Nu Toate Persoanele au Același Tip de Piele

NU TOATE PERSOANELE AU ACELAȘI TIP DE PIELE


Există nenumărate tipuri de piele care diferă între ele.
Pentru determinarea naturii tenului este necesar un
diagnostic cosmetic deoarece numai în felul acesta
putem realiza o îngrijire rațională și eficientă.
În acest scop avem nevoie de o lupă sau de o foiță de
hîrtie pe care o aplicăm pe față și apoi o privim în zare,
existența petelor de grăsime indicîndu-ne o piele grasă.

Examenul pielii cu lupa și diagnosticul pielii cu foița de hîrtie

O indicație privind natura tenului o putem obține
și cu ajutorul unui creion ( dermatograf ), dacă
cu partea neascuțită vom trage cîteva linii pe piele,
apăsînd ușor.
În cazul cînd traseul se înroșește, avem de-a face
cu un ten sensibil; înroșirea deasupra liniei indică
un ten gras iar dacă se observă o adîncitură, este
vorba despre o piele uscată; tenul normal nu
prezintă nici o reacție.

Diagnosticul pielii cu creionul

Menționăm că pentru determinarea naturii tenului,
înainte de examinare vom îndepărta orice urmă de
fard și alte impurității.
Ne vom spăla cu apă și săpun și vom lăsa să treacă
aproximativ 3 ore pentru ca pielea să-și recapete
aciditatea normală.
Pentru a vă îngriji cu eficiență maximă trebuie să
cunoașteți cîteva date legate de structura, anatomia
și fiziologia pielii.



Histologia Pielii

Formațiunile Anexe ale Pielii - Glandele Pieii

Funcțiile Epidermului și ale Anexelor

Fiziologia Generală a Pielii

Evoluția Tehnicii și Cosmetologia

EVOLUȚIA TEHNICII ȘI COSMETOLOGIA



Pînă s-a ajuns la substanțele cosmetice de astăzi, la
folosirea științifică a ceea ce natura pune la dispoziție
omului, omenirea a străbătut un drum lung.
Din anul 1600 și pînă aproape de 1800, știința
cosmetică a fost răspîndită între diferite grupuri;
alchimiști, bărbieri, coafori, cameriste și chiar
doamne nobile.
În țara noastră, prepararea produselor cosmetice era mai
ales o artă casnică, sau cel mult de domeniul artizanatului,
practicată în laboratoare individuale, pînă aproape de
ultimul pătrar al veacului al XIX-lea.
La avîntul industriei cosmetice a contribuit enorm chimia.
Industria noastră produce astăzi o gamă vastă de preparate
cosmetice și produse de parfumerie, fabricate după
metodele cele mai avansate, calitatea produselor fiind controlată
și garantată de către laboratoarele de specialitate ale statului.

Medicina și Cosmetica

MEDICINA ȘI COSMETICA



Cei mai celebri medici ai antichității, Hipocrate la
greci, Celse și Galen la romani, s-au interesat de
cosmetică.
Ei au prescris norme de îngrijire igienică a pielii
și chiar tratamente pentru unele dermatoze inestetice.
Deja în această epocă, Galen face o deosebire netă
între cosmetica șarlatanilor care urmărea doar frumusețea
trecătoare și cosmetica cu adevărat serioasă, bazată
pe relațiile de frumusețe cu igiena corpului.
Frumusețe fiziologică sau meșteșugită? Pînă într-o
anumită perioadă, scopul esențial al cosmetologiei era
înfrumusețarea femeii.
Fardurile și machiajul îi făceau fața mai atractivă,
camuflînd imperfecțiunile.
Unguentele, băile de lapte, ceratele catifelau pielea.
Cuceririle științei medicale, a igienei, dieteticii, a
esteticei și gerontologiei au schimbat fundamental
preocupările cosmetologiei.
Sănătatea organismului, integritatea structurii țesăturilor
este păstrată și întreținută astăzi și prin tratamente
cosmetice corespunzătoare.

Cosmotologia în Artă, Istorie și Literatură

COSMOTOLOGIA ÎN ARTĂ, ISTORIE ȘI LITERATURĂ



Personalități celebre, prin gîndirea și opera lor,
s-au referit la rolul și importanța frumuseții în
viața oricărei femei.
Frumoasa Aspasia, care a fost căsătorită cu doi
regi ai Persiei și al cărui spirit era cultivat, a
publicat precepte pentru conservarea sănătății
și frumuseții.
Sub domnia lui Nero, renumitul medic Diocoride,
publică în limba greacă ,,Materia medicală” unde
sînt pomenite pentru prima oară depilatoarele.
În timpul reginei Cleopatra, despre care se spune că
era o frumusețe rară, apare un formular de cosmetică
în care erau indicate rețetele folosite de ea.
Formularul a fost distrus în incendiul renumitei
biblioteci din Alexandria, dar textul lui a fost în parte
reprodus de către Criton.
Preocuparea vechilor egipteni pentru frumusețe,
este atestată și de alte documente.
Se spune că Seș, mama Tetei, șoția primului rege al
Egiptului, a dat acum cca 6000 de ani, prima rețetă
cosmetică, care s-a păstrat scrisă pe pietrele neclintite
ale vechilor clădiri regale egiptene; ea conținea sfaturi
pentru vopsirea părului.
Ebers, în papirusurile vechi de 3500 de ani ( descoperite
în 1874 ) a putut descifra formule de creme, folosite de
vechii egipteni pentru a potoli usturimea cauzată se
soarele puternic de pe malul Nilului, precum și pentru a
înmuia pielea asprită din aceleași cauze.