajută-mă; când priveghez mă întărește,
când sunt în necaz mă mângâie; când sunt împuținat
în credință mă îmbărbătează; când sunt bolnav,
vindecare îmi dăruiește, când sunt nedreptățit mă
izbăvește; când sunt în primejdie de moarte, degrabă
apucând, mă scoate și vrăjmașilor mei cei văzuți și
nevăzuți în toată vremea înfricoșat mă arată, ca să
cunoască toți care cu nedreptate mă necăjesc, că
eu sunt robul tău.
Așa Preasfântă Stăpână, Născătoare de Dumnezeu,
nedejdea tuturor creștinilor.
Trufia și mândria cea deșartă din mintea mea o șterge.
Nălucirile cele de noapte ale duhurilor celor viclene
și bântuielile cele de ziuă ale gândurilor celor necurate
din mintea mea le împuținează și mă ajută ca, fără
împiedicare, să merg pe calea cea fericită și poruncită
de Dumnezeu.
Dă-mi vreme de pocăință și de moartea cea de năprasnă
mă izbăvește, iar la sfârșitul vieții mele, fii lângă mine,
ușurând durerea cea nesuferită.
Atunci să mă ușurezi de strâmtoarea cea cumplită și
să mă izbăvești de chipul cel înfricoșat al diavolului
și de cercetarea cea amară pentru toate a vameșilor celor
din văzduh, a stăpânitorilor întunericului, și zapisele
păcatelor mele cele multe să le rupi cu dumnezeieasca
ta putere.
Cu Dumnezeu mă împrietenește și stării Lui de-a dreapta
celei fericite, la judecata mă arată și bunătățile cele
veșnice a le moșteni mă învrednicește.
Această rugăciune aduc ție, Stăpână mea, Născătoare
de Dumnezeu, lumina ochilor mei celor întunecați,
mângâierea sufletului meu, povățuitoarea și nădejdea
mea cea după Dumnezeu, pe care cu blândețe,
primind-o, curățește-mă de toată întinăciunea păcatelor
trupească și sufletească, și mă învrednicește în veacul
de acum, fără de osândă să mă împărtășesc cu preasfântul
și preacuratul Trup și Sânge al Fiului și Dumnezeului tău,
iar în veacul ce va să fie, cu cina cea cerească a desfătării
raiului mă veselește.
Că acele bunătăți dobândindu-le eu, nevrednicul, să
slăvesc în vecii vecilor pe prea cinstitul și de mare cuviință
numele Fiului și Dumnezeului tău, cela ce primește pe
toți ce se pocăiesc din tot sufletul, pentru tine, ceea ce
te-a făcut mijlocitoare și chezășie tuturor păcătoșilor
care aleargă la tine cu credință.
Că prin tine, prealăudată și preabună Stăpână, se
mântuiește tot neamul creștinesc, care laudă și preamărește
pe Tatăl, pe Fiul și pe Preasfântul Duh, Treimea cea
Preasfântă și de o ființă, totdeauna, acum și pururea
și în vecii vecilor. Amin.