Măștile Cosmetice

MĂȘTILE COSMETICE


1.Scopul măștilor cosmetice


Cosmetica modernă cunoaște în prezent multe și variate
tipuri de măști, datorită rezultatelor, care se obțin prin
aplicarea lor.
Folosite cu răbdare și adecvate tipului de ten, măștile
aduc pielii numeroase avantaje.
În urma aplicării lor, pielea apare netedă, curată, suplă
și întinerită.
Acestea constau din amestecuri speciale din diferite
substanțe, care aplicate pe piele și menținute un timp
mai îndelungat au asupra acesteia o acțiune emolientă,
hidratantă, calmantă, decongestionantă, sicativă,
tonifiantă, în funcție de compoziția amestecului folosit.
Ele stimulează circulația sanguină, regenerează țesuturile,
închid porii, atenuează ridurile.
Măștile cosmetice au fost folosite din cele mai îndepărtate
timpuri, cînd erau considerate ca avînd puteri miraculoase.
Romanii le numeau vultus domesticus, adică ,,fața de acasă”,
iar francezii le masque au mari. ,,masca pentru bărbat”.

1. Scopul măștilor cosmetice.

Măștile de curățire.
În general toate măștile au rol de curățire, acest rol
obținîndu-se prin adaos de substanțe care absorb
murdăria, excesul de subum, celulele moarte și prin
substanțele ușor abrazive, care odată cu îndepărtarea
măștii produc un efect ușor de frecare și deci de curățire.
Caolinul, bentonite, amidonul, oxidul de zinc, carbonatul
de magneziu pot fi folosite în acest scop.
Măștile nutritive sînt indicate pentru regenerarea epidermei
și atenuarea sau întîrzierea apariției ridurilor.
În aceste măști se înglobează gălbenuș de ou, cazeină,
cold-cremă cu vitamină.
De altfel, sub denumirea de mască se folosesc și diferite
creme grase cu vitamine.
În ultimii ani au apărut produse denumite ,,antirid”, care
se folosesc ca orice mască obișnuită menținîndu-se chiar
mai mult ( 6 - 8 ore ), deoarece aplicate pe piele formează
un strat foarte subțire, invizibil.
Acestea au la bază albumine extrase din serul bovinelor,
sau proteine din lapte de vacă ( lactalbumine, lactglobuline ).
Măștile calmante sînt indicate pentru tenurile care se
irită ușor.
De obicei, aceste măști conțin infuzii din plante cu efect
calmant, încorporate în caolin sau amidon.
De asemenea, mai pot conține caimac de lapte, suc de
morcov etc.
Măștile pentru închiderea porilor, astringente sînt
indicate pentru tenurile grase cu porii deschișii.
Ele conțin substanțe cu acțiune sicativă ; carbonat de
magneziu, carbonat de calciu, caolin și diferite sucuri de
fructe și infuzii din plante cu acțiune astrigentă.
Măștile hidratante sînt recomandate tenurilor uscate
și deshidratate.
Ele au rolul de a completa necesarul de apă al pielii.
De multe ori aceste măști sînt înlocuite prin simpla
aplicare de comprese cu infuzii din plante.
Măștile cu acțiune tonică sînt indicate tenurilor ofilite,
ridate înainte de vreme.
Ele conțin, de obicei, sucuri de fructe cu acțiune revitalizantă;
căpșuni, fragi, piersici, struguri albi.
Se mai pot adăuga și cantități foarte mici de camfor și
infuzie de mentă.
În general, măștile se aplică reci, cu excepția măștii de parafină
care se aplică caldă.
Parafina se poate folosi simplă sau amestecată cu alcool
cetilic sau stearic.
Acestea se topesc și se întind pe față, calde ; prin răcire
masca formează un strat impermeabil prin care transpirația
pielii nu se poate evapora.
Această transpirație contribuie la îndepărtarea murdăriei
și în același timp pielea se hidratează, efectele fiind uneori
spectaculare.

Măștile Cosmetice

MĂȘTILE COSMETICE


1.Scopul măștilor cosmetice


Cosmetica modernă cunoaște în prezent multe și variate
tipuri de măști, datorită rezultatelor, care se obțin prin
aplicarea lor.
Folosite cu răbdare și adecvate tipului de ten, măștile
aduc pielii numeroase avantaje.
În urma aplicării lor, pielea apare netedă, curată, suplă
și întinerită.
Acestea constau din amestecuri speciale din diferite
substanțe, care aplicate pe piele și menținute un timp
mai îndelungat au asupra acesteia o acțiune emolientă,
hidratantă, calmantă, decongestionantă, sicativă,
tonifiantă, în funcție de compoziția amestecului folosit.
Ele stimulează circulația sanguină, regenerează țesuturile,
închid porii, atenuează ridurile.
Măștile cosmetice au fost folosite din cele mai îndepărtate
timpuri, cînd erau considerate ca avînd puteri miraculoase.
Romanii le numeau vultus domesticus, adică ,,fața de acasă”,
iar francezii le masque au mari. ,,masca pentru bărbat”.

1. Scopul măștilor cosmetice.

Măștile de curățire.
În general toate măștile au rol de curățire, acest rol
obținîndu-se prin adaos de substanțe care absorb
murdăria, excesul de subum, celulele moarte și prin
substanțele ușor abrazive, care odată cu îndepărtarea
măștii produc un efect ușor de frecare și deci de curățire.
Caolinul, bentonite, amidonul, oxidul de zinc, carbonatul
de magneziu pot fi folosite în acest scop.
Măștile nutritive sînt indicate pentru regenerarea epidermei
și atenuarea sau întîrzierea apariției ridurilor.
În aceste măști se înglobează gălbenuș de ou, cazeină,
cold-cremă cu vitamină.
De altfel, sub denumirea de mască se folosesc și diferite
creme grase cu vitamine.
În ultimii ani au apărut produse denumite ,,antirid”, care
se folosesc ca orice mască obișnuită menținîndu-se chiar
mai mult ( 6 - 8 ore ), deoarece aplicate pe piele formează
un strat foarte subțire, invizibil.
Acestea au la bază albumine extrase din serul bovinelor,
sau proteine din lapte de vacă ( lactalbumine, lactglobuline ).
Măștile calmante sînt indicate pentru tenurile care se
irită ușor.
De obicei, aceste măști conțin infuzii din plante cu efect
calmant, încorporate în caolin sau amidon.
De asemenea, mai pot conține caimac de lapte, suc de
morcov etc.
Măștile pentru închiderea porilor, astringente sînt
indicate pentru tenurile grase cu porii deschișii.
Ele conțin substanțe cu acțiune sicativă ; carbonat de
magneziu, carbonat de calciu, caolin și diferite sucuri de
fructe și infuzii din plante cu acțiune astrigentă.
Măștile hidratante sînt recomandate tenurilor uscate
și deshidratate.
Ele au rolul de a completa necesarul de apă al pielii.
De multe ori aceste măști sînt înlocuite prin simpla
aplicare de comprese cu infuzii din plante.
Măștile cu acțiune tonică sînt indicate tenurilor ofilite,
ridate înainte de vreme.
Ele conțin, de obicei, sucuri de fructe cu acțiune revitalizantă;
căpșuni, fragi, piersici, struguri albi.
Se mai pot adăuga și cantități foarte mici de camfor și
infuzie de mentă.
În general, măștile se aplică reci, cu excepția măștii de parafină
care se aplică caldă.
Parafina se poate folosi simplă sau amestecată cu alcool
cetilic sau stearic.
Acestea se topesc și se întind pe față, calde ; prin răcire
masca formează un strat impermeabil prin care transpirația
pielii nu se poate evapora.
Această transpirație contribuie la îndepărtarea murdăriei
și în același timp pielea se hidratează, efectele fiind uneori
spectaculare.

Operațiuni și Tehnici - la Domiciliu 7

OPERAȚIUNI ȘI TEHNICI - LA DOMICILIU 7


MASAJUL MANUAL


În cadrul masajului manual se diferențiază masajul
sedativ și stimulant, ca în imaginea de mai jos.
Masajul sedativ constă din :
- mîngîierea sau effleurajul , care activează circulația
venoasă, și influențează favorabil hrănirea mușchilor.
Se realizează printr-o mișcare continuă și uniformă,
palmele sau degetele alunecă pe suprafața pielii,
modelîndu-se perfect pe ea.
Pe cît posibil, mîna nu va pierde contactul cu pielea,
ca în imaginea de mai jos (a).
- fricționatul este indicat pentru a da suplețe țesuturilor
cicatrizante pentru rigidității articulare și pentru distrugerea
bridelor fibroase anormale.
Acționează în special contra aderențelor, cicatricelor, care
fixează țesuturile cutanate pe planurile profunde.
Amplitudinea lor este în funcție de elasticitatea pielii și
a țesuturilor celulare subcutanate.
Mîna rămîne fixată pe punctul de aplicare și nu se deplasează
pe suprafața pielii, dar în timpul cît comprimă țesutul se
execută mișcări circulare antrenînd cu ele  pielea, ca în
imaginea de mai jos (b).
- presiunea se folosește în durerile și contracțiile musculare.
Cu palmele sau cu degetele se comprimă regiunea de masat.
Contactul cu pielea trebuie să fie lent, la început cu o forță
mai mare, apoi staționară și la sfîrșit descrescîndă.
Mîinile se retrag ușor fără a brusca, ca în imaginea de mai
jos (c).

Masajul manual: a) mîngîierea, b) fricțiunea, c) presiunea, d) frămîntatul, e) tapotatul, f) vibrația.

Masajul stimulant are mișcări specifice : frămîntatul,
tapotatul, vibrația, tracțiunea, scuturatul.
Frămîntatul se folosește pentru a face țesuturile mai
flexibile și a stimula regiunile masate.
Se prinde țesutul între degetul mare și celelalte degete,
avîndu-se grijă de a apuca cît mai bine părțile mobile,
atunci cînd masăm mușchii, ca în imaginea de mai sus (d).
Tapotatul acționează asupra terminațiile nervoase
senzitive și asupra vitalității țesuturilor.
Mișcările sînt alternative și constau dintr-o serie de șocuri
de intensitate și rapiditatea variabilă.
Se execută cu pumnul închis, cu pulpa degetelor sau cu
marginea mîinilor dispre degetul mic, ca în imaginea de
mai sus (e).
Vibrația constă din mișcări penetrante, propagîndu-se în
tot organismul.
Se produc oscilații, printr-o trepidație a tuturor mușchilor
mîinii, antebrațului, brațului, umerilor.
Mîna rămîne în permanență pe piele, executînd în același
timp timp o presiune de mișcări oscilatorii de slabă amplitudine,
care nu trebuie să fie transversale, ci perpendiculare pe
suprafața tegumentelor, ca în imaginea de mai sus (f).
Tracțiunea este folosită pentru lungirea elementelor articulare
și periarticulare.
Acest masaj constă din mișcări de întindere, în scopul
obținerii unei mobilități mai mari a articulațiilor.
Pentru înviorarea musculaturii și pentru relaxare, se aplică
scuturatul, respectiv unele mișcări ritmice și scurte ale
anumitor părți ale corpului, în special ale membrelor
inferioare și superioare.

Operațiuni și Tehnici - la Domiciliu 7

OPERAȚIUNI ȘI TEHNICI - LA DOMICILIU 7


MASAJUL MANUAL


În cadrul masajului manual se diferențiază masajul
sedativ și stimulant, ca în imaginea de mai jos.
Masajul sedativ constă din :
- mîngîierea sau effleurajul , care activează circulația
venoasă, și influențează favorabil hrănirea mușchilor.
Se realizează printr-o mișcare continuă și uniformă,
palmele sau degetele alunecă pe suprafața pielii,
modelîndu-se perfect pe ea.
Pe cît posibil, mîna nu va pierde contactul cu pielea,
ca în imaginea de mai jos (a).
- fricționatul este indicat pentru a da suplețe țesuturilor
cicatrizante pentru rigidității articulare și pentru distrugerea
bridelor fibroase anormale.
Acționează în special contra aderențelor, cicatricelor, care
fixează țesuturile cutanate pe planurile profunde.
Amplitudinea lor este în funcție de elasticitatea pielii și
a țesuturilor celulare subcutanate.
Mîna rămîne fixată pe punctul de aplicare și nu se deplasează
pe suprafața pielii, dar în timpul cît comprimă țesutul se
execută mișcări circulare antrenînd cu ele  pielea, ca în
imaginea de mai jos (b).
- presiunea se folosește în durerile și contracțiile musculare.
Cu palmele sau cu degetele se comprimă regiunea de masat.
Contactul cu pielea trebuie să fie lent, la început cu o forță
mai mare, apoi staționară și la sfîrșit descrescîndă.
Mîinile se retrag ușor fără a brusca, ca în imaginea de mai
jos (c).

Masajul manual: a) mîngîierea, b) fricțiunea, c) presiunea, d) frămîntatul, e) tapotatul, f) vibrația.

Masajul stimulant are mișcări specifice : frămîntatul,
tapotatul, vibrația, tracțiunea, scuturatul.
Frămîntatul se folosește pentru a face țesuturile mai
flexibile și a stimula regiunile masate.
Se prinde țesutul între degetul mare și celelalte degete,
avîndu-se grijă de a apuca cît mai bine părțile mobile,
atunci cînd masăm mușchii, ca în imaginea de mai sus (d).
Tapotatul acționează asupra terminațiile nervoase
senzitive și asupra vitalității țesuturilor.
Mișcările sînt alternative și constau dintr-o serie de șocuri
de intensitate și rapiditatea variabilă.
Se execută cu pumnul închis, cu pulpa degetelor sau cu
marginea mîinilor dispre degetul mic, ca în imaginea de
mai sus (e).
Vibrația constă din mișcări penetrante, propagîndu-se în
tot organismul.
Se produc oscilații, printr-o trepidație a tuturor mușchilor
mîinii, antebrațului, brațului, umerilor.
Mîna rămîne în permanență pe piele, executînd în același
timp timp o presiune de mișcări oscilatorii de slabă amplitudine,
care nu trebuie să fie transversale, ci perpendiculare pe
suprafața tegumentelor, ca în imaginea de mai sus (f).
Tracțiunea este folosită pentru lungirea elementelor articulare
și periarticulare.
Acest masaj constă din mișcări de întindere, în scopul
obținerii unei mobilități mai mari a articulațiilor.
Pentru înviorarea musculaturii și pentru relaxare, se aplică
scuturatul, respectiv unele mișcări ritmice și scurte ale
anumitor părți ale corpului, în special ale membrelor
inferioare și superioare.