Poezia Ora Culorilor de Nichita Stănescu

ORA CULORILOR




O, sîngeră culorile, Matisse,
așa cum și în tine sîngerau
E ceasul lor durut, ucis
și n-am nici bani măcar să beau




Și iar voi atîrna de un suflet
în mine orb, noptirea toată
s-o peticesc cu petice de suflet
și cu hîrtie colorată...

Poezia Doina de Vasile Alecsandri

    Doina

                                 
Doina,doiniţă!
De-aş avea o puiculiță
Cu flori galbine-n cosiţă,
Cu flori roşii pe guriţă!


                           
De-aş avea o mândrulică
Cu-ochişori de porumbică
Şi cu suflet de voinică!


                          
De-aş avea o bălăioară
Naltă,vesela,uşoară,
Ca un pui de căprioară!


                          
Face-m-aş privighetoare
De-aş cânta noaptea-n răcoare
Doina cea dismierdătoare!


                              
Doină,doiniţă!
De-aş avea o puşculiţă
Și trei glonţi in punguliţă
Ş-o sorioară de bărdiţă!


                    
De-aş avea,pe gandul meu,
Un cal aprig ca un leu,
Negru ca păcatul greu!


                          
De-aş avea vro şepte fraţi,
Toţi ca mine de barbaţi
Şi pe zmei încălecaţi!


                          
Face-m-aş un vultur mare,
De-aş cânta ziua, la soare,
Doina cea de răzbunare!


                              
Doină,doiniţă!
Şi i-aş  zice: ,,Mândruliţă
Mă jur p-astă cruciuliţă
Să te ţin ca un bădiţă!"
                               

                         
Şi i-aş zice: ,,Voinicele,
Să te-ntreci cu rândunele
Peste dealuri şi vălcele!"


                         
Şi le-aş zice: ,,Şepte fraţi,
Faceţi cruce și juraţi
Vii in veci să nu vă daţi!"


                         
Hai, copii, cu voinicie,
Să scăpăm biata mosie
De păgâni şi de robie!


     

Poezia Chole de Nichita Stănescu

CHOLE



Pe cîmpul cu greieri și noapte
mirezmele verzi își răspund
pe cîmpul cu greieri și noapte
ceva a zvîcnit în afund



și s-au destrămat peste ierburi
maramele moi de tăcere
și s-au destrămat peste ierburi
și poate c-a fost părere




dar cîte fîșii sfîșiate
de verde și negru aprins !
și cîte fîșii sfîșiate
aevea plutiră-n întins




Cînd greierii toții se porniră
zvîcnise și-afundul genunii
cînd greieri toți se porniră
șă secere holdele lunii




nu-i nimeni... visează-nainte
tăcerile strînse-n mănunchi
nu-i nimeni... visează-nainte
mai am să-ți sărut un genunchi

Poezia Poemul Mahalalelor de Nichita Stănescu

POEMUL MAHALALELOR




,, se prind de mîini și se desprind
și bat pămîntul...''


Vai !...
Mahalalele vechi și triste,
cu casele poticnite în stradă,
cu femeile ghemuite pe prispe
să adulmece, să audă, să vadă.


Și ferestrele ce pîlpîiră
ca niște candele fără icoane...

::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

,,- Mi-e frică, șașă Zamfiră...
- Ai să crapi, Zinco, de foame !...''

:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

Vai !
Anii mahalalelor, vechi și triști,
cu clipele tocite și rare,
cu liceeni palizi ca niște Criști,
prelinși pe sub felinare


și gîndurile ce se zdrențuiră
ca noaptea și ca veleatul

:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

,,- Uliu... ce urît ! Țață Zamfiră...
- Ce-ai, fă, cu băiatul ?...''