Cum Preparăm Slănină

CUM PREPARĂM SLĂNINĂ



Slănina se prepară din bucate de grăsime de pe spate și de pe burtă.
Se aleg bucățile care au o densitate mai mare, slănina poroasă
fiind puțin gustoasă și puțin economică.
Bucățile de slănină se pot pregăti prin conservarea la sare sau la fum.
Se pun bucățile de slănină sărate și piperate puțin, una peste alta,
într-un butoi de lemn, se acoperă cu saramură, se lasă așa două
săptămîni, după care slănina se scoate și se atîrnă la aer.
Saramura se pregătește din apă și sare cu o concentrație de 40 g
sare la 1 litru de apă.
Slănina devine fragedă prin pătrunderea sării.
Slănina care se păstrează prin afumare, se fierbe mai întîi în apă cu
sare sau în zeamă de varză, se scoate, se colorează cu boia de ardei
și coriandru sau usturoi pisat, după care se atîrnă la fum.
Afumarea se poate face la hornul casei, în podul casei care s-a dat
drumul la fum sau într-o  groapă specială, într-un butoi de lemn fără
fund.
Focul se face din lemne, peste care se toarnă rumeguș.
Acesta înăbușă flacăra și scoate mult fum.
Afumarea la groapă se face timp de o zi, la pod timp de două zile,
iar la horn afumarea se face cîteva ore.
Slănina astfel preparată se păstrează la loc uscat, răcoros și lipsit de
lumină prea puternică.
Primăvara slănina se poate păstra în gura sobei, cu ușa deschisă,
avînd în felul acesta aerisire permanentă cu hornul casei.
Slănina se servește ca aperitiv.

Cum Preparăm Slănină

CUM PREPARĂM SLĂNINĂ



Slănina se prepară din bucate de grăsime de pe spate și de pe burtă.
Se aleg bucățile care au o densitate mai mare, slănina poroasă
fiind puțin gustoasă și puțin economică.
Bucățile de slănină se pot pregăti prin conservarea la sare sau la fum.
Se pun bucățile de slănină sărate și piperate puțin, una peste alta,
într-un butoi de lemn, se acoperă cu saramură, se lasă așa două
săptămîni, după care slănina se scoate și se atîrnă la aer.
Saramura se pregătește din apă și sare cu o concentrație de 40 g
sare la 1 litru de apă.
Slănina devine fragedă prin pătrunderea sării.
Slănina care se păstrează prin afumare, se fierbe mai întîi în apă cu
sare sau în zeamă de varză, se scoate, se colorează cu boia de ardei
și coriandru sau usturoi pisat, după care se atîrnă la fum.
Afumarea se poate face la hornul casei, în podul casei care s-a dat
drumul la fum sau într-o  groapă specială, într-un butoi de lemn fără
fund.
Focul se face din lemne, peste care se toarnă rumeguș.
Acesta înăbușă flacăra și scoate mult fum.
Afumarea la groapă se face timp de o zi, la pod timp de două zile,
iar la horn afumarea se face cîteva ore.
Slănina astfel preparată se păstrează la loc uscat, răcoros și lipsit de
lumină prea puternică.
Primăvara slănina se poate păstra în gura sobei, cu ușa deschisă,
avînd în felul acesta aerisire permanentă cu hornul casei.
Slănina se servește ca aperitiv.

Factorii Care Pot Determina Unele Degradări Ale Produselor Cosmetice ( Lumina, Temperatura și Aerul Atmosferic )

FACTORII CARE POT DETERMINA UNELE DEGRADĂRI ALE PRODUSELOR COSMETICE ( LUMINA, TEMPERATURA ȘI AERUL ATMOSFERIC )


1. Lumina
2. Temperatura
3. Aerul atmosferic


1. Lumina.
O altă cauză a alterării preparatelor cosmetice este lumina,
care de cele mai multe ori acționează împreună cu alți factori
externi: - umiditatea și aerul atmosferic.
Menționăm că uleiurile volatile, rășinele și balsamurile care
intră în compoziția multor produse cosmetice, sub influența
luminii se rezinifică și se colorează.
Păstrarea în ambalaje de culoare brună sau învelite în hîrtie
neagră poate exclude acțiunea luminii.
Cremele și loțiunile care conțin hidrochinonă sau rezorcină
vor fi păstrate la întuneric deoarece aceste substanțe se
descompun sub acțiunea luminii.

2. Temperatura.
Temperatura crescută influențează negativ conservarea
produselor cosmetice.
Se va urmări cu atenție procesul de preparare, foarte importantă
fiind temperatura la care se topesc ingredientele, dacă
trebuie topite la foc direct sau pe baia de apă, timpul de
preparare pentru a nu se descompune substanțele, să nu se
evapore prea multă apă, să se cunoască solubilitatea unor
substanțe etc.
Căldura poate determina evaporarea sau volatilizarea
unor substanțe ca apă, alcool, uleiuri volatile, camfor,
mentol etc., din compoziția unor preparate păstrate în
flacoane necorespunzătoare, care nu se închid corect.
Temperatura prea scăzută conduce și la transformări.
De exemplu, la rece, precipită sau cristalizează unele din
componentele uleiurilor grase și uleiurilor volatile, fapt
pentru care nu se recomandă păstrarea preparatelor
cosmetice în frigidere.

3. Aerul atmosferic.
Aerul atmosferic acționează prin oxigenul și umiditatea sa.
Grăsimile naturale și uleiurile vegetale se degradează sub
acțiunea oxigenului atmosferic, suferind fenomenul de
autooxidare ; în formelele cosmetice care conțin substanțe
grase se adaugă antioxidanți, dintre care cităm :
- rezina de benzone a cărei substanță activă este benzonatul
de coniferil.
Se folosește în proporție de 1-3% la prepararea cremelor
pe bază de untură de porc sau seu ;
- tocoferolii care se găsesc în multe uleiuri vegetale asigură
astfel o protecție naturală.
Se folosesc la prepararea cremelor cu lanolină, untură, sau
pentru conservarea uleiurilor volatile, în proporție de 0,05-0,10%,
alături de alți antioxidanți ca lecitină, acid ascorbic, acid fosforic.

Factorii Care Pot Determina Unele Degradări Ale Produselor Cosmetice ( Lumina, Temperatura și Aerul Atmosferic )

FACTORII CARE POT DETERMINA UNELE DEGRADĂRI ALE PRODUSELOR COSMETICE ( LUMINA, TEMPERATURA ȘI AERUL ATMOSFERIC )


1. Lumina
2. Temperatura
3. Aerul atmosferic


1. Lumina.
O altă cauză a alterării preparatelor cosmetice este lumina,
care de cele mai multe ori acționează împreună cu alți factori
externi: - umiditatea și aerul atmosferic.
Menționăm că uleiurile volatile, rășinele și balsamurile care
intră în compoziția multor produse cosmetice, sub influența
luminii se rezinifică și se colorează.
Păstrarea în ambalaje de culoare brună sau învelite în hîrtie
neagră poate exclude acțiunea luminii.
Cremele și loțiunile care conțin hidrochinonă sau rezorcină
vor fi păstrate la întuneric deoarece aceste substanțe se
descompun sub acțiunea luminii.

2. Temperatura.
Temperatura crescută influențează negativ conservarea
produselor cosmetice.
Se va urmări cu atenție procesul de preparare, foarte importantă
fiind temperatura la care se topesc ingredientele, dacă
trebuie topite la foc direct sau pe baia de apă, timpul de
preparare pentru a nu se descompune substanțele, să nu se
evapore prea multă apă, să se cunoască solubilitatea unor
substanțe etc.
Căldura poate determina evaporarea sau volatilizarea
unor substanțe ca apă, alcool, uleiuri volatile, camfor,
mentol etc., din compoziția unor preparate păstrate în
flacoane necorespunzătoare, care nu se închid corect.
Temperatura prea scăzută conduce și la transformări.
De exemplu, la rece, precipită sau cristalizează unele din
componentele uleiurilor grase și uleiurilor volatile, fapt
pentru care nu se recomandă păstrarea preparatelor
cosmetice în frigidere.

3. Aerul atmosferic.
Aerul atmosferic acționează prin oxigenul și umiditatea sa.
Grăsimile naturale și uleiurile vegetale se degradează sub
acțiunea oxigenului atmosferic, suferind fenomenul de
autooxidare ; în formelele cosmetice care conțin substanțe
grase se adaugă antioxidanți, dintre care cităm :
- rezina de benzone a cărei substanță activă este benzonatul
de coniferil.
Se folosește în proporție de 1-3% la prepararea cremelor
pe bază de untură de porc sau seu ;
- tocoferolii care se găsesc în multe uleiuri vegetale asigură
astfel o protecție naturală.
Se folosesc la prepararea cremelor cu lanolină, untură, sau
pentru conservarea uleiurilor volatile, în proporție de 0,05-0,10%,
alături de alți antioxidanți ca lecitină, acid ascorbic, acid fosforic.