Poezia Cîntec de George Coșbuc

CÎNTEC



A venit un lup din crîng
Și-alerga prin sat să fure
Și să ducă în pădure
Pe copiii care plîng.
Și-a venit la noi la poartă
Și-am ieșit eu c-o nuia :
       - ,,Lup flămînd cu trei cojoace,
Hai la maica să te joace''. -
Eu chemam pe lup încoace,
El fugea-ncotro vedea.


Ieri pe drum un om sărac
Întreba pe la vecine :
- ,,Poartă-se copiii bine ?
Dacă nu, vîr în sac !''




Și-a venit la noi la poartă
Și-am ieșit eu și i-am spus :
-,,Puiul meu e bun și tace
Nu și-l da, și du-te-n pace !
Ești sărac, dar n-am ce-ți face !
Du-te, du-te !'' Și s-a dus.



Și-a venit un negustor
Plin de bani, cu vîlfă mare,
Cumpără copii pe care
Nu-i iubește mama lor.
Și-a venit la noi la poartă
Și-am ieșit și l-am certat :



      
- ,,N-ai nici tu, nici împăratul
Bani să-mi cumpere băiatul !
Pleacă-n sat, că-i mare satul,
Pleacă, pleacă !'' Și-a plecat.

Poezia Primăvara de Nichita Stănescu

PRIMĂVARA



Primejdii dulci alcătuind sub gene,
mi te ivești istovitor de dulce
cu sînii bulbucați zvîcnind să culce
pe ei sărutul lutului, alene



Te stingi încet din mine, iară
sub piept lovește-n caldarîm o minge
și ziua pe trotuare se prelinge,
lăsînd în urmă-i iz de primăvară



Alături de mocirlele uscate
ies pomii tiți cu trunchiurile-n floare
Hei... zi cu soare-n zare, spune-mi, oare
cam cîte fete-s astăzi deflorate ?




::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

Un orizont pierdut, cu buze rosăă
sărută-n creștet noaptea pe hotare
Cocoarele revin din depărtare
și mor în primăvară ofticoșii...



                                                 scrisă vineri 18 februarie 1955        

Poezia Povestea Gîștelor de George Coșbuc

POVESTEA GÎȘTELOR



Un gîscan cu pene lucii
Cum trecea pe pod prin sat
Și-ntr-o mîn-avea papucii,
Nu știu cum i s-a-ntîmplat
Că papucii lui căzură,
Ce păcat, o, ce păcat !
Căci erau cu-alesătură,
Fără leac de tivitură -
                      Ce păcat !



Gîștele-auzind cum zbiară :
,,Auleo ! Păpucii mei !''
Într-un suflet alergară
Și-ntrebau mirate ce-i
,,Am rămas'', plîngea gîscanul,
,,Păgubaș de patru lei !
Iată-mă desculț, sărmanul !
Ce mă fac acum, golanul,
                       Fără ei !''




,,Haideți toți, și moși, și babe
Să-i cătăm pe rîu acu !''
Repede-notînd din labe
Cîrdul tot pe rîu trecu.
,,I-ai găsit ?'' - ,,Eu nu, surată,
Ce mă-ntrebi așa și tu !''
Toate-apoi strigau deodată :
,,Bată-i pacostea să-i bată !
                          Nici eu nu !''



Vara-ntreagă tot umblară,
Dar păpucii duși au fost !
Și-au să umble și la vară
Pînă ce le-or da de rost !

Iar gîscanul merge, vine,
Face cruci și ține post.
,,Nu-i găsesc 1 Sărac de mine
Iar desculț e, vezi tu bine,
                        Lucru prost !''



Gîștele de-atunci, în cale
Cînd văd apa undeva,
Căutînd pornesc agale
Tot crezînd că-i vor afla.
Vin și rațe să le-ajute :
Mac-mac-mac și ga-ga-ga !
Mac-mac-mac ! Haid', vino, du-te,
Zile-așa pe rîu pierdute !
                      Ga-ga-ga !




Iar cînd gîștele stau gloată
Și prin dreptul lor te duci,
Sare tabăra lor roată
Să te-ntrebe : ,,Ce ne-aduci ?
Ai găsit păpucii ? Spune !''
Tu la fug-atunci s-apuci !
Sî-sî-sî  ! Tot fac nebune
Și te mușcă, doar le-ai spune
                      De păpuci !

Poezia Jucăriile Celui Cuminte de George Coșbuc

JUCĂRIILE CELUI CUMINTE



Un copil, cînd jocu-i place,
Toată lumea joc îi face ;
Iar el toate le pricepe
Și cu ele-un joc începe.
Zice tufa de zambile :
-Bună ziua, drag copile !
Floarea zice : - Oprește-ți pașii !
- Prinde-ne ! zic fluturașii.
-Eu sînt netedă și mică,
Ia-mă ! zice-o pietricică.
Cîntă rîndunica iară :
- Eu de mult te chem afară !
Cățelușu și el vine :
- Hai și joacă-te cu mine !
Vrăbii zboară
                 pe tot locul :
Vezi, așa e vesel jocul !
Patru roți de la trăsură
Strigă : - Iute alergătură !
Vîntul zice : - Așa mi-e placul,
Să-ndoiesc de vîrf copacul !
Mărul zice :
- Mă voi coace,
Vin-atunci pe fugă-ncoace !
Toate-așa cu drag îl cheamă
Și el vesel ia de seamă
Numai cel ursuz nu știe
Cum să-și facă-o jucărie
Și numai posomorîtul
Nu-și știe-alunga urîtul.