Pagini
- Pagina de Pornire
- Cum să ne Îngrijim de Sănătate și Frumusețea Noastră
- Contact
- Plante Medicinale - Tratamente Naturiste
- Sfaturi Pentru Tinerii Căsătoriți
- D-Ale Casei Canal pe Youtube
- Rețete ( Mîncare ca la Mama Acasă ) Rețete Bătrînești
- Câinele Sănătos și Câinele Bolnav
- Alimentația Copilului Mic
- Sfaturi Utile
- Poeții, Poezii, Fabule, Colinde, Pastele, Doine, Balade
Poezia Hora De La Plevna de Vasile Alecsandri
HORA DE LA PLEVNA
Colo-n Plevna şi-n redute
Stau păgânii mii şi sute,
Stau la pândă tupilaţi
Ca zăvozi de cei turbaţi.
Las‘ să şeadă mari şi mici...
Trageţi horă,măi voinici!
Sus,în tabăra turcească
Dat-au tusa măgărească
Răpciugoşii crunt tuşesc,
Cu ghiulele-n stropesc.
Las‘ să crăpe, mici şi mari...
Trageţi hora, măi tunari!
Jos în vale, pe căsăpie:
Şi cercheji merei cumpliţi
Rup cu dinţii din răniţii.
Las‘ să rupă...rupe-i-aş!
Trageţi hora, călăraşi
Ziua, noaptea, glonţii plouă,
Tot pământu-i ud de rouă.
Nu e rouă din senin,
Ci e sânge de creştin.
Las‘ să ploaie ca din nori,
Trageţi hora, roşiori!
Iaca, mă!... din parapete
Vine-o scroafă ca să fete
Opt godaci ş-un godăcel,
Toţi cu râtul de oţel.
Las‘ să ploaie ca din nori,
Trageţi hora, măi copii!
Ne-a veni nouă-odată
Zi de plată şi răsplată
Să-l aducem la aman
Pe Gaziul de Osman.
Vie!... ura!... la Balcani!
Trageţi hora, măi curcani!
Cât e negru, cât e soare,
Moartea şede pânditoare
Şi prin şanţuri şi prin râpi,
Şi tot bate din aripi,
Las‘ să bată până mâni...
Trageţi hora, măi români!
Poezia Hora De La Plevna de Vasile Alecsandri
HORA DE LA PLEVNA
Colo-n Plevna şi-n redute
Stau păgânii mii şi sute,
Stau la pândă tupilaţi
Ca zăvozi de cei turbaţi.
Las‘ să şeadă mari şi mici...
Trageţi horă,măi voinici!
Sus,în tabăra turcească
Dat-au tusa măgărească
Răpciugoşii crunt tuşesc,
Cu ghiulele-n stropesc.
Las‘ să crăpe, mici şi mari...
Trageţi hora, măi tunari!
Jos în vale, pe căsăpie:
Şi cercheji merei cumpliţi
Rup cu dinţii din răniţii.
Las‘ să rupă...rupe-i-aş!
Trageţi hora, călăraşi
Ziua, noaptea, glonţii plouă,
Tot pământu-i ud de rouă.
Nu e rouă din senin,
Ci e sânge de creştin.
Las‘ să ploaie ca din nori,
Trageţi hora, roşiori!
Iaca, mă!... din parapete
Vine-o scroafă ca să fete
Opt godaci ş-un godăcel,
Toţi cu râtul de oţel.
Las‘ să ploaie ca din nori,
Trageţi hora, măi copii!
Ne-a veni nouă-odată
Zi de plată şi răsplată
Să-l aducem la aman
Pe Gaziul de Osman.
Vie!... ura!... la Balcani!
Trageţi hora, măi curcani!
Cât e negru, cât e soare,
Moartea şede pânditoare
Şi prin şanţuri şi prin râpi,
Şi tot bate din aripi,
Las‘ să bată până mâni...
Trageţi hora, măi români!
Poezia Păstorii Şi Plugarii de Vasile Alecsandri
PĂSTORII ŞI PLUGARII
I
Priviţi pe cele dealuri înalte, înverzite,
Pe-acele largi poiene cu flori acoperite,
Priviţi, străini de lume, păstorii cei români,
Aproape de-a lor turme păzite de-ai lor câni,
Trăind o viaţă lină în tainica natură,
Cu buciumul în mână, cu fluierul la gură.
Cerească limpezime, precum într-un izvor,
Alin se oglindeşte în sufletele lor...
Voi toţi, care de dânşii aţi râs fără mustrare,
Jos capul, o! nemernici loviţi de admirare.
Un paloş de izbândă există-n orice fer,
În tot păstorii astăzi există-un scutier!
II
Priviţi pe cea câmpie frumoasă, roditoare,
Plugarii, muncitorii lucrând în foc de soare.
Pe faţa lor cea blândă, pe ochii lor cei vii
Adie boarea dulce din verzile câmpii.
Sub mâna lor e sapa, hârleţul, coasa, plugul.
Alăture cu dânşii stau boii purtând jugul,
Şi tot ce-i încojoară, deal, luncă, şes, izvor,
E pacinic cu blândeţea din sufletele lor.
Voi toţi, care de dânşii aţi râs fără căinţă,
Jos fruntea, o! nemernici căzuţi în umilinţă.
O spad-a răzbunărei există-n orice lanţ.
În tot românul astăzi exist-un dorobanţ!
Mirceşti, noiembrie 1877
Poezia Păstorii Şi Plugarii de Vasile Alecsandri
PĂSTORII ŞI PLUGARII
I
Priviţi pe cele dealuri înalte, înverzite,
Pe-acele largi poiene cu flori acoperite,
Priviţi, străini de lume, păstorii cei români,
Aproape de-a lor turme păzite de-ai lor câni,
Trăind o viaţă lină în tainica natură,
Cu buciumul în mână, cu fluierul la gură.
Cerească limpezime, precum într-un izvor,
Alin se oglindeşte în sufletele lor...
Voi toţi, care de dânşii aţi râs fără mustrare,
Jos capul, o! nemernici loviţi de admirare.
Un paloş de izbândă există-n orice fer,
În tot păstorii astăzi există-un scutier!
II
Priviţi pe cea câmpie frumoasă, roditoare,
Plugarii, muncitorii lucrând în foc de soare.
Pe faţa lor cea blândă, pe ochii lor cei vii
Adie boarea dulce din verzile câmpii.
Sub mâna lor e sapa, hârleţul, coasa, plugul.
Alăture cu dânşii stau boii purtând jugul,
Şi tot ce-i încojoară, deal, luncă, şes, izvor,
E pacinic cu blândeţea din sufletele lor.
Voi toţi, care de dânşii aţi râs fără căinţă,
Jos fruntea, o! nemernici căzuţi în umilinţă.
O spad-a răzbunărei există-n orice lanţ.
În tot românul astăzi exist-un dorobanţ!
Mirceşti, noiembrie 1877
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
Postare
ANPC Termeni și Condiții