Unele Afecțiuni Ale Dinților și Buzelor

UNELE AFECȚIUNI ALE DINȚILOR ȘI BUZELOR


1. Cariile dentare
2. Gingivitele
3. zăbăluța ( perleșul )
4. Cheilita


1.Cariile dentare.
Se produc cînd există factorii favorabili formării lor :
o aglomerare de bacterii un regim alimentare bogat
în hodrocarbonați și un teren favorizant.
Unii cercetători consideră cariile ca rezultat al unei
invazii microbiene ; alții susțin că se datorează decalcifierii
dinților prin acțiunea acizilor eliberați de către bacteriile
acidogenice din ,,placă„.
Dezvoltarea ,,plăcii dentare” depinde de fiecare individ
în parte, de existența unor stări de boală, de igiena bucală
proprie individului, de caractere genetice etc.

2. Gingivitele sînt afecțiuni inflamatorii ale gingiilor.
O proastă igienă bucală, cu apariția concomitentă a
tartrului, resturile alimentare și depozitele bacteriene
constituie factorul etiologic al gingivitelor.
Gingivitele mai pot apărea în urma unor lucrări stomatologice
greșite, sau a unei alimentații necoresunzătoare.

3. Zăbăluța ( perleșul ).
Este o afecțiune a comisurilor bucale.
Se manifestă sub forma unor eroziuni sau fisuri care apar
la colțirile buzelor.
Pot persista timp îndelungat datorită traumatizării permanente,
cronicizîndu-se.
Afecțiunea este de cele mai multe ori microbiană sau
micotică, iar în unele cazuri se pot datora unor carențe
în vitamina B2 și fier, de aceea consultarea medicului de
specialitate este necesară.

4. Cheilita.
Cheilita este o afecțiune bucală manifestată prin uscarea
buzelor, inflamarea și fisurarea lor.
Poate apărea ierna din cauza frigului și vara datorită soarelui.
Pastele de dinți și rujurile pot provoca și ele această afecțiune.
Pentru preîntîmpinarea acestor neplăceri este bine să se
aplice sub ruj o cremă grasă sau cold-cremă și se va depista
și evita pe cît posibil cauza care o provoacă.

Unele Afecțiuni Ale Dinților și Buzelor

UNELE AFECȚIUNI ALE DINȚILOR ȘI BUZELOR


1. Cariile dentare
2. Gingivitele
3. zăbăluța ( perleșul )
4. Cheilita


1.Cariile dentare.
Se produc cînd există factorii favorabili formării lor :
o aglomerare de bacterii un regim alimentare bogat
în hodrocarbonați și un teren favorizant.
Unii cercetători consideră cariile ca rezultat al unei
invazii microbiene ; alții susțin că se datorează decalcifierii
dinților prin acțiunea acizilor eliberați de către bacteriile
acidogenice din ,,placă„.
Dezvoltarea ,,plăcii dentare” depinde de fiecare individ
în parte, de existența unor stări de boală, de igiena bucală
proprie individului, de caractere genetice etc.

2. Gingivitele sînt afecțiuni inflamatorii ale gingiilor.
O proastă igienă bucală, cu apariția concomitentă a
tartrului, resturile alimentare și depozitele bacteriene
constituie factorul etiologic al gingivitelor.
Gingivitele mai pot apărea în urma unor lucrări stomatologice
greșite, sau a unei alimentații necoresunzătoare.

3. Zăbăluța ( perleșul ).
Este o afecțiune a comisurilor bucale.
Se manifestă sub forma unor eroziuni sau fisuri care apar
la colțirile buzelor.
Pot persista timp îndelungat datorită traumatizării permanente,
cronicizîndu-se.
Afecțiunea este de cele mai multe ori microbiană sau
micotică, iar în unele cazuri se pot datora unor carențe
în vitamina B2 și fier, de aceea consultarea medicului de
specialitate este necesară.

4. Cheilita.
Cheilita este o afecțiune bucală manifestată prin uscarea
buzelor, inflamarea și fisurarea lor.
Poate apărea ierna din cauza frigului și vara datorită soarelui.
Pastele de dinți și rujurile pot provoca și ele această afecțiune.
Pentru preîntîmpinarea acestor neplăceri este bine să se
aplice sub ruj o cremă grasă sau cold-cremă și se va depista
și evita pe cît posibil cauza care o provoacă.

Preparate Pentru Îngrijirea Dinților

PREPARATE PENTRU ÎNGRIJIREA DINȚILOR



Preparatele pentru dinți se folosesc pentru curățirea
suprafeței dinților cu ajutorul periuței de dinți.
Ele pot fi sub formă de pastă, pulbere ( prafuri ) și
lichide ( mai rar ).

Pastele de dinți.
Pastele de dinți sînt amestecuri de substanțe  cu anumite
proprietăți bine definite, la care se adaugă umectanți
pentru obținerea consistenței necesare.
O pastă de dinți trebuie să îndeplinească următoarele
condiții : să nu aibă gust și miros neplăcut, să nu-și
modifice consistența inițială, să aibă în compoziție
elemente suficiente care să înlăture stratul aderent de
pe suprafața dinților.

Prafurile de dinți.
Acestea sînt folosite astăzi din ce în ce mai rar, locul
lor fiind luat de pastele de dinți.
Un abraziv, un agent tensioactiv ( detergent ) și un
aromatizant pot forma o pudră pentru dinți.

Apele de gură.
Sînt soluții care conțin substanțe aromatizante, antiseptice
și sînt recomandate pentru clătirea gurii.
Ele se prepară în general sub formă de ,,concentrate” care
se diluează în momentul întrebuințării ( se introduc cîteva
picături într-un pahar cu apă ).
Apele de gură prezintă o acțiune de curățire, fiind răcoritoare
și dezodorizante.
Ele conțin substanțe care tratează afecțiunile gingiilor și
ale mucoasei bucale și pot elimina alte infecții ale gurii
și dinților, datorită efectului antibacterian,
Apele de gură pot fi antibacteriene și fluorizate
( remineralizante ).
Pornind de la aceste considerente, o apă de gură trebuie
să posede proprietăți antiseptice, să fie aromată pentru
a imprima gurii un miros plăcut, să curețe dinții de
resturile de fermentație.

Formule de ape de gură
1. Mentol 1 g, salol 0,50 g, zaharină 1 tabletă, alcool 50 ml, apă 10 ml.
Se folosesc 10 picături la un pahar cu apă.

2. Timol 0,05 g, borax 3 g, bicarbonat de sodiu 2 g, alcool 5 ml,
glicerină 15 g, ulei de cinamom q.s. apă 75 ml.
O linguriță la un pahar cu apă.

3. Tinctură mirhae 5 g, borax 2 g, zaharină 1 tabletă, apă 50 ml,
alcool 75 ml, aromatizant q.s.
10 picături la un pahar cu apă.

4.Semințe de chimion 10 g, semințe de anason 10 g, alcool 70 grade
80 ml.
Se pun semințele la macerat în alcool timp de 10 zile.
Se filtrează. Se folosesc 20 de picături la un pahar cu apă.


5. Ului de mentă 5 g, alcool 100 ml
8 - 10 picături la 100 ml apă.

6. Ulei de lavandă 5 g sau flori 20 g, alcool 100 ml.
Florile se macerează timp de 14 zile în alcool.
Se strecoară.
Se folosesc 6 - 8 picături la un pahar de apă.

Preparate Pentru Îngrijirea Dinților

PREPARATE PENTRU ÎNGRIJIREA DINȚILOR



Preparatele pentru dinți se folosesc pentru curățirea
suprafeței dinților cu ajutorul periuței de dinți.
Ele pot fi sub formă de pastă, pulbere ( prafuri ) și
lichide ( mai rar ).

Pastele de dinți.
Pastele de dinți sînt amestecuri de substanțe  cu anumite
proprietăți bine definite, la care se adaugă umectanți
pentru obținerea consistenței necesare.
O pastă de dinți trebuie să îndeplinească următoarele
condiții : să nu aibă gust și miros neplăcut, să nu-și
modifice consistența inițială, să aibă în compoziție
elemente suficiente care să înlăture stratul aderent de
pe suprafața dinților.

Prafurile de dinți.
Acestea sînt folosite astăzi din ce în ce mai rar, locul
lor fiind luat de pastele de dinți.
Un abraziv, un agent tensioactiv ( detergent ) și un
aromatizant pot forma o pudră pentru dinți.

Apele de gură.
Sînt soluții care conțin substanțe aromatizante, antiseptice
și sînt recomandate pentru clătirea gurii.
Ele se prepară în general sub formă de ,,concentrate” care
se diluează în momentul întrebuințării ( se introduc cîteva
picături într-un pahar cu apă ).
Apele de gură prezintă o acțiune de curățire, fiind răcoritoare
și dezodorizante.
Ele conțin substanțe care tratează afecțiunile gingiilor și
ale mucoasei bucale și pot elimina alte infecții ale gurii
și dinților, datorită efectului antibacterian,
Apele de gură pot fi antibacteriene și fluorizate
( remineralizante ).
Pornind de la aceste considerente, o apă de gură trebuie
să posede proprietăți antiseptice, să fie aromată pentru
a imprima gurii un miros plăcut, să curețe dinții de
resturile de fermentație.

Formule de ape de gură
1. Mentol 1 g, salol 0,50 g, zaharină 1 tabletă, alcool 50 ml, apă 10 ml.
Se folosesc 10 picături la un pahar cu apă.

2. Timol 0,05 g, borax 3 g, bicarbonat de sodiu 2 g, alcool 5 ml,
glicerină 15 g, ulei de cinamom q.s. apă 75 ml.
O linguriță la un pahar cu apă.

3. Tinctură mirhae 5 g, borax 2 g, zaharină 1 tabletă, apă 50 ml,
alcool 75 ml, aromatizant q.s.
10 picături la un pahar cu apă.

4.Semințe de chimion 10 g, semințe de anason 10 g, alcool 70 grade
80 ml.
Se pun semințele la macerat în alcool timp de 10 zile.
Se filtrează. Se folosesc 20 de picături la un pahar cu apă.


5. Ului de mentă 5 g, alcool 100 ml
8 - 10 picături la 100 ml apă.

6. Ulei de lavandă 5 g sau flori 20 g, alcool 100 ml.
Florile se macerează timp de 14 zile în alcool.
Se strecoară.
Se folosesc 6 - 8 picături la un pahar de apă.