Poezia Stau În Cerdacul Tău... de Mihai Eminescu

        STAU ÎN CERDACUL TĂU...


Stau în cerdacul tău... Noaptea-i senină.
Deasupra-mi crengi de arbori se întind,
Crengi mari în flori de umbră mă cuprind
Și vîntul mișcă arborii-n grădină.


Dar prin fereastra ta eu stau privind
Cum tu te uiți cu ochii în lumină.
Ai obosit, cu mîna ta cea fină
În val de aur părul despletind.


L-ai aruncat pe umeri de ninsoare,
Desfaci visînd pieptarul de la sîn,
Încet te-ardici și sufli-n lumînare...


Deasupră-mi stele tremură prin ramuri,
În întuneric ochii mei rămîn,
Ș-alături luna bate trist în geamuri.

Poezia Stau În Cerdacul Tău... de Mihai Eminescu

        STAU ÎN CERDACUL TĂU...


Stau în cerdacul tău... Noaptea-i senină.
Deasupra-mi crengi de arbori se întind,
Crengi mari în flori de umbră mă cuprind
Și vîntul mișcă arborii-n grădină.


Dar prin fereastra ta eu stau privind
Cum tu te uiți cu ochii în lumină.
Ai obosit, cu mîna ta cea fină
În val de aur părul despletind.


L-ai aruncat pe umeri de ninsoare,
Desfaci visînd pieptarul de la sîn,
Încet te-ardici și sufli-n lumînare...


Deasupră-mi stele tremură prin ramuri,
În întuneric ochii mei rămîn,
Ș-alături luna bate trist în geamuri.

Poezia Stelele-n Cer de Mihai Eminescu

STELELE-N CER


Stelele-n cer
Deasupra mărilor
Ard depărtărilor,
Pînă ce pier.


După un semn
Clătind catargele,
Tremură largele
Vase de lemn;


Niște cetăți
Plutind pe marile
Și mișcătoarele
Pustietăți.


Stol de cocori
Apucă-ntinsele
Și necuprinsele
Drumuri de nori.


Zbori ce pot
Și-a lor întrecere,
Vecinică trecere -
Asta e tot...


Floare de crîng,
Astfel viețile
Și tinerețile
Trec și se stîng.


Orice noroc
Și-ntinde-aripele,
Gonit de clipele
Stării pe loc.


Pînă nu mor,
Pleacă-te îngere,
La trista-mi plîngere
Plină de-amor.


Nu e păcat
Ca să se lepede
Clipa cea repede
Ce ni s-a dat ?

Poezia Stelele-n Cer de Mihai Eminescu

STELELE-N CER


Stelele-n cer
Deasupra mărilor
Ard depărtărilor,
Pînă ce pier.


După un semn
Clătind catargele,
Tremură largele
Vase de lemn;


Niște cetăți
Plutind pe marile
Și mișcătoarele
Pustietăți.


Stol de cocori
Apucă-ntinsele
Și necuprinsele
Drumuri de nori.


Zbori ce pot
Și-a lor întrecere,
Vecinică trecere -
Asta e tot...


Floare de crîng,
Astfel viețile
Și tinerețile
Trec și se stîng.


Orice noroc
Și-ntinde-aripele,
Gonit de clipele
Stării pe loc.


Pînă nu mor,
Pleacă-te îngere,
La trista-mi plîngere
Plină de-amor.


Nu e păcat
Ca să se lepede
Clipa cea repede
Ce ni s-a dat ?