Fabula Jabla Lupului de La Fontaine

             JALBA LUPULUI


Un lup scornind c-a fost prădat de hoți,
s-a dus la tribunal ca o săgeată
și, -nlăturând, pe rând, vecinii toți,
a-nvinuit o Vulpe deocheată,
iar judele, un Maimuțoi,
i-a ascultat pe amândoi.
Dar ce proces ? Mai mult un tărăboi !
-,,Înalta Curte, bine luminată,
știindu-vă tâlhari pe amândoi,
vă pune cheltuieli de judecată,
ca să vă-nvețe minte altădată.
Tu, Lupule, te plângi din șiretlic,
când nimenea nu ți-a furat nimic.
Tu, Vulpe, dă-ndărăt ce ți se cere,
de vrei să nu mai ai vreo neplăcere !”
Spunea judecătorul : ,,Chiar cînd nu-s dovediți,
tâlharii se cuvine să fie osândiți !”

Fabula Jabla Lupului de La Fontaine

             JALBA LUPULUI


Un lup scornind c-a fost prădat de hoți,
s-a dus la tribunal ca o săgeată
și, -nlăturând, pe rând, vecinii toți,
a-nvinuit o Vulpe deocheată,
iar judele, un Maimuțoi,
i-a ascultat pe amândoi.
Dar ce proces ? Mai mult un tărăboi !
-,,Înalta Curte, bine luminată,
știindu-vă tâlhari pe amândoi,
vă pune cheltuieli de judecată,
ca să vă-nvețe minte altădată.
Tu, Lupule, te plângi din șiretlic,
când nimenea nu ți-a furat nimic.
Tu, Vulpe, dă-ndărăt ce ți se cere,
de vrei să nu mai ai vreo neplăcere !”
Spunea judecătorul : ,,Chiar cînd nu-s dovediți,
tâlharii se cuvine să fie osândiți !”

Fabula Taurii Și Broaștele de La Fontaine

              TAURII ȘI BROAȘTELE


Doi Tauri - e cam mult de-atunci -
se războiau de mama focului
de dragul unei mândre Junci
Și pentru stăpânirea locului
Cum tot privind la harța lor
o Brooască suspina de zor,
o-ntreabă alta, oarecare,
din cârdul orăcăitor :
-Dar ce-ai, surată ? Ce te doare ?...
-Mă mai întrbi, în loc să tremuri ?...
Ne-așteaptă, soro,grele vremuri.
Învinsul, izgonit din lunci,
în mlaștină s-o surghiuni
și noi, strivite, vom pieri
din pricina acestei Junci !...
Într-adevăr, cel birui
în mlaștină s-a pripășit
și sub copitele lui tari
cu nepăsare le-a strivit.


Cei mici, de când se știe, tot au de suferit,
din pricina gâlcevii celor mari.

Fabula Taurii Și Broaștele de La Fontaine

              TAURII ȘI BROAȘTELE


Doi Tauri - e cam mult de-atunci -
se războiau de mama focului
de dragul unei mândre Junci
Și pentru stăpânirea locului
Cum tot privind la harța lor
o Brooască suspina de zor,
o-ntreabă alta, oarecare,
din cârdul orăcăitor :
-Dar ce-ai, surată ? Ce te doare ?...
-Mă mai întrbi, în loc să tremuri ?...
Ne-așteaptă, soro,grele vremuri.
Învinsul, izgonit din lunci,
în mlaștină s-o surghiuni
și noi, strivite, vom pieri
din pricina acestei Junci !...
Într-adevăr, cel birui
în mlaștină s-a pripășit
și sub copitele lui tari
cu nepăsare le-a strivit.


Cei mici, de când se știe, tot au de suferit,
din pricina gâlcevii celor mari.