Măști Destinate Tenului Uscat

MĂȘTI DESTINATE TENULUI USCAT


- Masca cea mai frecvent folosită și ușor de preparat este
cea de gălbenuș de ou, care datorită procentului crescut
de lecitină, colesterol și vitamina A hrănește pielea și
îi dă suplețe.
La un gălbenuș de ou se adaugă ulei de măsline, de
germeni de porumb sau de floarea soarelui, astfel încît
masca să nu strîngă.
Se mai poate adăuga o linguriță de miere de albine și
uneori chiar cîteva picături de zeamă de lămîie.
- Masca de caolin este foarte indicată și în cazul tenurilor
uscate.
Caolinul se poate amesteca cu miere, cu cremă grasă
și cu foarte multe fructe : pepene galben, caise ( au proprietăți
antiinflamatoare ), piersici ( proprietăți hidratante și
revitalizante ) struguri albi, banane.
Aceste fructe trecute prin răzătoare sau zdrobite bine se
mai pot amesteca cu zeamil sau smîntînă.
Se folosesc și căpșuni și fragi.
Acțiunea lor astringentă se diminuează prin adăugarea
de caimac sau smîntînă.
Caolinul se mai poate amesteca cu tărîțe de grîu și miere.
Iată formula unei măști cu caolin cu efect calmant :
caolin 80 g ; amidon 10 g ; cold-cremă 20 g ; alcool cetilic
2 g ; ulei vegetal 5 ml ; apă boraxată sau infuzie de plante q.s.
Caolinul și amidonul se amestecă într-un mojar și apoi se
adaugă apa ; separat alcool cetilic se încălzește pe baie de apă
cu uleiul și se amestecă după răcire cu gold-cremă.
Cele două compoziții se amestecă se amestecă pînă la
omogenizare completă.
- Pentru tenurile uscate și deshidratate se recomandă se
recomandă și sucurile altor fructe sau infuzii din plante :
Sucul de morcovi sau sau morcovii rași, datorită conținutului
lor în vitamina A sînt mult folosiți.
Ei se pot amesteca numai cu caolin sau se mai pot dilua
puțin cu infuzie de tei sau cu caimac proaspăt.
Sucul de castraveți sau castraveții dați pe răzătoare amestecați
cu caolin și puțin ulei de floarea soarelui.
Pentru tenurile cuperozice sînt foarte indicate infuziile de
lăptucă, felii de cartofi proaspeți sau sucul de castraveți.
- Uleiurile de floarea soarelui, de măsline, de migdale pot fi
folosite călduțe, direct pe față sau sub formă de comprese.
Deasupra poate fi aplicată o folie de plastic.
Ele se mai pot amesteca cu tărîțe, cu amidon sau cu mălai.
- Măștile cu produse lactate sînt și ele recomandate tenurilor
uscate și deshidratate.
Caimacul se poate folosi amestecat cu morcovi, cu caolin
sau cu sucuri de fructe.
Cazeina din brînza de vaci este indicată tenurilor sensibile.
Brînza de vaci, foarte proaspătă, se poate amesteca cu
gălbenuș de ou și puțin ulei de germeni de porumb.
O variantă a acestei măști, prevede un măr tăiat felii care
se fierbe în puțin lapte pînă se obține o pastă ( acizii din măr
produc coagularea laptelui ) pe care o aplicăm pe obraz
direct sau între două bucăți de tifon sub forma unei cataplasme.
Urda proaspătă poate servi și ea la prepararea unor măști.
Laptele praf este mult folosit la prepararea măștilor cosmetice.
El se poate amesteca cu miere de albine și infuzie de mușețel
sau de coada șoricelului pînă la obținerea unei paste moi.
- Măștile cu tărîțe au efecte emoliente, anticongestive.
O mască de tărîțe de grîu poate conține : tărîțe de grîu 15 g,
caolin 10 g, miere de albine 5 g, apă sau infuzie din plante
pînă se obține o pastă moale.
Tărîțele se mai pot amesteca cu lapte sau cold-cremă.
Infuziile din plante pot fi de mușețel, tei, coada șoricelului,
nalbă.
Menționăm că în cazul rădăcinii de nalbă se prepară un
macerat la rece astfel: peste o linguriță de rădăcină de
nalbă se adaugă un pahar cu apă ( este bine ca să fie fiartă
și răcită ) și se lasă o jumătate de oră, după care se filtrează
printr-o bucată de tifon.
Rădăcina de nalbă nu se fierbe, deoarece principiile active
- mucilagiile - se distrug.
- În general, pentru a mări efectul nutritiv al unei măști,
se poate folosi lăptișor de matcă în concentrație de
aproximativ 1%.
Acesta se încorporează în gălbenuș de ou sau în cremă.
- Pentru tenurilor uscate și deshidratate este foarte
indicată masca de parafină.
Ea se aplică caldă cu ajutorul unei pensule speciale,
pe fața curățată și unsă cu cremă.
Înainte de aplicare o vom încerca  mai întîi pe mînă
pentru a-i determina temperatura și a evita arsurile.
Dacă o păstrăm numai pentru uz personal, poate fi
folosită de mai multe ori.
Această mască, prin întărire, formează un strat izolator
impermeabil la aer și umiditate.
Secreția glandelor sebacee și sudoripare nu se poate
evapora și îmbibă țesuturile, catifelează și netezește pielea.
Iată formula unei măști de parafină : cetaceu 5 g, ceară albă
5 g, parafină 20 g, ulei de parafină 10 ml.
Ea se prepară în felul următor : ingredientele se topesc pe
baia de apă, după care amestecul se răcește pînă cînd
poate fi suportat de piele.

Măști Destinate Tenului Uscat

MĂȘTI DESTINATE TENULUI USCAT


- Masca cea mai frecvent folosită și ușor de preparat este
cea de gălbenuș de ou, care datorită procentului crescut
de lecitină, colesterol și vitamina A hrănește pielea și
îi dă suplețe.
La un gălbenuș de ou se adaugă ulei de măsline, de
germeni de porumb sau de floarea soarelui, astfel încît
masca să nu strîngă.
Se mai poate adăuga o linguriță de miere de albine și
uneori chiar cîteva picături de zeamă de lămîie.
- Masca de caolin este foarte indicată și în cazul tenurilor
uscate.
Caolinul se poate amesteca cu miere, cu cremă grasă
și cu foarte multe fructe : pepene galben, caise ( au proprietăți
antiinflamatoare ), piersici ( proprietăți hidratante și
revitalizante ) struguri albi, banane.
Aceste fructe trecute prin răzătoare sau zdrobite bine se
mai pot amesteca cu zeamil sau smîntînă.
Se folosesc și căpșuni și fragi.
Acțiunea lor astringentă se diminuează prin adăugarea
de caimac sau smîntînă.
Caolinul se mai poate amesteca cu tărîțe de grîu și miere.
Iată formula unei măști cu caolin cu efect calmant :
caolin 80 g ; amidon 10 g ; cold-cremă 20 g ; alcool cetilic
2 g ; ulei vegetal 5 ml ; apă boraxată sau infuzie de plante q.s.
Caolinul și amidonul se amestecă într-un mojar și apoi se
adaugă apa ; separat alcool cetilic se încălzește pe baie de apă
cu uleiul și se amestecă după răcire cu gold-cremă.
Cele două compoziții se amestecă se amestecă pînă la
omogenizare completă.
- Pentru tenurile uscate și deshidratate se recomandă se
recomandă și sucurile altor fructe sau infuzii din plante :
Sucul de morcovi sau sau morcovii rași, datorită conținutului
lor în vitamina A sînt mult folosiți.
Ei se pot amesteca numai cu caolin sau se mai pot dilua
puțin cu infuzie de tei sau cu caimac proaspăt.
Sucul de castraveți sau castraveții dați pe răzătoare amestecați
cu caolin și puțin ulei de floarea soarelui.
Pentru tenurile cuperozice sînt foarte indicate infuziile de
lăptucă, felii de cartofi proaspeți sau sucul de castraveți.
- Uleiurile de floarea soarelui, de măsline, de migdale pot fi
folosite călduțe, direct pe față sau sub formă de comprese.
Deasupra poate fi aplicată o folie de plastic.
Ele se mai pot amesteca cu tărîțe, cu amidon sau cu mălai.
- Măștile cu produse lactate sînt și ele recomandate tenurilor
uscate și deshidratate.
Caimacul se poate folosi amestecat cu morcovi, cu caolin
sau cu sucuri de fructe.
Cazeina din brînza de vaci este indicată tenurilor sensibile.
Brînza de vaci, foarte proaspătă, se poate amesteca cu
gălbenuș de ou și puțin ulei de germeni de porumb.
O variantă a acestei măști, prevede un măr tăiat felii care
se fierbe în puțin lapte pînă se obține o pastă ( acizii din măr
produc coagularea laptelui ) pe care o aplicăm pe obraz
direct sau între două bucăți de tifon sub forma unei cataplasme.
Urda proaspătă poate servi și ea la prepararea unor măști.
Laptele praf este mult folosit la prepararea măștilor cosmetice.
El se poate amesteca cu miere de albine și infuzie de mușețel
sau de coada șoricelului pînă la obținerea unei paste moi.
- Măștile cu tărîțe au efecte emoliente, anticongestive.
O mască de tărîțe de grîu poate conține : tărîțe de grîu 15 g,
caolin 10 g, miere de albine 5 g, apă sau infuzie din plante
pînă se obține o pastă moale.
Tărîțele se mai pot amesteca cu lapte sau cold-cremă.
Infuziile din plante pot fi de mușețel, tei, coada șoricelului,
nalbă.
Menționăm că în cazul rădăcinii de nalbă se prepară un
macerat la rece astfel: peste o linguriță de rădăcină de
nalbă se adaugă un pahar cu apă ( este bine ca să fie fiartă
și răcită ) și se lasă o jumătate de oră, după care se filtrează
printr-o bucată de tifon.
Rădăcina de nalbă nu se fierbe, deoarece principiile active
- mucilagiile - se distrug.
- În general, pentru a mări efectul nutritiv al unei măști,
se poate folosi lăptișor de matcă în concentrație de
aproximativ 1%.
Acesta se încorporează în gălbenuș de ou sau în cremă.
- Pentru tenurilor uscate și deshidratate este foarte
indicată masca de parafină.
Ea se aplică caldă cu ajutorul unei pensule speciale,
pe fața curățată și unsă cu cremă.
Înainte de aplicare o vom încerca  mai întîi pe mînă
pentru a-i determina temperatura și a evita arsurile.
Dacă o păstrăm numai pentru uz personal, poate fi
folosită de mai multe ori.
Această mască, prin întărire, formează un strat izolator
impermeabil la aer și umiditate.
Secreția glandelor sebacee și sudoripare nu se poate
evapora și îmbibă țesuturile, catifelează și netezește pielea.
Iată formula unei măști de parafină : cetaceu 5 g, ceară albă
5 g, parafină 20 g, ulei de parafină 10 ml.
Ea se prepară în felul următor : ingredientele se topesc pe
baia de apă, după care amestecul se răcește pînă cînd
poate fi suportat de piele.

Măști Destinate Tenului Gras

MĂȘTI DESTINATE TENULUI GRAS



Acestea trebuie să aibă în special acțiune absorbantă,
sicativă și astringentă, mai rar degresantă.
- Cea mai obișnuită mască pentru tenul gras este cea
de albuș de ou bătut spumă, la care se adaugă cîteva
picături de zeamă de lămîie sau de alte citrice.
Această mască poate fi folosită și în cazul unui
tratament de moment cînd dorim ca ridurile să fie cît
mai puțin vizibile.
- O altă variantă a acestei măști o constituie amestecarea
unui albuș de ou cu o pastă moale făcută din două
linguri de zeamă de lămîie sau de zeamă de portocale,
diluate cu două linguri de apă la care se adaugă o
lingură de glicerină și apoi caolin.
- Albușul bătut spumă se mai poate amesteca cu o lingură
de suc de căpșuni, o lingură lapte proaspăt și un vîrf
de cuțit cu bicarbonat de sodiu.
- Pentru a mări capacitatea de curățire a unei astfel de
măști se poate adăuga la un albuș de ou bătut spumă,
două lingurițe de mălai.
- O substanță cu o largă întrebuințare folosită la prepararea
măștilor destinate oricărui tip de ten - datorită atît proprietăților
sale sicative, amoliente, calmante, cît și datorită faptului
că împreună cu apa ( sau orice altă soluție apoasă )
formează o pastă uniformă care se întinde cu ușurință
- este caolin.
Caolinul se amestecă cu orice suc de fructe sau infuzie
din plante pînă la obținerea unei paste moi care să nu
curgă de pe față.
În cazul tenurilor grase se poate amesteca cu suc de roșii,
indicat tenurilor seboreice cu puncte negre.
Sucul de la cîteva tomate se amestecă cu o lingură de
glicerină și caolin.
- Masca făcută din căpșuni sau fragi zdrobiți la care se
pot adăuga și cîteva picături de zeamă de lămîie, albește,
hidratează și revitalizează pielea.
- Gutuia dată prin răzătoare este puternic astrigentă.
Alte exemple de măști cu caolin :

Mască absorbantă

Caolin                                      80 g
Carbonat de magneziu             15 g
Amidon                                      5 g
Gumă tragacanta                        1 g
Apă                                          q. s.
Tragacanta se macerează în puțină apă caldă pînă obține
un micilagiu.
Peste aceasta se adaugă amestecul de pulberi, tritueînd
continuu pînă la omogenizare.
- O altă mască, recomandată în special tenurilor grase,
acneice, este masca cu ihtiol.
Se prepară o soluție apoasă de ihtiol 2 - 4%, care se amestecă
cu caolin pînă la obținerea unei paste moi.
- Măștile de nămol sînt indicate de către mulți specialiști
pentru îngrijirea tenurilor grase.
Acestea însă se prepară corect numai în cabinetele de
cosmetică care își pot procura extracte de nămol purificate
și sterilizate.
- O mască recomandată pentru tenul gras și tenul normal
cu porii deschiși, este masca de drojdie de bere, care se
prepară frecînd 25 - 30 g de drojdie de bere proaspătă cu
puțină apă călduță, sau infuzie din flori de mușețel.
Se poate adăuga și o linguriță de miere..
Această mască se mai poate prepara  și astfel : 25 - 30 g
drojdie de bere se amestecă cu patru linguri de apă,
cu o lingură de glicerină și caolin pînă la obținerea unei
paste moi.

Măști Destinate Tenului Gras

MĂȘTI DESTINATE TENULUI GRAS



Acestea trebuie să aibă în special acțiune absorbantă,
sicativă și astringentă, mai rar degresantă.
- Cea mai obișnuită mască pentru tenul gras este cea
de albuș de ou bătut spumă, la care se adaugă cîteva
picături de zeamă de lămîie sau de alte citrice.
Această mască poate fi folosită și în cazul unui
tratament de moment cînd dorim ca ridurile să fie cît
mai puțin vizibile.
- O altă variantă a acestei măști o constituie amestecarea
unui albuș de ou cu o pastă moale făcută din două
linguri de zeamă de lămîie sau de zeamă de portocale,
diluate cu două linguri de apă la care se adaugă o
lingură de glicerină și apoi caolin.
- Albușul bătut spumă se mai poate amesteca cu o lingură
de suc de căpșuni, o lingură lapte proaspăt și un vîrf
de cuțit cu bicarbonat de sodiu.
- Pentru a mări capacitatea de curățire a unei astfel de
măști se poate adăuga la un albuș de ou bătut spumă,
două lingurițe de mălai.
- O substanță cu o largă întrebuințare folosită la prepararea
măștilor destinate oricărui tip de ten - datorită atît proprietăților
sale sicative, amoliente, calmante, cît și datorită faptului
că împreună cu apa ( sau orice altă soluție apoasă )
formează o pastă uniformă care se întinde cu ușurință
- este caolin.
Caolinul se amestecă cu orice suc de fructe sau infuzie
din plante pînă la obținerea unei paste moi care să nu
curgă de pe față.
În cazul tenurilor grase se poate amesteca cu suc de roșii,
indicat tenurilor seboreice cu puncte negre.
Sucul de la cîteva tomate se amestecă cu o lingură de
glicerină și caolin.
- Masca făcută din căpșuni sau fragi zdrobiți la care se
pot adăuga și cîteva picături de zeamă de lămîie, albește,
hidratează și revitalizează pielea.
- Gutuia dată prin răzătoare este puternic astrigentă.
Alte exemple de măști cu caolin :

Mască absorbantă

Caolin                                      80 g
Carbonat de magneziu             15 g
Amidon                                      5 g
Gumă tragacanta                        1 g
Apă                                          q. s.
Tragacanta se macerează în puțină apă caldă pînă obține
un micilagiu.
Peste aceasta se adaugă amestecul de pulberi, tritueînd
continuu pînă la omogenizare.
- O altă mască, recomandată în special tenurilor grase,
acneice, este masca cu ihtiol.
Se prepară o soluție apoasă de ihtiol 2 - 4%, care se amestecă
cu caolin pînă la obținerea unei paste moi.
- Măștile de nămol sînt indicate de către mulți specialiști
pentru îngrijirea tenurilor grase.
Acestea însă se prepară corect numai în cabinetele de
cosmetică care își pot procura extracte de nămol purificate
și sterilizate.
- O mască recomandată pentru tenul gras și tenul normal
cu porii deschiși, este masca de drojdie de bere, care se
prepară frecînd 25 - 30 g de drojdie de bere proaspătă cu
puțină apă călduță, sau infuzie din flori de mușețel.
Se poate adăuga și o linguriță de miere..
Această mască se mai poate prepara  și astfel : 25 - 30 g
drojdie de bere se amestecă cu patru linguri de apă,
cu o lingură de glicerină și caolin pînă la obținerea unei
paste moi.