Poezia Iar Cînd Voi Fi Pămînt (variantă) de Mihai Eminescu

IAR CÎND VOI FI PĂMÎNT
               (variantă)


Iar cînd voi fi pămînt,
În liniștea serii,
Săpați-mi un mormînt
La marginea mării.


Nu voi sicriu și flamuri,
Ci-mi împletiți un pat
Din veștede ramuri.


Să-mi fie somnul lin
Și codrul aproape,
Să am un cer senin
Pe-adîncile ape.


S-aud cum blînde cad
Izvoarele-ntr-una,
Pe vîrfuri lungi de brad
Alunece luna.


S-aud pe valuri vînt,
Din munte talanga,
Deasupra-mi teiul sfînt
Să-și scuture creanga.


Și cum n-oi suferi
De-atuncea nainte,
Cu flori m-or troieni
Aduceri aminte.


Și cum va înceta
Al inimii zbucium,
Ce dulce-mi va suna
Cîntarea de bucium!


Vor arde-n preajma mea
Luminile-n dealuri,
Izbind s-or frămînta
Eternele valuri


Și nime-n urma mea
Nu-mi plîngă la creștet,
Ci codrul vînt să dea
Frunzișului veșted.


Luceferii de foc
Priviri -vor din cetini
Mormînt făr` de noroc
Și fără prieteni

Poezia Iar Cînd Voi Fi Pămînt (variantă) de Mihai Eminescu

IAR CÎND VOI FI PĂMÎNT
               (variantă)


Iar cînd voi fi pămînt,
În liniștea serii,
Săpați-mi un mormînt
La marginea mării.


Nu voi sicriu și flamuri,
Ci-mi împletiți un pat
Din veștede ramuri.


Să-mi fie somnul lin
Și codrul aproape,
Să am un cer senin
Pe-adîncile ape.


S-aud cum blînde cad
Izvoarele-ntr-una,
Pe vîrfuri lungi de brad
Alunece luna.


S-aud pe valuri vînt,
Din munte talanga,
Deasupra-mi teiul sfînt
Să-și scuture creanga.


Și cum n-oi suferi
De-atuncea nainte,
Cu flori m-or troieni
Aduceri aminte.


Și cum va înceta
Al inimii zbucium,
Ce dulce-mi va suna
Cîntarea de bucium!


Vor arde-n preajma mea
Luminile-n dealuri,
Izbind s-or frămînta
Eternele valuri


Și nime-n urma mea
Nu-mi plîngă la creștet,
Ci codrul vînt să dea
Frunzișului veșted.


Luceferii de foc
Priviri -vor din cetini
Mormînt făr` de noroc
Și fără prieteni

Poezia Nu Voi Mormînt Bogat(variantă) de Mihai Eminescu

NU VOI MORMÎNT BOGAT
               (variantă)


Nu voi mormînt bogat,
Cîntare și flamuri,
Ci-mi împletiți un pat
Din  tinere ramuri.
Și nime-n urma mea
Nu-mi plîngă la creștet,
Fruzișului veșted
Doar vîntul glas să-i dea.
În liniștea sării
Să mă-ngropați, pe cînd
Trec stoluri greu zburînd
La marginea mării.
Să-mi fie somnul lin
Și codrul aproape,
Lucească cer senin
Eternele ape,
Care din văi adînci
Se-nalță la maluri,
Cu brațe de valuri
S-ar atîrna de stînci -
Și murmură-ntr-una
Cînd spumegînd recad,
Iar pe păduri de brad
Alunece luna.


Reverse dulci scîntei
Atotștiutoarea,
Deasupră-mi crengi de tei
Să-și scuture floarea.
Nemaifiind pribeag
De-atunci înainte,
Aduceri aminte
M-or coperi cu drag
Și stinsele patemi
Le-or troieni căzînd,
Uitarea întinzînd
Pe sngurătate-mi

Poezia Nu Voi Mormînt Bogat(variantă) de Mihai Eminescu

NU VOI MORMÎNT BOGAT
               (variantă)


Nu voi mormînt bogat,
Cîntare și flamuri,
Ci-mi împletiți un pat
Din  tinere ramuri.
Și nime-n urma mea
Nu-mi plîngă la creștet,
Fruzișului veșted
Doar vîntul glas să-i dea.
În liniștea sării
Să mă-ngropați, pe cînd
Trec stoluri greu zburînd
La marginea mării.
Să-mi fie somnul lin
Și codrul aproape,
Lucească cer senin
Eternele ape,
Care din văi adînci
Se-nalță la maluri,
Cu brațe de valuri
S-ar atîrna de stînci -
Și murmură-ntr-una
Cînd spumegînd recad,
Iar pe păduri de brad
Alunece luna.


Reverse dulci scîntei
Atotștiutoarea,
Deasupră-mi crengi de tei
Să-și scuture floarea.
Nemaifiind pribeag
De-atunci înainte,
Aduceri aminte
M-or coperi cu drag
Și stinsele patemi
Le-or troieni căzînd,
Uitarea întinzînd
Pe sngurătate-mi